Ce inseamna schizofrenia

Ce inseamna schizofrenia

Primele semne ale bolii
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), 450 de mi­li­oane de persoane din in­trea­ga lume sufera de o tulburare psihica.

Romania se afla pe lo­cul 5 in Europa ca incidenta a tulburarilor psihice, iar 20% din po­pu­latie sufera in acest mo­ment de o tulburare psihica. Anual sunt diagnosticate circa 23.000 de cazuri de de­presie, iar 1 din 4 romani va dezvolta o tulburare mintala in decursul vietii.

schizofrenieSchizofrenia este o tulburare mintala care interfereaza cu functionarea persoanei la a­de­va­ratul ei potential. In incercarea de a explica mai bine acest diagnostic, medicii au com­pa­rat schizofrenia cu o retea de conexiuni telefonice, in care apelurile sunt ori prea pu­ter­ni­ce, ori prea sla­be, drept urmare reteaua se blocheaza, mesajele sunt interpretate gresit si ast­fel se cre­eaza confuzii.

Evolutia poate fi rapida sau lenta, cu simptome care apar in decurs de ca­teva luni sau de cativa ani. Oamenii incep sa se izoleze din ce in ce mai mult, nu mai vor sa comunice cu ceilalti, se simt neintelesi, au impresia ca viata lor nu mai are nici un sens, unii au halucinatii (vad, aud sau simt lucruri – mirosuri, gusturi, senzatii tactile – reale doar pentru ei), idei delirante si un comportament dezorganizat.

Cauza exacta a schizofreniei este necunoscuta, dar s-a ajuns la concluzia ca o serie de factori genetici, biochimici (substante din creier), de mediu, precum si consumul de droguri pot determina aparitia bolii.

Termenul "schizofrenie" este un diagnostic medical referitor la o si­tua­tie com­ple­xa, insa, din pacate, in cadrul comunitatii acest termen este folosit ca o eticheta e­chi­va­lenta cu "a fi nebun". Aceste persoane se confrunta, in fiecare zi, cu stigmatizarea. Oamenii u­ti­li­zea­za etichete referitoare la comportamentele sau caracteristicile particulare ale unei per­soa­ne sau grup de persoane cu probleme de sanatate mintala ("maniac", "dement", "dus cu pluta") sau la reducerea identitatii unei persoane la un comportament sau caracteristica ("schizofrenic").

La acestea se adauga atitudinea negativa, ostila fata de persoanele etichetate si evitarea sau refuzul de a le acorda sprijin si, nu in cele din urma, respingerea, dezaprobarea, dispretul, excluderea sociala si discriminarea. In aceste conditii, dezechilibrul social se produce atat pe linie individuala ("nu vreau sa fiu judecat"), cat si pe linie familiala ("am un om bolnav in casa, deci nu este bine sa vorbim despre asta"). Omul in cauza trebuie sa isi asume, obligatoriu, rolul de bolnav psihic, cu atat mai mult cu cat si pensia pe care o primesti este pentru un… bolnav psihic.


"Devii legat de pat din cauza unor frustrari"

L-am cunoscut cu ocazia seminarului "Cum sa scriem despre schi­zo­fre­nie", organizat de Centrul de Sanatate Mintala din Campulung Moldovenesc, cand s-a pre­zen­­tat simplu: "Daniel Cornaschi, ingrijitor".

La inceput retras, a reusit sa-si ga­seas­ca un loc la masa si sa vorbeasca despre etichetarile cu care se con­frun­ta cei cu probleme de sanatate mintala, el insusi fiind un beneficiar al serviciilor de sanatate mintala: "astfel de persoane pot contribui cu foarte mul­te lucruri in cadrul so­cie­ta­tii, insa, in acelasi timp, factorii stresanti provin tot din ca­drul aceleiasi societati, prin atitudinea celor din jur. Individul ajunge sa fie legat de patul de spital din cauza unor frustrari, ingropat acolo si dezumanizat".

Un monolog inflacarat, recompensat cu aprobari din partea celor din jur, semn ca ceea ce spunea el era adevarat. I-am re­descoperit apoi nu­mele in paginile revistei "A Fi – To Be"- editata de Fundatia Caritabila "Orizonturi" – chiar in dreptul editorialului "Sounds of solitude", in care Daniel marturisea: "N-o sa mint si sa zic ca n-a fost si rau, ca am avut in permanenta de ales, ca suferinta putea fi indepartata. Nu stiam uneori de mine. Asa a fost sa fie. Dar nici n-o sa mint prin omisiune si sa nu spun ca am simtit prezenta uneori o parte a fiintei mele a carei voce nu o auzeam, dar careia ii vedeam expresia faciala transmitandu-mi mesajul: ‘Ai rabdare si lasa lumea sa-ti puna toate greutatile pe umeri si abia apoi sa-ncerci sa te ridici’ (…).

Imi ramane ori sa fiu un betiv lenes ori sa realizez ca am propria calatorie in fata, pe un drum pe care se intrezareste o silueta, o parte a personalitatii mele pe care, pentru cei cativa ani in care mi-au tinut companie vocile, am privat-o de atentia cuvenita".
 

"Oamenii ar trebui sa-si cunoasca drepturile"
"Ne lovim de mentalitati cand vine vorba de boli psihice", explica dr. Alexandru Paziuc, medic primar psihiatru al Spitalului de Psihiatrie Campulung Moldovenesc, subliniind faptul ca "beneficiarii de servicii de sanatate mintala pot si trebuie sa aiba ‘o voce’, trebuie sa fie implicati in dezvoltarea unor alternative comunitare de in­gri­jiri medicale si sprijin social mai bune, precum si in schimbarea men­ta­litatilor de stig­ma­tizare".

