Elisabeta Lipă: “Vâslind, am înconjurat pământul de șapte ori”

Elisabeta Lipă a făcut istorie în sportul mondial, prin dedicație și talent, iar pentru ea, sportul este un mod de a trăi. A debutat la vârsta de 19 ani la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. A obţinut 5 medalii de aur, 2 de argint şi una de bronz la şase Olimpiade, a fost de 25 ori campioană a României. Este primul canotor care a câștigat vreodată 8 medalii olimpice. A fost declarată cea mai bună canotoare din lume de către Federaţia Internaţională de Canotaj. Este cea mai în vârstă canotoare care a câștigat aurul olimpic la 35 și 39 de ani. Este maestră emerită a sportului și prima femeie care deține gradul de general în România. O profesionistă desăvârșită care demonstrează că sportul nu înseamnă doar mușchi, ci și inteligență, caracter și imaginație. Pentru ea România e mai presus de orice și nu greșim spunând că viața ei, măsurată în titluri, recorduri și medalii, este sportul. Numele ei: Elisabeta Lipă!

Când ați început acest sport v-ați gândit vreodată că veți deveni numărul 1 în canotajul mondial?
Nu, niciodată! Dar, în schimb sportul mi-a plăcut de mică, cred că m-am născut făcând sport…(râde). În copilărie făceam mișcare toată ziua. Sigur că atunci când vorbim de medalii este vorba de performanță, dar dacă mă raportez la anii copilăriei vorbim de sportul pentru toți, unde toată lumea avea acces, se făcea sport din plăcere. Eu am început cu atletismul, apoi m-am dus la baschet și ulterior am ajuns la canotaj neștiind ce înseamnă acest sport. Din descrierea antrenoarei mele mi-am făcut o idee: m-am gândit ca la o vacanță, soare, apă, vreme frumoasă, niște bărci ascuțite și ușoare iar tu te plimbi cu ele pe luciul apei… Păi nu sună a concediu?

Ce înseamnă pentru un sportiv Jocurile Olimpice, și mai ales, medalia de aur la Jocurile Olimpice?
Pentru un sportiv Jocurile Olimpice înseamnă totul, și când spun totul este chiar TOTUL. Pentru că această competiție este supremă. Se desfășoară o dată la 4 ani și niciun sportiv care a ajuns în înalta performanță nu se simte împlinit dacă nu participă la Jocurile Olimpice. Nu mai spun ce sentimente de mândrie trăiești atunci când ești pe cea mai înaltă treaptă a podiumului… Starea aia de spirit în timpul desfășurării Jocurilor Olimpice este ceva unic. Simți un curent plăcut în tot corpul și se amestecă în sufletul tău emoții, griji, responsabilitate, ambiție. Ți se derulează în fața ochilor toți cei patru ani de muncă pentru că efectiv muncești patru ani pentru șase sau șapre minute. Și atunci când s-au terminat și ai trecut linia de final, poți să fii extrem de fericit sau extrem de trist. Când câștigi nu simți efort, durere, nu simți nimic, dar când pierzi simți totul, ești terminat atât fizic cât și psihic.

Care credeți că sunt calitățile esențiale pentru a avea succes în cariera de sportiv?
Să știți că principiile pe care se bazează medalia olimpică sunt aceleași care trebuie respectate în toate domeniile. Numai că noi, sportivii, suntem privilegiați, arunci când câștigi ești în lumina reflectoarelor, apari pe o copertă de revistă, beneficiezi de o atenție aparte. Dar înalta performanță înseamnă seriozitate, înseamnă să muncești enorm, zi de zi pentru a-ți îndeplini obiectivul. Pe mine dacă mă întrebați ce-am făcut în 1984, știu să vă spun în detaliu, pentru că am totul întipărit în memorie… eram mezina lotului și pentru mine a fost ceva ieșit din comun. Noi eram singura țară socialistă participantă la JO, iar eu trebuia să demonstrez că pot. Și nu m-am oprit decât după 24 de ani de activitate cu 6 ediții ale Jocurilor Olimpice.

După ce ați câștigat, familia Ceaușescu a dorit să vă cunoască?
Da, eu am prins vremurile când pe Snagov nu avea nimeni voie să se plimbe cu barca, doar noi sportivii ca să ne antrenăm și Ceaușescu să se plimbe. Ne făcea cu mâna când ne vedea la antrenament. Noi, la ediția din 84, am ajuns pe locul 2 în lume, deci i-am învățat pe americani imnul nostru de stat de pe vremea aceea, atâtea medalii s-au luat… Toată delegația României a cucerit atât de multe medalii încât în clasamentele generale eram pe locul doi.

