Chisturile ovariene: când apar, de ce apar, ce simptome dau și cum se tratează

Formațiunile ovariene reprezintă unul dintre motivele solicitării unei consultații ginecologice. Ele pot apărea oricând pe parcursul activității hormonale a unei femei, de la pubertate la menopauză, dar și în copilărie și destul de frecvent în menopauză. Modificările stilului de viață, în special prin schimbarea obiceiurilor alimentare și reducerea activităților fizice, pot genera obezitatea infantilă și pot fi asociate cu pubertatea precoce. Astfel, crește posibilitatea apariției și diagnosticării afecțiunilor ovariene la o vârstă tânără.

Frecvent, simptomul acuzat este durerea care poate îmbrăca diverse forme, de la o durere acută brusc insta­lată, fără ameliorare, la durere colicativă, jenă sau presiune locală, poate fi persistentă sau cu ameliorări episodice și poate avea legătură cu anumite momente ale ciclului menstrual. Sediul durerii nu este întotdeauna sediul localizării formațiunii ovariene. Durerea poate iradia uneori pe membrul inferior sau se poate localiza la nivelul spatelui. Nu rară este situația în care diagnosticul este întârziat din cauza interpretării durerii ca fiind de cauză digestivă, renală, neurologică. Uneori este prezentă doar mărirea de volum a abdomenului, eronat interpretată ca o creștere ponderală. Sunt situații în care formațiunile ovariene, uneori cu dimensiuni impresionante, sunt decelate la un control de rutină, în absența oricărei simptomatologii. O situație des întâlnită este posibilitatea diagnosticării unui chist ovarian în cadrul investigațiilor pentru infertilitate.
Asociat durerii, pacienta mai poate prezenta sângerări vaginale anormale, tulburări ale duratei intervalului intermenstrual, durere la contactul sexual, senzație de micționare imperioasă frecventă, infecții urinare recurente, tulburări de tranzit intestinal, balonare, constipație, senzație de greață.
În timpul consultului genital este obligatorie asocierea examenului cu valve, a palpării bimanuale și a ecografiei transvaginale cu evidențierea ambelor ovare pentru a exclude o formațiune chistică la acest nivel. Neevidențierea ovarelor la evaluarea ecografică transvaginală obligă la completarea evaluării cu cea transabdominală, deoarece unele formațiuni ovariene voluminoase sunt dificil de vizualizat transvaginal. Anumite condiții cum sunt meteorismul abdominal accentuat, obezitatea sau anumite momente ale evaluării în raport cu menstruația pot fi cauze de interpretare eronată. Nevizualizarea unui ovar necesită rechemarea pacientei pentru evaluare în condiții optime.
Evaluarea clinică și imagistică trebuie să fie completate de prelevarea unui set de analize care pot susține diagnosticul și chiar pot să orienteze medicul către depistarea cauzei apariției chistului ovarian. Diagnosticarea unei formațiuni chistice ovariene poate impune, fie o monitorizare clinică și ecografică, dacă este o formațiune cu aspect clar benign și de dimensiuni reduse, sau un gest terapeutic chirurgical, de regulă minim invaziv.
Cea mai des întâlnită formă de chist ovarian este cel funcțional, legat de activitatea hormonală ovariană normală, care poate apărea postovulator, cu dimensiuni de câțiva centimetri și nu necesită de obicei decât tratament simptomatic. Evaluarea genitală în acest caz este recomandat a se efectua după menstră. Chistul funcțional dispare cu sau fără tratament în câteva săptămâni și nu necesită investigații suplimentare.
