Chirurgul Șerban Vasile: “Pierderea în greutate după procedura bariatrică este impresionantă, de ordinul zecilor de kilograme…”

Chirurgul Șerban Vasile: “Pierderea în greutate după procedura bariatrică este impresionantă, de ordinul zecilor de kilograme…”

Chirurgia bariatrică a devenit în ultimul timp alternativa cea mai des folosită pentru a vindeca obezitatea severă dar și diabetul de tip 2. Un dialog deschis despre o tehnică de ultimă oră, cu doctorul Șerban Vasile- coordonator al Departamentului de chirurgie bariatrică de la Spitalul „Life Memorial'- unul dintre cei mai apreciați specialiști români în domeniu.

Conform statisticilor, peste 46% dintre românii adulți sunt supraponderali și 9,3% suferă de obezitate. Este bariatria o soluție pentru reducerea acestor procente? Și ce este de fapt procedura bariatrică?
Operațiile pentru obezitate (bariatrice) sunt intervenții laparoscopice adresate pacientilor superobezi, care nu reușesc să scadă în greutate prin metode convenționale (regim alimentar, sport) și care prezintă riscul de a dezvolta sau au deja afecțiuni asociate obezității ca: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hiperlipemia sau sindromul metabolic.
Pierderea în greutate după aceste operații este impresionantă, de ordinul zecilor de kilograme, uneori peste o sută de kilograme, scopul lor fiind de a obține o scădere ponderală substanțială și de a aduce pacientul obez la o greutate normală raportată la înălțimea proprie.
Nici o altă procedură de slăbit nechirurgicală nu are eficiența acestor operații. Ele au fost introduse în practica medicală din toată lumea, în încercarea de a lupta eficient cu obezitatea severă și morbidă unde metodele convenționale de slăbit prin diferite forme de dietă nu și-au dovedit eficiența. Aș menționa că aceste operații nu sunt proceduri de înfrumu­se­țare, dar au ca efect secundar și îmbună­tățirea spectaculoasă a aspectului fizic.

Există mai multe tipuri de intervenții bariatrice. În ce constau ele și care este cea mai eficientă?
Intervențiile bariatrice sunt împărțite în trei categorii majore: restrictive, malabsorbtive și mixte. Procedurile restrictive limitează aportul alimentar, cele malabsorbtive reduc absorbția substanțelor nutritive la nivelul intestinului, iar cele mixte însumează avantajele primelor două.
Procedurile restrictive limitează drastic aportul alimentar fie prin aplicarea unor dispozitive la nivelul stomacului, inelul gastric sau balonul gastric, fie prin crearea unui tub digestiv îngust printr-o rezecție longitudinală a celei mai mari părți din stomac numită gastric sleeve sau popular- micșorarea stomacului. Pacientul își reduce substanțial ingestia zilnică de alimente și, în acest fel, cantitatea de calorii consumată. Pe lângă efectul limitativ în alimentație, aceste procedee declanșează multiple mecanisme neurohormonale care ajută și mențin în timp scăderea în greutate. Intervențiile de tip restrictiv nu modifică circuitul alimentelor la nivelul tubului digestiv și nu generează deficite majore nutritive pe termen lung. Procedurile malabsorbtive scurtează timpul de tranzit al alimentelor la nivelul intestinului subțire și de amestec cu sucurile digestive. Astfel se reduce substanțial absorbția substanțelor nutritive deci a numărului de calorii consumate. Acest tip de intervenții se numesc generic diversii bilio-pancreatice, sunt foarte eficiente în scăderea ponderală dar necesită o urmărire a pacienților pe toată durata vieții. Pot genera diverse carențe nutriționale care trebuie depistate precoce și corectate corespunzător.
Procedurile mixte încearcă să însumeze avantajele ambelor tipuri de intervenții decrise mai sus și să reducă la maximum efectele adverse. Aceste intervenții suferă permanent modificări în timp, în intenția de a optimiza efectele asupra organismului. Cele mai utilizate procedee de acest tip sunt: bypass-ul gastric, minigastric bypass, bypass duodeno-ileal asociat cu gastric sleeve (SADI-S).
Eficiența procedeelor bariatrice crește substanțial când sunt alocate corect în raport cu diferitele grade de obezitate și cu afecțiunile asociate.

Cum alegeți tipul de intervenție?
Alegerea tipului de intervenție bariatrică se face în funcție de două criterii principale: IMC (indicele de masă corporală) și afecțiunile asociate (diabet zaharat tip II, sindrom metabolic, boala de reflux gastro-esofagian). La un IMC sub 40 procedura utilizată frecvent este gastric sleeve. Pentru intervalul 40-50 al IMC pot fi indicate atât proceduri restrictive de tipul gastric sleeve cât și mixte de tipul gastric bypass, minigastric bypass. Prezența diabetului zaharat tip II, a sindromului metabolic precum sau a bolii de reflux gastro-esofagian poate orienta clinicianul către indicarea unei proceduri mixte. La IMC peste 50 procedurile cele mai utilizate în prezent sunt gastric sleeve (fie ca unică intervenție fie ca etapă premergătoare a unei proceduri mixte) și bypass-ul dudeno-jejunal (SADI-S).

Se spune că cea mai nouă tehnică bariatrică gastroplicatura are beneficii remarcabile. Care sunt acestea și cui se adreseaza plicatura gastrică?
Plicatura gastrică a intrat în arsenalul chirurgilor bariatrici ca o alternativă la gastric sleeve fiind, în fond, tot o micșorare a stomacului obținută prin plicaturarea progresivă a stomacului prin suturi longitudinale. Este indicată la pacienții cu obezitate moderat-severă (IMC sub 40) și cu riscuri perioperatorii majore, cardiace, respiratorii, neurologice. Are o durată mai scurtă ca timp operator dar și o eficiența inferioară celorlalte proceduri bariatrice. Personal folosesc această tehnică doar ca o a doua intervenție după gastric sleeve sau proceduri mixte care au înregistrat un recâștig ponderal după un anumit timp.

Ce complicații pot apărea postoperator sau în timpul intervențiilor bariatrice?
Incidentele intraoperatorii sunt aceleași cu ale oricărei intervenții laparoscopice din sfera digestivă. Cele mai importante sunt sângerarea și erorile de sutură mecanică. Acestea pot fi evitate printr-o disecție minuțioasă și o aplicare corectă a dispozitivelor de sutură mecanică (staplere). Complicațiile postoperatorii sunt atât medicale cât și chirurgicale. Cele medicale, de tipul anemiei, deficitelor vitaminice, carențelor ionice și proteice, se pot corecta ușor prin administrarea medicației corespunzătoare. Complicațiile chirurgicale (hemoragia, fistula digestivă, stenoza) necesită o depistare precoce și trebuie sancționate chirurgical.

Cum se face selecția pacienților? Există limite de vârstă?
Pentru a putea primi indicația unei proceduri bariatrice, pacienții obezi trebuie să completeze preoperator un plan de investigații bine stabilit de forurile din domeniu. Acesta conține investigații și consulturi interclinice adaptate fiecărui pacient. Prin analiza ulterioară a acestor cazuri în comisii de specialitate se va stabili tipul intervenției indicate și momentul operator. În prezent nu mai există o limită de vârstă acceptată unanim, efectele dezastruoase ale obezității și ale bolilor asociate putând impune o operație bariatrică chiar și la vârste înaintate.

Ce procent din excesul ponderal se pierde, concret, în urma intervențiilor?
Operațiile pentru obezitate sunt considerate eficiente când pacientul pierde 80-90% din excesul ponderal (numărul de kilograme în plus față de greutatea normală raportată la înălțime). Atingerea acestui nivel de eficiență este posibilă prin alegerea optima a unei proceduri chirurgicale în raport cu gradul obezității, prin efectuarea corectă a tehnicilor chirurgicale și prin respectarea de către pacient a planului nutrițional postoperator. De asemenea, asocierea unui program de activități fizice asigură o scădere ponderală omogenă și rapid progresivă către greutatea dorită.

Există un risc de recidivă, de reapariție a excesului ponderal maximizat?
Eșecul unei proceduri bariatrice constă în întreruperea scăderii în greutate cu o pierdere mai mică de 50% din excesul ponderal inițial, menținerea pacientului la un IMC mai mare de 35 sau recâștigul ponderal substanțial după o slăbire optimă. Această rată de eșec în timp este variabilă în funcție de procedeul chirurgical ales și de complianța pacientului la rigorile regimului alimentar ulterior. Atât stagnarea în scăderea ponderală cât și recâștigul ponderal sunt consecințe ale derapajelor de natură nutrițional-calorică, ale sedentarismului precum și ale limitelor fiziologice ale fiecarui tip de intervenție în parte. Această ineficiență, în timp, poate impune o a doua operație bariatrică.

Desigur că este necesară o modificare a stilului de viață și de alimentație, dar cum se modifică regimul alimentar după o intervenție bariatrică și pentru cât timp?

Regimul alimentar după operație presupune în primul rând reluarea alimentației gradual de la lichide la alimente solide pe o perioadă de aproximativ 3 luni. Ulterior pacienții vor avea mai multe mese pe zi dar mici cantitativ. Alimentația va avea aceeași compoziție ca a unei persoane normale cu câteva mențiuni. În primul rând trebuie reduse la minim sau chiar evitate, dacă este posibil, dulciurile, zahărul și băuturile carbogazoase; acestea pot fi înlocuite cu îndulcitori sintetici. A doua mențiune este că alimentația trebuie să fie una normală, echilibrată, bogată în fibre și vitamine, săracă în carbohidrați și grăsimi saturate. Cu această dietă cvasicompletă pacientul operat bariatric nu va depăși un anumit număr de calorii zilnic, calculat în funcție de gradul obezității și tipul operației efectuate, pe o perioadă de cel puțin doi ani și jumătate. Toți pacienții devin cu sau fără voie experți în alimentație și vor ști să își controleze atât tipul alimentației cât și cantitatea de calorii consumată zilnic pentru a-și putea menține în timp greutatea.

Există studii care semnalează ame­liorarea postoperatorie a problemelor de HTA, apneee de somn și mai ales diabet. Putem vorbi despre chirurgia metabolică, ca soluție pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2?
Studiile efectuate în clincile de profil au evidențiat efectul benefic al operațiilor bariatrice asupra afecțiunilor asociate obezității (comorbidități) cum ar fi diabetul zaharat de tip II, hipertensiunea arterială, hiperlipemia sau sindromul metabolic. În marea majoritate a cazurilor a fost obținută o ameliorare netă sau chiar vindecarea acestor afecțiuni. În ceea ce privește diabetul zaharat, aceste operații au obținut un control al glicemiei și al hemoglobinei glicozilate în absența oricărui tratament medicamentos sau cu insulină. Rezultatele promițătoare au determinat orientarea către acest tip de intervenții a unui nou contingent de pacienți: cu obezitate moderata (IMC între 30 și 35) și diabet de tip II dificil de controlat prin metode convenționale. Operațiile de tip bariatric recomandate acestor pacienți constituie un nou domeniu chirurgical intitulat chirurgie metabolică și urmăresc cu precădere ameliorarea diabetului zaharat și în mod secundar scăderea ponderală.

Cei care suferă de obezitate au un risc crescut de infectare cu COVID-19 sau de contractare a altor boli infecțioase, virusuri?
Pacienții cu obezitate severă au același risc de infectare virală ca și populația normală, fie că este vorba de Covid 19 sau oricare alt virus cu tropism respirator. Modul în care răspund infecției cu Covid 19 este însă diferit, cu șanse mari de a dezvolta forme severe pulmonare cu risc mare de complicații cronice sau chiar deces. Această evoluție se datorează obezității în sine dar mai ales comorbidităților care generează un răspuns ineficient al pacienților în lupta cu infecția virală.

Foto> arhiva personala dr. Șerban Vasile

Citeste și:

Care sunt alimentele care vindecă și protejează ficatul?

Cinci vitamine obligatorii după 60 de ani

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Libertatea
Shtiu.ro
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
TV Mania
Sfatul parintilor
Mai multe din Sanatate