Ce este sindromul impostorului și cum te eliberezi de el. INTERVIU cu psihologul Cazimir Comandașu

11.11.2025, 13:24 .

Ai avut senzația că nu ești demn de succesul pe care-l ai sau de poziția profesională pe care o ocupi? Că tot ceea ce ai realizat este doar un accident, o întâmplare norocoasă și că, în cele din urmă, cei din jurul tău vor descoperi că nu ești atât de bun sau potrivit pentru ceea ce faci? Dacă răspunsul la aceste întrebări este ,,da', există posibilitatea ca tu să te afli printre numeroșii oameni ce se confruntă cu sindromul impostorului. Ce este, cum se manifestă și cum scăpăm de el ne spune Cazimir Comandașu, psihoterapeut la Centrul EKA.

Cuprins

1 Cum recunoști sindromul impostorului și ce poți face pentru a-l gestiona
2 De unde vine această senzație?
3 Ce poți face pentru a-l combate

Cum recunoști sindromul impostorului și ce poți face pentru a-l gestiona

Termenul „sindromul impostorului' a fost introdus pentru prima oară în anul 1978 de către psihologii Pauline Rose Clance și Suzanne A. Imes. El reprezintă o distorsiune cognitivă în care individul este incapabil să-și internalizeze propriile realizări ori succese și trăiește constant cu sentimentul de inadecvare și de a fi ,,fals', totodată fiind prezentă și teama constantă de a nu fi desconspirat de către ceilalți. Pe lângă cele anterior enumerate, acesta se mai poate manifesta și prin tendința de a minimiza propriile realizări, autocritică excesivă sau evitarea oportunităților de teama eșecului. Oricine poate fi afectat de acest sindrom al impostorului, indiferent de vârstă, clasă socială sau ocupație.

De unde vine această senzație?

Cauzele ce duc la apariția sindromului impostorului pot fi legate de mediul familial care poate insufla așteptări foarte ridicate și comparații constante, ce pot duce cu ușurință către lipsa încrederii de sine; perfecționismul și ideea că pot face toate lucrurile fără cusur; contextul social și profesional, mai ales în cazul unor medii competitive ce pot duce la creșterea nesiguranței în propriile forțe; stereotipurile sociale care pot face ca persoana să simtă că nu-și merită locul.

Un efect al acestui sindrom poate fi legat de suprasolicitare, persoana poate ajunge să muncească excesiv pentru a compensa sentimentul de inadecvare. Un alt efect este autosabotarea, manifestată prin refuzul oportunităților, evitarea provocărilor sau minimizarea contribuției personale. Înlocuirea sentimentului de fericire în cazul unui succes cu sentimente de rușine și anxietate poate reprezenta un alt efect al sindromului impostorului.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Imaginile cu Loredana Groza care au stârnit reacții neașteptate. Cum a apărut în Maldive. „Nu înțeleg ce este cu pozițiile astea așa vulgare”

Ce poți face pentru a-l combate

Există diferite modalități pentru a gestiona problema, dar este necesar mai întâi să-l recunoaștem și să-l acceptăm. Conștientizarea reprezintă un pas important în vederea reglării emoționale și poate duce la reducerea presiunii resimțite. Poți recunoaște vocea critică și în cele din urmă poți controla cât de mult te vei încrede în ea.

Discuțiile sincere și autentice privind acest sindrom, fie că au loc în timpul unui proces terapeutic, sau între prieteni ori colegi pot aduce claritate și validare și pot duce la corectarea percepției distorsionate asupra propriei persoane. Vorbind despre acest aspect al vieții poți normaliza experiența trăită, astfel poate scădea sentimentul de inadaptare.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Mircea Radu a divorțat de soția sa, Raluca, după mai bine de un deceniu de căsnicie. Cum a confirmat trista veste

Un jurnal în care poți nota succesele, momentele în care te-ai simțit bine față de propria persoană, provocările depășite sau chiar părerile pozitive ale celor din jurul tău poate reprezenta o altă modalitate de gestionare a sindromului impostorului. Înlocuirea criticilor cu fapte reale – atunci când vocea critică intervine poate fi contrazisă prin lucrurile notate în jurnal.

Acceptarea imperfecțiunii, a greșelilor, a criticilor din partea altor persoane ca fiind parte firească a vieții, necesară în procesul învățării și al drumului evoluției personale te pot depărta de senzația de impostor și apropia de trăirea autentică, de om.

Sindromul impostorului poate răpi bucuria propriilor reușite, indiferent de gen, vârstă, meserie sau statut social. Vocea critică poate fi prezentă chiar și în clipele în care realizăm ceva măreț, o pot asculta și accepta ca fiind parte din mine, însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să îi dau crezare.

În cazul în care simți că sindromul impostorului pune stăpânire pe viața ta și provoacă comportamente disfuncționale este recomandată și chiar încurajată o întâlnire cu un psihiatru, psihoterapeut sau psiholog clinician. Nu ești singur.

**Cazimir Comandașu, psihoterapeut la Centrul EKA**

Cazimir Comandașu, psihoterapeut cu formare în terapia centrată pe persoană, oferă sesiuni de terapie individuală sau de cuplu, în cadrul cărora se concentrează pe construirea unei relații terapeutice solide, bazată pe înțelegere, empatie și autenticitate, pentru a sprijini fiecare persoană în călătoria sa unică de creștere și vindecare.

Acest interviu a fost publicat în revista Avantaje de octombrie

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro