Liviu Teodorescu & Iulia: o iubire pentru totdeauna

Un artist recunoscut pentru sensibilitatea pe care o transmite prin piesele sale, un romantic incurabil îndrăgostit de aceeași fată încă de pe băncile liceului, o fată frumoasă și delicată care îi împărtășește iubirea și care i-a devenit soție după o relație de 11 ani, o cerere în căsătorie cântată ce ar fi trebuit să devină hit și povestea unui „Pariu cu viața' în care viața bate întotdeauna filmul. Exclusiv pentru Avantaje: Liviu Teodorescu & Iulia în surprinzătorul Dubai.

DSC_5279SeparatorVEZI FOTOPOZA 1 / 6

Cum a început povestea voastră de dragoste? Cine pe cine a plăcut primul, cine a făcut primul pas?
Liviu:
Eu am fost cel care i-a atras atenția asupra ideii că ne-ar sta bine împreună. Mie mi-a plăcut de ea din clasa a 9-a, dar ea nu m-a observat din prima. I-am scris poezii, melodii, tot tacâmul… și în final am reușit să o cuceresc, dar nu a ținut mult, că mi-a dat papucii după o săptămână. Apoi, ne-am împăcat și lucrurile au devenit mai serioase. Ulterior acestui moment, am participat la show-ul Vocea României, unde m-am lansat și apoi am intrat în Pariu cu Viața', proiect care m-a făcut foarte cunoscut. Celebritatea în combinație cu vârsta fragedă naște de obicei monștri, dar nu a fost cazul la noi. Ne-am mai despărțit, ne-am mai împăcat, și împăcați am rămas până în ziua de azi. Avem o relație faină, relaxată, sinceră, cu momente frumoase și altele mai tensionate, pe care le gestionăm cu sinceritate și lăsându-ne orgoliile deoparte întotdeauna. De asta cred că ne ține.
Iulia: Am fost colegi de clasă în liceu. În primii doi ani, fiecare era cu gașca și cu preocupările lui, iar maximul de apropiere consta într-un Bună! Ce faci?' colegial sau Tu cum ai făcut traducerea asta din latină?'. În clasa a 11-a, însă, tot comparând temele și făcându-le împreună fix înaintea orelor de curs, am început să vorbim și despre alte lucruri. Am trecut de la discuții de tipul vremii de afară, la mici glumițe pe care doar noi doi le știam și, fără să ne dăm seama, am început să vorbim despre ce ne pasionează, despre lucruri personale, ne povesteam unul altuia planurile de viitor și cum ne vedeam fiecare viața peste ani, despre frici și despre lucruri pe care le iubim. Apoi am început să vorbim și prin mesaje, în afara școlii, iar drumul către casă îl făceam, în fiecare zi, împreună (pentru că locuiam aproape unul de celălalt). Totul era minunat cu cel mai bun prieten al meu, Liviu. Până într-o zi când au început mesajele privind compatibilitatea dintre zodii și cât de potriviți sunt bărbatul rac și femeia scorpion :)) Apoi, în drum spre casă, m-a rugat să mai stăm vreo 10 minute pentru că avea să-mi citească niște poezii pe care le-a compus pentru mine și pe care le avea păstrate încă din clasa a 9-a. Pe lângă faptul că, deși eram flatată, mi s-a părut ciudat, și ca să fie situația și mai dubioasă, ne-am așezat pe o bordură, în fața unei terase (care mai mult aducea a birt) unde oamenii gesticulau și țipau nu tocmai lucruri elevate. În tot contextul ăsta, Liviu al meu a început să-mi recite din caiețel. Ca să mai anulez din dubioșenia momentului, pentru că îl vedeam și pe el emoționat, am luat eu caietul și am început să citesc (bine, mai mult mă gândeam la cum să fiu cât mai elegantă în a-i spune că aș vrea să rămânem prieteni). În vremea aceea aveam un crush de liceu, ca toate fetele de vârsta mea, despre care Liviu știa pentru că îi tot povestisem. După ce i-am spus ce am pe suflet, cât mai sincer, cu căldură și cât mai elegant posibil, mi-a trimis un mesaj, de șantaj emoțional total, prin care mi-a spus că, în aceste condiții, nu mai putem fi nici măcar prieteni. După o săptămână m-am despărțit de el. Următoarea zi ne-am împăcat. Apoi l-a luat pe sus celebritatea și ne-am despărțit din nou. Apoi iar ne-am împăcat și, de mai bine de 12 ani, suntem împreună și ne iubim și ne respectăm mai mult ca oricând.