Uneori de la prima evaluare se ridică suspiciunea unei formațiuni care nu va disparea prin tratament medicamentos. Acestea vor necesita evaluări suplimentare cum sunt tomografia computerizată, rezonanța magnetică, ecografie de abdomen superior, analize, inclusiv markeri tumorali. Cel mai frecvent tip este chistul endometriozic, endometrioza fiind o afecțiune benignă frecvent asociată cu infertilitatea. Ecografic, chistul endometriozic are un aspect specific; poate fi unic dar frecvent asociază localizări multiple. Pentru o evaluare corectă a extensiei leziunilor este recomandată efectuarea unei investigații speciale numite RMN cu protocol de endometrioză. Pentru formațiunile cu dimensiuni reduse, unice, se poate încerca inițial tratamentul hormonal. Pentru localizările multiple, cu formațiuni voluminoase, se recomandă ca primă etapă de tratament intervenția chirurgicală laparoscopică în echipă multidisciplinară ginecolog-chirurg, eventual urolog, urmată de tratamentul hormonal.
O altă formațiune ovariană este chistul dermoid care poate fi predispus unor erori de diagnostic. Acesta poate evolua până la dimensiuni considerabile, nu este influențat de tratamentul hormonal, poate cauza manifestări extragenitale. Deoarece poate fi dificil de evidențiat și diferențiat ecografic se impune frecvent efectuarea unui CT abdomino-pelvin cu contrast intravenos. Când are dimensiuni reduse și nu se modifică dimensional la examinări ecografice succesive, chistul dermoid poate fi urmărit. Creșterea în dimensiuni și asocierea cu simptome de compresie a organelor de vecinătate impun completarea investigațiilor biochimice și imagistice, și intervenția chirurgicală, de regulă laparoscopică.
Există o categorie de formațiuni chistice aparent benigne „chisturile simple', necomplicate ecografic, apărute în special în perimenopauză și menopauză care necesită o atenție specială deoarece pot ascunde afecțiuni severe, oncologice. Persistența oricărei forme de chist ovarian în menopauză peste 6-12 luni, cu sau fără tratament, necesită îndepăr­tarea chirurgicală a acelui ovar și examinarea histologică.
Pentru formațiunile chistice ovariene cu suspiciune de cancer, decelarea în stadii incipiente este destul de rară. Lipsa unor simptome specifice face ca diagnosticul să fie pus de obicei în stadii avansate. Orice chist ovarian cu risc de neoplazie necesită evaluări imagistice complexe și intervenție chirurgicală cu viză oncologică.
Afecțiunile chistice ovariene sunt frecvent asociate cu afecțiuni mamare. De aceea orice consult ginecologic trebuie să fie completat cu consult senologic, ecografie mamară și mamografie. De altfel, asocierea celor două tipuri de examinări trebuie să constituie evaluarea de rutină anuală a oricărei paciente. Nicio formațiune chistică ovariană nou diagnosticată sau cunoscută nu ar trebui să primească recomandarea de control anual. Reevaluarea clinică și imagistică trebuie efectuată la 3-6 luni iar tratamentul specific trebuie inițiat precoce.
Incidența cancerului ovarian înregistrează o ușoară scădere prin intensificarea programelor de conștientizare a necesității consulturilor ginecologice periodice, prin utilizarea preparatelor hormonale contraceptive și prin implicarea tot mai activă a medicilor de familie. Depistarea precoce este singura cale prin care se poate obține vindecarea acestei afecțiuni.
Controalele genitale periodice, solicitarea unui consult la primele simptome apărute, completarea evaluării ginecologice cu teste imagistice, monitorizarea corectă a formațiunilor decelate și tratamentul adecvat inițiat precoce sunt singurele mijloace prin care o femeie va putea evita apariția unor afecțiuni severe.

Material realizat de dr. Mirela Vasile, medic specialist obstetrică ginecologie

Citeste și:

Ar trebui să renunți la rețelele sociale? Cum să faci o detoxifiere digitală

Cancerul pancreatic nu poate fi omorât' cu chimioterapie: este rezistent la tratament

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Publicitate
substantial.ro
Libertatea
CSID
Descopera.ro
Life.ro
Retete
Baby
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Mai multe din Sanatate