Performanța are limită de vârstă?
Nu, și o spun cu toată tăria. Eu am ieșit campioană olimpică la aproape 40 de ani. Când nimeni nu-mi mai dădea nicio șansă. Am fost mezina lotului în prima ediție și vâstnica la ultima ediție… Eu am spart toate barierele, medical vorbind, și am demonstrat că vârsta nu este un impediment. Și că atunci când ești sănătos și dorința e mare poți să spargi toate barierele. Mă bucur că am fost un exemplu și pentru alți sportivi care au avut momente când au dorit să ia o pauză, pentru că e greu să stai 11 luni în cantonament, așa este această disciplină…. simți nevoia să iei o pauză. Și uite că poți să revii ca și cum nu te-ai lăsat vreodată.

Ce se ascunde în spatele unui record?
Se ascund mii de ore de antrenament. Am făcut un calcul, am înconjurat pământul de șapte ori, deci asta înseamnă mii de kilometri vâsliți, nu mai zic de alergare, forță… Asta înseamnă să ai voință, perseverență și să fii dispus la sacrificii maxime.

După renunțarea la sport vi se mai întâmplă câteodată să visați noaptea că sunteți în cantonamente?
Ha, Ha, Ha! Nu visez că sunt în cantonamente dar mi-aș dori din tot sufletul să mai trăiesc experiența cantonamentelor… Atunci ai senzația că dincolo de ce faci tu acolo și că viața de dinafară este extrem de plăcută, și când pleci din cantonament îți dai seama că nu e așa. Somnul de după amiază nu există în afara cantonamentelor, ori acolo este disciplină, ca la armată, cu somn, nutriție echilibrată. Acasă ai mereu ceva de făcut, în cantonament ești concentrat pe muncă.

Când erați în barcă aveați o imagine în detaliu asupra sportului românesc. Acum sunteți implicată la un alt nivel. Vi s-a schimbat viziunea?
Când eram pe barcă eram concentrată asupra sportului pe care îl reprezentam, avem obiective clare în minte, știam că imnul cântă doar pentru locul întâi iar celelalte locuri sunt premii de consolare… Durerea că ai pierdut locul întâi este atât de mare încât primești o medalie de argint. Am fugit toată viața mea de aceste premii de consolare, le am și pe acestea pentru că e normal în cariera unui sportiv să existe și ele. Te trezesc la realitate. Noi învățăm din greșeli nu din victorii.

Ce credeți că avea în plus generația dumneavoastră?
Nu aș putea să spun că avea ceva în plus, ci pur și simplu statul român acorda o mai mare atenție sportului de masă, exista sportul pentru toți, pentru că din această categorie se naște sportul de performanță. Acum baza este aproape inexistentă, sportul este pe nicăieri, merge din inerție, și atunci când nu ai un fundament pe care să te bazezi, fiecare se orientează cum crede că este bine, uneori îți iese, uneori nu. Iar noi nu avem astăzi o politică unitară după care să ne ghidăm, să o aplicăm și să creștem sportivi olimpici. Din această cauză România a căzut foarte jos și nu se întrevede altceva decât ceea ce vedem cu toții acum. Eu am văzut lucrul acesta încă de acum 6 ani, am fost președinte de club la Dinamo București, conduc o Federație care este în topul federațiilor naționale, am fost Ministrul Tineretului și Sportului, ce vreau să vă spun este că am avut șansa să văd imaginea de ansamblu a sportului românesc și am atras atenția asupra acestor probleme, am făcut apel către cei care pot veni cu sprijin ca să salvăm sportul românesc. Și să știți că nu vorbesc de performanță, asta o fac cei care sunt dotați de la Dumnezeu, ci de copiii care nu mai fac sport, nu mai există selecție, medaliile vin foarte greu. Eu tot sper că ne vom trezi, deja nu mai pot să spun de ceasul al douăsprezecelea, el a trecut demult… Tot sper ca sportul să devină o prioritate națională, să existe competiții școlare reale nu doar pe hârtie, de la cel mai mic nivel, și probabil că atunci nici spitalele nu vor mai fi pline, nu vom mai suferi de boli care vin din sedentarism și obezitate. Ne-am pierdut cultura pentru educație fizică…

În 2014 Herbalife Nutrition a inițiat un parteneriat de susţinere cu Federaţia Română de Canotaj pentru echipajul dublu vâsle feminin. Cum a decurs colaborarea și cât de amplă a fost implicarea Herbalife?
Îmi aduc aminte de parcă a fost ieri. Am fost invitată de către Herbalife să fiu speaker la un eveniment de-al lor. Atunci am auzit că în afară de programele de nutriție pe care le au, există și o gamă pentru nutriție sportivă, Herbalife24 certificată de Informed Sport pentru absența substanțelor interzise. Din gama respectivă este și CR7Drive, numele venind de la Cristiano Ronaldo 7, numărul fotbalistului. Atunci mi-a încolțit ideea, le-am spus că noi facem performanță și avem nevoie de oameni care să vină lângă noi să ne susțină. I-am propus o colaborare domnului Romeo Căzănescu, Director General Herbalife România, pentru două sportive de la categoria ușoară, fetele trebuie să nu depășească 57 de kilograme. Lupta lor nu e doar cu adversarul ci și cu cântarul… Așa am început această colaborare, timid, nu ne cunoșteam, nu cunoșteam produsele. Și iată-ne astăzi în 2022 când Herbalife Nutrition este alături de echipa olimpică, masculin și feminin. Asta înseamnă în jur de 100 de sportivi pe care Herbalife Nutrition îi susține și cărora le sunt extrem de recunoscătoare.

Elisabeta Lipă alături de Romeo Căzănescu, Director General Herbalife Romania

Există vreun lucru pe care l-ați dorit și nu l-ați putut îndeplini? Personal sau profesional?
N-aș putea să spun… viața mi-a oferit cam tot ceea ce mi-am dorit, dar am dorit mai mulți copii, dar cum în viață nu poți să le ai pe toate îi mulțumesc lui Dumnezeu că am unul și bun. Este un copil tare reușit și sunt tare mândră de el.

După renunțarea la cariera sportivă din 2004, a urmat un deceniu de „conducere', în aparatul central MAI și la CS Dinamo. Care fost cea mai grea perioadă?
Toate perioadele sunt grele atunci când vrei să realizezi ceva. Eu am învățat de la părinții mei că ești mulțumit atunci când lași ceva în urmă. Și eu zic că pe unde am trecut chiar am lăsat ceva în urmă: în Ministerul de Interne fiind sportiva Clubului Dinamo, de la bază am plecat cu gradul de sergent major și după JO din 2004 am ajuns prima femeie chestor în activitate. Mi-am dorit enorm să-mi închei cariera cu succes…

Ce înseamnă să fii campion în sport, dar și în viață?
Este ceva extraordinar de frumos dar care îți impune să faci multe sacrificii și întotdeauna îți sacrifici familia pentru că ei sunt primii pe care te bazezi. Din sport am învățat că lucrurile mari se fac cu sacrificii și dăruire pe măsură. Cred că Dumnezeu m-a înzestrat cu această calitate să fiu o luptătoare, să îmi impun că nu există „nu se poate' și să-mi fixez obiective mari, greu de atins, ca să lupt în fiecare zi penru ele. Sunt tare mândră de ceea ce am reușit.

Vă considerați o femeie împlinită? Ce mai visează o mare campioană în viață și în carieră?
Sunt o femeie împlinită din toate punctele de vedere, visez ca această generație pe care o cresc să trăiască acele sentimente de mândrie națională și de bucurie așa cum am trăit eu și generația mea și pentru asta mă sacrific în fiecare zi să fiu lângă ei, să stau de vorbă cu ei, oferindu-mă exemplu ca să creadă în ei. În rest, să-mi dea Dumnezeu sănătate că nu mai am nevoie de nimic…

Foto: Marius Bărăgan

Stilist: Alexandra Calafeteanu

Make up: Ana Mironescu
Hair stylist: Mirela Macovei

Citeste și:

Irina Rimes: „Acum învăț să spun NU și să-mi trăiesc viața personală, în primul rând'

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Urmărește-ne pe Google News
Recomandari
substantial.ro
Publicitate
CSID
Kudika
Descopera.ro
Unica.ro
Retete
Baby
Life.ro
Doctorul Zilei
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul medicului
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Trending news
Mai multe din Interviurile Avantaje