Inspirația pentru superbele versuri din cântecele tale ți-o oferă Iulia? Iulia, tu ești exigentă cu compozițiile lui?
Iulia:
Nu pot spune că sunt cea mai indulgentă persoană, dar, chiar și așa, exigența mea se oprește în punctul în care există riscul de a-l descuraja. Văzând cât de multă muncă presupune, cât este de implicat și cum lasă bucăți de suflet în piesele lui, nu am cum să reacționez altfel decât să iubesc tot ceea ce face și să-i spun o părere sinceră.
Liviu: Inspirația vine de peste tot în ceea ce mă privește. Ea este evident muza principală, dar mă pot inspira și din alte povești de dragoste ale prietenilor, sau din situații pe care le-am văzut în filme etc. Ea e prima care-mi ascultă piesele și o face chiar și când nu are chef, dar așa e când ești soție de artist, trebuie să faci sacrificii…:)) Bine, de obicei când nu are chef, nu prea-i place nimic, de asta am învățat să evit să forțez lucrurile în momente de genul.

Luna voastră de miere ați petrecut-o în Dubai. Ce v-a impresionat atât de tare la acest oraș de ați revenit pentru noul proiect în care sunteți implicați amândoi?
Liviu:
Dubaiul este un loc în care nu te poți plictisi. E atât de diferită cultura lor față de a noastră, încât totul te surprinde. Am ales Dubaiul pentru luna noastră de miere pentru că ne-a plăcut din prima, și firile noastre mai boeme se mulează perfect pe luxul Dubaiului :)). Până și mersul în mașină e o experiență în Dubai, zgârie-norii care împânzesc orașul te fac să stai în permanență cu nasul lipit de geam. Am vrut să retrăim experiența asta din nou, așa că am revenit. Și clar o să o facem din nou, cu prima ocazie.
Iulia: Ce anume ar putea să nu ne impresioneaze în Dubai? Servicii, mâncare, zgârie-nori, piscine la înălțime cu priveliști care îți taie respirația, soarele și vremea de vară permanentă. Unde mai punem și experiențe care mai de care mai variate. Ceea ce mi se pare extraordinar în Dubai este că, de oricât de multe ori mergi acolo, în fiecare an mai apar câteva obiective care nu existau la vizita precedentă. Și, dacă prin absurd ai putea să spui că le-ai văzut pe toate, îți amintești că te-ai dat cu o barcă de mare viteză, ai stat suspendat deasupra orașului sau ai mâncat la un anumit restaurant, în urmă cu 3 ani, și vrei să retrăiești acele experiențe.

Sunteți genul de cuplu care preferă distracțiile acvatice, cum este plimbarea romantică pe apă pe un catamaran electric, precum cea de la Costa Azzura, de la The Pointe at Palm Jumeirah, sau preferați adrenalina, emoțiile, senzațiile tari?
Iulia:
Eu sunt mai fricoasă din fire, așa încât nu pot să spun că dorința de adrenalină mă caracterizează. La polul opus, însă, este Liviu care ar face tot ce ține de senzații tari, drept dovadă toate lucrurile pe care le-a făcut, inclusiv cu ocazia ultimei vizite în Dubai. Însă, din perspectiva cuplului, având în vedere cât de mult își dorește să trăiască fel de fel de experiențe de acest gen, fac tot posibilul să ies din sfera de confort, cât de des pot, și să facem lucruri împreună. Nu de puține ori am făcut atacuri de panică în roller coaster, sărind de la înălțimi mari și câte și mai câte. Chiar și așa, mă mobilizez, depășesc momentul, o duc la capăt și o mai fac încă de câteva ori până nu mai simt nicio teamă.
Liviu: Eu, sincer, le prefer pe amândouă. Iulia nu e amatoare de senzații tari, are teamă de înălțime și e mai cu picioarele pe pământ decât mine când vine vorba despre a se avânta în experiențe riscante. Eu, unul, iubesc adrenalina și m-aș arunca în gol cu parașuta de 3 ori pe zi. Nouă ca și cuplu, ni se potrivesc mai mult expe­riențele cum a fost cea de la Costa Azzura. Ne place să ne simțim bine, relaxați și să avem timp să ne privim, să vorbim. Dar uneori, nevoia mea de senzații tari trebuie și ea satisfacută. Atunci, ea mă așteaptă, mă filmează și se teme pentru viața mea, mai mult decât mine. Uneori, încearcă și ea. De obicei, la călușei în parcul de distracții este prima în rând.