Ceea ce incercam noi sa facem este sa vedem altfel asistenta psi­hiatrica. A­ceas­ta poate fi acordata si la nivel comunitar, acolo unde, cel mai adesea, ne lo­vim de men­talitati in ceea ce priveste boala psihica. De aceea, infiintarea unei asociatii a persoanelor care sufera de aceasta boala este imperios necesara, o asociatie cu ajutorul careia persoanele suferinde sa-si cunoasca mai bine drepturile." Acestea au fost principalele motive pentru care Centrul de Sanatate Mintala din Campulung Moldovenesc a organizat, in luna februarie a anului trecut, Caravana Sanatatii Mintale.

Aceasta s-a desfasurat doar in judetul Suceava, desemnat drept judet-pilot in dez­voltarea unor astfel de programe. In acest fel, oamenii din respectiva zona au aflat ca per­soanele cu tulburari psihice au mare nevoie de sprijinul venit atat din partea cu­nos­tintelor, cat si a celor din jur. Mai multe informatii poti afla intrand pe site-ul www.anti-stigma.ro.

Reactii din timpul caravanei "Anti-Stigma"
Petronela Paziuc, medic psihiatru si managerul Spitalului de Psihiatrie din Campulung Mol­dovenesc, a scos in evidenta faptul ca in cadrul comunitatii exista foarte putine alternative si o educatie scazuta in ceea ce priveste ajutorul ce poate fi acordat per­soa­ne­lor cu probleme de sanatate mintala. "Reactia oamenilor pe care i-am intalnit in cadrul campaniei de informare a fost diferita: unii au inteles demersul nostru, altii nu. Important este ca am venit in contact cu populatia. Oamenii, fie ca au vrut, ca n-au vrut, au aflat despre acest lucru, trecand pe langa cortul nostru.

Erau curiosi, au vrut sa completeze chestionarele noastre, care au reprezentat o familiarizare cu acest tip de probleme." Medicul a explicat si diferenta dintre termenii ‘bolnav’ si ‘beneficiar’, cel din urma utilizat tocmai pentru a evita stigmatizarea. "Nu mai spunem ‘bolnavi mintal’, ci ‘persoane cu tulburari psihice’. Statutul de bolnav mintal este acceptat mai greu decat cel al unei persoane cu probleme de sanatate mintala.

Exista oameni care gasesc resurse necesare pentru a-si depasi problemele de sanatate, altii nu pot singuri si de aceea solicita ajutorul serviciilor de sanatate mintala." Opinia medicului a fost intarita de marturia Gabrielei Tanasan, una dintre participantele la seminar, care a marturisit: "mi-am tratat problema ajutandu-i pe ceilalti. Tratamentul medicamentos este foarte bun, dar cand ai terminat cu acesta, depinde foarte mult de tine."

Cat despre campaniile de informare, Anisoara Gretcan de la Fundatia ‘Orizonturi’ povesteste: "Am senzatia, de fiecare data, ca stam cu mana intinsa cersind celor din jur, care nu au cum sa priceapa ce e in mintea – cata o mai fi – a unor oameni despre care nu stiu decat ca sunt niste nebuni. Cine are nevoie sa stea langa un astfel de om? La ce-ti poate folosi? Il impingi deoparte din preajma ta, din viata ta. Da, recunosti ca astfel de oameni exista, dar incerci sa te scuturi, spui in gand ‘Doamne fereste!’ si te intorci repede la ale tale".
 

Mit Adevar
Persoanele cu tulburari psihice nu vor mai fi niciodata normale. Tulburarile de sanatate mintala sunt tratabile, iar in unele cazuri complet vin­de­ca­bile. Cu tratamente actuale (medicatie si interventii psihosociale), persoanele cu tulburari psihice se pot integra intr-o viata normala (activitate profesionala, viata sociala si familiala).
Persoanele cu tulburari psihice ar trebui izolate de societate in spitalele-azil. Cercetarile au demonstrat ca tratarea acestor persoane in cadrul comunitatii, reinsertia familiala si socio-profesionala influenteaza in mod favorabil evolutia clinica a tul­burarii si amelioreaza viata individuala in sensul cresterii calitatii vietii.
Persoanele cu tulburari psihice nu pot sa lucreze. Persoanele cu tulburare psihica au, ca orice alta persoana, capacitatea de munca pastrata si pot lucra in orice domeniu in raport cu abilitatile proprii, experienta si motivatia personala.
Persoanele cu tulburari psihice nu au discernamant. Boala psihica nu este singura cauza a pierderii discernamantului. Nu toate bolile psihice sunt insotie, in mod obligatoriu, de pierderea dis­cer­na­man­tului. Cu un tratament adecvat, o persoana isi poate recapata discernamantul.
Persoanele cu tulburari psihice sunt violente si periculoase. Studiile arata ca persoanele cu tulburari psihice nu sunt mai periculoase decat persoanele sanatoase din aceeasi populatie. Potrivit jurnalului "The Guardian" (1999) "sunteti de 20 de ori mai expus riscului de a fi omorat de o persoana normala decat de o persoana bolnava psihic". Conform Asociatiei Psihiatrilor Americani, "persoanele cu tulburari psihice au o mult mai mare probabilitate sa fie victime decat agresori".

Catalina Ioancea. Foto: Shutterstock.
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
TV Mania
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate