Ce face, cu adevărat, creierul nostru?

ce-face-cu-adevarat-creierul-nostru

Creierul tău reprezintă organul cel mai înfometat din tot corpul. El necesită mai mult oxigen și substanţe nutritive decât oricare altul, alături de reţelele neuronale complexe implicate în tot ceea ce faci în fiecare moment. Cercetările avansate în neuroștiinţă ne-au îmbogăţit cunoștinţele prin înţelegerea emoţiilor și comportamentelor complexe, oferind informaţii valoroase pe care le putem implementa în vieţile noastre zi de zi. Există câteva zone ale creierului care compun felul în care funcţionează emoţiile în creier.

Ei bine, dacă te întrebai ce te face empatică sau sensibilă, studiile au concluzionat că emoţiile noastre ne influenţează relaţiile, munca, stilul de viaţă, conștiinţa și deciziile, mici sau mari. Darwin a fost fascinat de emoții și a concluzionat că emoțiile au fost acolo, în esență, pentru a ne avertiza foarte repede dacă o situație este sigură pentru noi sau nu.

Ce face, cu adevărat, creierul nostru?

În acest sens recunoaștem importanța emoţiilor noastre. Știm că frica ne ajută să traversăm în siguranță drumul, că mânia ne poate da putere, că dragostea ne păstrează legaţi de ceilalți. Dar deseori avem o relație complicată cu emoțiile noastre, considerând că unele sunt răspunzătoare de starea de bine, în timp ce altele ne fac rău. S-ar putea să le suprimăm și să le ignorăm pe cele pe care nu le vrem sau pe care nu le considerăm “adecvate” și să le urmărim pe cele pe care le considerăm în favoarea noastră. Spectrul emoţiei umane conţine opt emoţii majore: tristeţe, rușine, dezgust, furie, frică, surpriză, emoţie/bucurie și iubire/încredere.

Tristeţea încearcă să ne spună că ceva în situaţia noastră nu este în regulă.

Rușinea este busola noastră morală, dar o emoţie foarte complicată care poate deveni profund dăunătoare dacă este atribuită în mod disproporţionat unor situaţii particulare.

Dezgustul servește scopului evolutiv de a ne menţine în siguranţă de la rănirea microbiană, împiedicându-ne să mâncăm mâncăruri ce ar putea fi periculoase pentru sănătatea noastră.

Furia încearcă să schimbe situaţia. Nu este pasivă, ca tristeţea, ci activă.

Frica este experimentată atunci când percepem existenţa unui pericol și apare pentru a inspira/ajuta răspunsul la această ameninţare.

Surpriza este ca o armă cu două tăișuri. Știm că există surprize plăcute și surprize neplăcute. Când suntem surprinși, nu știm care este rezultatul, așa încât creierul și corpul nostru recrutează energie suplimentară pentru a se pregăti pentru ceea ce s-ar putea întâmpla.

Emoţia/bucuria se concentrează în jurul plăcerii și al recompensei, iar iubirea/încrederea se bazează pe predictibilitate. Aceste emoţii se construiesc în funcţie de experienţele fiecărei persoane, dar și de modul în care a fost tratată de alţii de-a lungul timpului.

Foto: Shutterstock

Citește și:

Cum să crești un copil fericit?

Ce admiră bărbații la o femeie?

Când mori ești conștient de ce ți se întâmplă, spun cercetătorii

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...
Recomandari
Libertatea
Retete
Baby
Doctorul Zilei
Sfatul parintilor
Psychologies
Mai multe din Sanatate