Iulia, ți se întâmplă să simți un strop de gelozie când Liviu e admirat, căutat, asaltat de admiratoare? Te gândești vreo secundă că orice bărbat poate fi „furat' din cuib?
Iulia:
Aici, în ceea ce mă privește, cred că întrebarea presupune mai multe paliere, după cum bine ai formulat: admirat, căutat, asaltat :)). Cu admirația nu am avut niciodată nicio problemă. E chiar o senzație plăcută să știi că ești iubită de o persoană admirată și cred că sunt în asentimentul tuturor femeilor când spun asta. Căutarea și asaltarea, în schimb, care merg mână-n mână, eh, acolo e ceva mai delicat :)).
Până acum vreo 7-8 ani, recunosc, eram geloasă. Este cumva lesne de înțeles, celebritatea lui m-a luat și pe mine prin surprindere, nu doar pe el. Maturizându-ne, am căpătat încredere unul în celălalt și am realizat că celebritatea pe care a dobândit-o e doar o consecință fericită a muncii pe care o depune. Am învățat că, așa cum eu îl admir, la fel pot să o facă și alte fete, iar pentru asta sunt recunoscă-toare și fericită. Eh… și, at the end of the day, în brațele astea două e acasă.

Liviu, la ce te-ai gândit când ai compus aceste versuri: Eu nu aveam nicio pretenție/Decât să ne petrecem nopțile/Dar tu ai vrut să-mi dai o lecție/ Și-ai devenit un fel… de obsesie?'
Liviu:
M-am gândit că orice relație începe de la lucruri simple, cum ar fi dorința de a fi fizic cu persoana respectivă. Totul are un punct de pornire mult mai superficial decât ce se întâmplă după, când cei doi oameni se cunosc și decid să-și împartă viața unul altuia. Iulia e o fată frumoasă și primul factor de atracție în cazul meu ăsta a fost. Ulterior, a devenit un fel de obsesie și așa a rămas.

Liviu, după participarea ta la Vocea României ți-a fost frică să nu devii un „one hit wonder'?
Liviu:
La vremea aia nu aveam noțiunea a ceea ce înseamnă un hit'. Trăiam cu impresia inocentă că eu voi face muzică și că oamenii o vor asculta, no matter what. Apoi, am învățat să fac hituri și abia atunci a intervenit teama asta. Din fericire, am fost norocos, am avut 5 piese care au prins la public una după alta (Cine m-a Pus, Fanele, Obsesie, Lista De Păcate, Prefă-te) iar asta m-a implemen­tat bine în conștiința colectivă, și am rămas acolo chiar și în pauzele de hituri.

Care a fost cea mai copleșitoare aventură în Dubai? Plimbarea cu mașina prin Dubai Desert Conservation Reserve by Platinum Heritage pentru shootingul Avantaje v-a întrecut așteptările?
Iulia:
Pentru mine, cea mai copleșitoare aventură a fost shootingul de la Al Qudra Lake, când m-am urcat pe cal. Pe lângă emoțiile date de prezența camerei foto, apropierea de aceste animale superbe m-a copleșit. Deși niciodată nu am mai stat în prezența unui cal de rasă, pur sânge arab, am fost prima care s-a încumetat să se urce în șa. Am coborât după 40 de secunde (posibil să fi fost chiar 10 secunde), cu pulsul 200 pentru că Zorro nu voia să stea deloc cuminte, pesemne că și pe el îl inhiba camera foto. Am luat o pauză de câteva minute, timp în care Liviu s-a urcat pe celălalt cal, de parcă ar fi făcut asta de o viață. Când am văzut cât de ușor îi e, m-am ambiționat și mai tare, mi-am depășit teama și m-am bucurat cu tot sufletul de una dintre cele mai frumoase experiențe din viața mea.
Plimbarea cu mașina prin Dubai Desert Conservation Reserve by Platinum Heritage pentru shooting a fost ceva extraordinar: să te plimbi cu o mașină din 1976, pe dunele de nisip din deșert, cu vântul bătându-ți în față și admirând apusul de soare într-o rochie vaporoasă, de prințesă a deșertului, cu tălpile goale pe nisipul fin și călduț. Cam așa a fost.
Liviu: Cea mai copleșitoare aventură din Dubai a fost pentru mine Edge Walk-ul. Am mers pe marginea unui zgârie nori, asigurat corespunzător desigur, și m-am uitat doar în jos, m-am legănat deasupra Dubaiului și m-am simțit un fel de Spider-Man. Plimbarea cu mașina prin deșert a fost o altă experiență foarte faină. Vântul ne-a dat puține bătai de cap, pentru că trebuia să facem poze și părul ne zbura în toate direcțiile. Dar am prins cadre foarte bune iar asta ne-a făcut foarte fericiți și ne-a motivat să luptăm cu condițiile din deșert, mai puțin propice unui shooting. Iulia s-a comportat ca o profesionistă, deși nu are experiență, iar asta a ajutat enorm.

Ce are orientul mai frumos pentru călătorii împătimiți? Voi ați fost de patru ori în Dubai, ce le-ați spune celor care vor să vadă Dubaiul pentru prima oară?
Iulia:
Dubaiul e ca un magnet, odată ce ai fost aici, se naște dorința de a reveni. Dacă vrei să vezi Dubaiul pentru prima oară, vizitează neapărat Burj Khalifa, fă o baie în Oceanul Indian, admiră acvariul din Dubai Mall, bea un suc seara, pe răcoare, și lasă-te copleșit de frumusețea show-ului de fântâni și temperatura perfectă a unei seri de vară. Ah! Și, neapărat, mergi într-un safari în deșert!
Liviu: Orientul e superb prin cultura lui. Lăsând deoparte luxul în sine, te poți bucura de experiențe precum deșertul, souk-ul și vechiul Dubai. Chiar ai ce să faci aici, orice fel de personalitate ai avea. E un loc pentru toate buzunarele și pentru toate tipurile de oameni. Trebuie văzut măcar o dată în viață! După, 100% o să vrei să revii oricum.

Ce faceți voi doi în timpul liber? În Dubai ați mers pe role la RollDXB? Să înțeleg că și în țară ieșiți cu rolele în parc?
Iulia:
Nu suntem neapărat niște împătimiți ai mersului pe role, mie, cel puțin, îmi place să simt pământul sub picioare. Cu toate astea, Dubaiul are o influență asupra mea, își pune amprenta și ajung să fac lucruri pe care nu credeam vreodată că o să le fac. După vreo 10 minute de stat pe patinele cu rotile de la RollDXB, deja voiam să-mi cumpăr o pereche. Pusesem ochii pe unele superbe, albe. Dar apoi am plecat de acolo și fix cum păcălești un copil, m-am răcorit cu o înghețată. Ce facem în timpul liber? Hmmm… suntem niște iubitori ai plimbărilor prin parc și chiar, uneori, ieșim să ne pierdem pe străduțele de lângă casă. De obicei, în weekend-urile libere, puține la număr, pentru că de obicei Liviu are concerte, ieșim la un restaurant bun, chemăm prieteni pe la noi sau ne găsim cazare în alt oraș și ne rupem de realitate.
Liviu: Când eram mai mici, eram fani role. Ulterior, am rămas la biciclete. Nu ne mai urcaserăm pe role de ani de zile, dar cred că e ca mersul pe bicicletă, nu-l poți uita. În timpul liber, ne place să ieșim prin parc, să ne plimbăm, să mâncăm mâncare bună la diferite restaurante care ne plac și să vizionăm filme pe terasă. Ne plac și ieșirile în diferite orașe din România, avem câteva preferate în care ne place să ieșim în weekend-uri.

Iulia, silueta ta este rezultatul unor diete stricte… presupun. Nu ți-a fost greu să stai departe de rafinamentul culinar oferit de restaurante exclusiviste cum este cel de la Palazzo Versace sau Fi‘lia din cadrul mega-complexului SLS din Dubai?
Iulia:
Sincer, nu am stat deoparte deloc. Cred ca vârsta e cea care mă ajută, încă să am un metabolism accelerat. M-am bucurat de fiecare bucățică din preparatele pe care le-am încercat și la Palazzo Versace, și la Fi‘lia. Bineînțeles că, după ce am ajuns acasă, am fugit direct la sală. Dar nu mă simt deloc vinovată pentru escapadele culinare din Dubai și deja mă gândesc la ce o să-mi comand la următoarea vizită.

Iulia, Liviu cântă la duș? Ce cântă?
Iulia:
Oooooh, da! Cântă! Cât mai cântă! Și ce nu cântă!? Liviu nu doar cântă la duș, el țipă, spune poezii, cântă pe voci și în feluri care de multe ori m-au făcut să cred că mai e cineva cu noi în casă. Practic, se prostește în toată splendoarea lui, iar eu râd cu lacrimi… sau încerc să-mi dau seama cu cine m-am căsătorit. :)) Cred că e departe de ceea ce vă imaginați. Nu e vreun poet boem care cântă frumos. Bine că stăm la curte și că nu avem vecini lipiți de casa noastră.

Coperta Avantaje este o premieră pentru voi. A fost greu să fii „natural și spontan' pentru blitzurile fotografului?
Iulia:
Pentru mine, chiar a fost o premieră această experiență! A fost cu atât mai greu cu cât aproape fiecare cadru din shooting a fost realizat depinzând direct de lumina soarelui. De exemplu, în deșert am făcut poze la apus, iar la un moment dat, eram atât de atentă la faptul că părul meu nu voia să stea locului din cauza vântului, încât nu am observat că soarele se apropia rapid de orizont. M-am panicat câteva secunde, dar mânată de indicațiile echipei și ale fotografului, am reușit să mă adun și să obținem cele mai frumoase poze.
Liviu: Nu a fost greu, pentru că am fost cu Iulia lângă mine și pentru că ne-am completat reciproc. Ne cunoaștem și știm cum să ne ridicăm unul pe celălalt și să ne punem în valoare. Nu puteam fi altfel decât naturali și spontani, pentru că Dubaiul e un loc în care nu poți decât să te relaxezi și să te bucuri de orice.

Apropo de prima oară… Liviu tu ai mai călărit? Ai luat lecții de echitație? Pari extrem de degajat în preajma cailor, grija ta era siguranța Iuliei să nu se sperie de caii deosebiți de la Al Qudra Lake, aduși special pentru voi de cei de la SejurInDubai.
Liviu:
Nu am mai călărit niciodată, dar de mult mi-am dorit. Asta a fost de departe cea mai emoționantă experiență pentru mine. E vorba despre o relație de încredere reciprocă între călăreț și cal, iar legătura asta nu poate fi decât sinceră, pentru că animalele simt frica, empatizează cu ea și reacționeaz întocmai. Mi-a fost teamă doar la început, când am văzut cât de mare e un cal atunci când stai lângă el. Bunicii mei la țară aveau măgăruși, care sunt mult mai mici decât caii. Eu sunt înalt, dar să stau în prezența unui animal atât de impunător m-a intimidat la început. Ulterior, când am simțit că mă înțeleg cu ei și că pot să îi țin în frâu, la propriu, am și călărit. Nu am prins viteză, pentru că nu am deloc experiență, dar am mers încet și m-am simțit extraordinar. Le mulțumim lui Asheek și Zorro pentru că ne-au lăsat să ne urcăm în spatele lor, dar mai ales Cristinei și lui Andrei de la Sejur în Dubai, care ne-au pus caii la dispoziție pentru shooting.

Se spune că ai filmat în Dubai cel mai frumos clip al tău, cu Iulia protagonistă. Este începutul unei frumoase colaborări în familia Teodorescu?
Liviu:
Noi am mai colaborat și în trecut, dar niciodată la nivelul ăsta. Deja colaborăm în iubire, dacă asta se îmbină și cu partea profesională, atunci așa să fie. Dar sper ca Iulia să-mi dea exclusivitate și să apară doar lângă mine dacă e vorba să apară în clipuri sau la shootinguri.

Dacă v-aș cere să așezați în ordinea importanței: armonia vieții, dragostea, cariera, familia, viața publică, prietenii, cum ar arăta lista' voastră și de ce?
Liviu:
Aș pune armonia vieții pe primul loc. Restul, pot fluctua în funcție de ce presupune armonia' într-un anumit moment. Uneori poți avea nevoie de prieteni și asta să-ți ofere armonie, iar alteori, de singurătate. Totul e permis. Ideea e să fii în armonie, și atât.
Iulia: Fără doar și poate, armonia vieții este cea mai importantă pentru că ea presupune tot echilibrul, liniștea și iubirea pe care ți-o oferă toate aspectele vieții enumerate mai sus. Dacă, însă, ar fi să fac o listă în ordinea importanței sau, mai bine spus, să aleg ponderea pe care acestea le au în armonia vieții, le-aș așeza așa: familia, dragostea, prietenii și cariera. Viața publică este clar doar a lui Liviu :)))

Cum fost experiența Cinema in the Snow (Ski Dubai) și ce se întâmplă, de fapt, în acest cinematograf?
Iulia:
Așa cum îi spune și numele, este un cinema în zăpadă. Zăpadă în Dubai? Normal, în Dubai orice e posibil. Dacă vrei să te răcorești bine și să simți altfel căldura, urmezi următorii pași: îți iei un bilet pentru film, oamenii drăguți de acolo îți dau costum și bocanci, te echipezi bine-bine (inițial nu înțelegi de ce), apoi intri și calci direct pe zăpadă. În următoarele 10 minute înțelegi rostul întregului echipament și al celor două perechi de șosete :)). Pentru că iubesc să mă uit la filme pe timp rece, cuibărită, cu o pătură pe mine, ronțăind de zor, m-am bucurat de fiecare clipă petrecută aici. Ai popcorn din belșug, păturica pufoasă și, aș adăuga, cea mai bună ciocolată caldă, ever.
Liviu: Ideea acestui loc total opus oricărui aspect al Dubaiului este să te rupă puțin de realitate, cred eu. Practic, vizionezi un film la 3 grade celsius, îmbrăcat corespunzător, cu un pahar de ciocolată caldă lângă tine și cu popcorn din belșug. Nu simți frigul, pentru că, pe lângă hainele groase pe care le primești la intrare, stai învelit cu cea mai călduroasă pătură. După ce ieși de acolo, altfel simți căldura plăcută a deșertului.

Se spune despre restaurantul Asado din Dubai că este un omagiu adus Argentinei, iar bucătăria restaurantului reflectă chintesența Americii de Sud. Ce preparate v-au impresionat?
Iulia:
Liviu fiind vegetarian, el s-a limitat la preparatele fără carne, așa încât greul' a căzut pe mine. Meniul era atât de ofertant, totul arăta atât de gustos, încât mi-a fost dificil să mă opresc la a-mi comanda un singur fel. Am gustat câte puțin din fiecare (bine, puțin mai mult din fiecare) și mi-ar fi dificil să nominalizez un preparat anume. Iar eleganța restaurantului și priveliștea… o desfătare.
Liviu: Am mâncat un ton așa cum n-am mai întâlnit. Dar dincolo de preparate, atmosfera este de vis la Asado. Ai o priveliște superbă cu Burj Khalifa, chiar deasupra farfuriei tale!

Voi doi aveți un secret al echilibrului vieții de cuplu? Există tentații? Cum găsiți armonia necesară în tot acest „vacarm' al vieții mondene?
Iulia:
Tentații există, dar cele mai mari tentații rămân armonia, liniștea și echilibrul pe care ni-l asigurăm unul altuia, din toate punctele de vedere. Am grijă ca în cazul în care am avut o zi mai grea sau sunt nervoasă, să-mi iau câteva clipe înainte de a intra în casă și, de fiecare dată, fără excepție, intru doar cu dragoste de oferit și cu zâmbetul pe buze. Minunat este că oriunde am pleca de acasă, știm că ne vom întoarce în același loc frumos și cald, la pisicile noastre care ne iubesc necondiționat.
Liviu: Secretul este sinceritatea. Te poți îndepărta de cineva doar atunci când ascunzi lucruri. Noi suntem deschiși față de toate aspectele și ne înțelegem bine la toate capitolele. Nu e vorba doar de compatibilitate, ci mai mult despre acceptare și înțelegere. Propria persoană se topește în persoana celuilalt, iar micile orgolii nu au nevoie să mai iasă la suprafață. E un proces natural, nu trebuie să înghiți' lucruri de la celălalt sau să renunți la dorințele tale. Dorințele tale devin ale celuilalt și invers. Să iubești e frumos și îți aduce echilibru în viață. Să iubești ani de zile e greu doar atunci când ego-ul e mai presus decât iubirea. Sună prea perfect, știu, și nu suntem nici pe departe perfecți. Dar acceptăm că nici nu trebuie să fim vreodată, iar acceptarea asta face totul perfect.

Ce pasiuni aveți? Ce vă place să faceți împreună?
Iulia:
Având în vedere că și eu am un job care presupune destul de multe deplasări, se întâmplă să avem și momente în care, deși locuim împreună, să nu apucăm să stăm împreună sau să ne vedem. O dată, țin minte că mă întorceam din delegație, de la Suceava, după o săptămână. Liviu mergea spre Suceava, având concert acolo. Ne-am sunat de pe drum și, în timp ce vorbeam la telefon, ne-am intersectat și ne-am făcut cu mâna, fiecare din mașina în care era. Nu ne-am putut opri, pentru că eu trebuia să ajung la birou, iar el la concert, era în întârziere. Așa încât, atunci când prindem timp liber, fie că ne uităm la film, comandăm mâncare sau doar vorbim, orice activitate este specială și suntem recunoscători să petrecem timp împreună.
Liviu: Ne place să ne uităm la filme, enorm. Ea adoarme de multe ori, dar aia e… îi povestesc eu a doua zi. De asemenea, suntem doi gurmanzi și ne place să încercăm tot felul de preparate. Poate că nu se vede, dar suntem mari mâncăcioși. Și ea e, deși nu recunoaște. O să o filmez o dată cum mănâncă pizza și o să înțelegeți. Mă face să mă simt gelos pe pizza aia.

Liviu, te-ai gândit să încerci și alte genuri muzicale?
Liviu:
Încerc continuu și alte genuri în muzica mea. Manele nu cred că voi ajunge să cânt, deși am produs pentru alți artiști. Nu simt că e un stil care mi se potrivește, dar simt că pot să-l fac pentru cineva care îl îmbrățișează. Am crescut cu altfel de muzică și atenția mea se orientează spre genuri mai occidentale, să spunem așa.

Care este greul cel mai greu în momentul de față și care este cea mai frumoasă reușită?
Liviu:
Greul cel mai greu este să mă țin sus ca artist într-o industrie permanent schimbătoare. Dar accept asta și mă mulez tot timpul după situație. Constanța este cheia. Când te-ai oprit, atunci ai eșuat. Cea mai frumoasă reușită este casa în care locuim, pentru că ea întruchipează echilibrul și armonia din viețile fiecăruia dintre noi. E locul în care putem să lăsăm totul la ușă și să ne bucurăm de existența în toată frumusețea ei. E refugiul meu cel mai de preț. Și pisicile, evident. Fără ele nu ar fi nici sare, nici piper.
Iulia: Ca în cazul oricărei persoane, sunt mici dificultăți pe care le întâlnesc la tot pasul, dar sunt o norocoasă și n-aș putea spune că există în viața mea greul cel mai greu'. Tocmai asta cred că este cea mai frumoasă reușită.

Foto: Dan Borzan

Laura Mușuroaea, frumoasa vloggeriță și uriașul universului digital

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Urmărește-ne pe Google News
Recomandari
substantial.ro
Publicitate
CSID
Kudika
Descopera.ro
Unica.ro
Retete
Baby
Life.ro
Doctorul Zilei
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul medicului
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Trending news
Mai multe din Interviurile Avantaje