Cand in cuplu 1 si cu 1 fac 3…

Copiii sunt cel mai bun lucru care ti se poate intampla, dar oare este valabil si pentru relatia de cuplu?

L-ai cunoscut pe barbatul visurilor tale, te-ai indragostit si te-ai bucurat de viata de cuplu, plina de romantism. Iesiri in oras, vacante in doi, micul dejun in pat si imbratisari la lumina lunii.

Dar viata merge mai departe si indragostitii devin, la un moment dat, parinti. Micul dejun in pat se transforma in mancare imprastiata peste tot de cel mic, iar noptile cu luna plina devin nopti nedormite din cauza plansetelor bebelusului sau grijilor pentru copii, care, pe masura ce cresc, fac nazbatii tot mai mari.

Aparitia copiilor schimba fundamental viata de cuplu. Fiecare dintre parteneri trebuie sa invete sa isi asume rolul de parinte, ceea ce nu este un lucru prea usor. Responsabilitatile devin mai mari, iar intimitatea poate avea de suferit. In mod frecvent, perioada de inceput implica reajustari unul fata de celalalt, pentru ca, in rolul de parinte, partenerii de cuplu se vad intr-o noua lumina.

Atentia nu mai este indreptata asupra partenerului, ci asupra copilului. Mai mult, poti avea tendinta sa iti judeci partenerul prin filtrul comportamentului si reactiilor sale fata de copil, uitand ca, pana de curand, el era barbatul pe care il iubeai. Acum este tatal copilului tau si te astepti ca responsabilitatea lui sa creasca proportional cu importanta acestui rol.

Maternitatea iti poate afecta modul in care iti percepi propria feminitate. Esti mai putin sensibila la semnalele erotice transmise de partener si mult mai concentrata pe copil si pe modul in care raspunzi nevoilor afective ale acestuia. Ii ceri partenerului tau sa te inteleaga si sa preia alte responsabilitati, aducand in centrul vietii de cuplu pe cel mai tanar membru al familiei.

Cat despre tati, la prima vedere totul pare neschimbat. Nu barbatul a purtat sarcina, nu el a nascut si nu el alapteaza. Dar rolul de tata implica destule modificari de imagine. Majoritatea barbatilor se simt dati la o parte si ramasi pe dinafara atunci cand vine vorba despre relatia mama-copil. Uneori, sunt considerati inutili in preajma unui copil mic si chiar „periculosi”, pentru ca nu stiu sa se poarte cu acesta.

Un barbat nu poate simti fata de copil ceea ce simte femeia, dar asta nu inseamna ca nu iubeste copilul. Rolul lui in viata copilului este la fel de important ca al mamei si este o greseala sa fie indepartat si lasat sa astepte pana cand cel mic va mai creste putin. Barbatul devenit tata se confrunta cu sentimente de rivalitate, pentru ca nu isi mai regaseste partenera in noul ei rol de mama. In plus, responsabilitatea lui financiara si emotionala pentru familie creste si poate fi resimtita ca o povara.

Cu toate aceste schimbari si tensiuni pe care un copil le poate aduce in viata de cuplu, te intrebi daca este o dorinta realista sa mentii relatia romantica cu partenerul tau. Sau este mai bine sa te resemnezi, spunandu-ti ca asa e viata si parintii seriosi trebuie sa renunte la idila dintre ei? De fapt, nu copilul este cel care schimba relatia de cuplu, ci modul diferit in care partenerii au tendinta de a se percepe pe ei insisi si unul pe celalalt.

Este important sa iti amintesti ca nu esti doar mama, ci si femeia care iubeste un barbat. Iar el nu este doar tata, ci si barbatul care te iubeste. Cu cat rolurile de parinti sunt mai exersate, cu atat ai o mai mare libertate de a te concentra si asupra ideii de cuplu si romantism. Daca vei considera ca relatia de cuplu este asigurata pe viata numai pentru ca exista copiii, s-ar putea sa fii dezamagita.

Copiii nu imbunatatesc relatia de cuplu si nici macar nu o incurajeaza, pentru ca ofera satisfactii, dar cer si mult efort, energie si dragoste. Cei doi parteneri sunt cei care pot mentine relatia de dragoste si intimitatea fizica si emotionala.

Din fericire, dragostea nu se masoara la cantar, ca sa fii nevoita sa o imparti in cantitati egale, pentru copil si pentru partener. Asa ca este suficient sa pastrezi deschise canalele de comunicare cu partenerul tau, privit ca barbat si nu doar ca tata. Multe cupluri se despart din motive superficiale, asa ca nu este de mirare ca viata de cuplu poate fi pusa la incercare de schimbarea majora provocata de aparitia unui copil.

In orice relatie e nevoie de comunicare, incredere si respect reciproc. Aceste date nu se schimba in nici un fel nici cand partenerii devin parinti. Incearca sa-i acorzi partenerului tau toata atentia pe care o merita si nu uita de initiativele tale romantice. Comunicand cu el si stimulandu-l sa-si exprime sentimentele la fel ca inainte, veti putea sa puneti de acord rolurile de parinti cu cele de parteneri de cuplu. Veti avea de castigat si voi, dar si copilul.

„Ne-a ajutat ca am avut timp doar pentru noi”
Eugenia are 29 de ani si este mama unui baietel de 1 an. „Eram foarte tanara cand l-am cunoscut pe sotul meu. El avea deja doi copii, dintr-o alta casnicie, cu care pastra o relatie foarte stransa. La inceput am fost geloasa, dar apoi am vazut ce tata minunat este si i-am fost alaturi, indragindu-i, la randul meu, pe copiii lui.

Timp de cativa ani buni am fost un cuplu fara copii si a fost o perioada minunata. Petreceam mult timp impreuna si ne bucuram de fiecare clipa. Nu aveam nici o grija si toata atentia ne era indreptata unul catre celalalt. Acum un an, cand a venit pe lume Andrei, baietelul nostru, a fost destul de greu.

Nu mai aveam asa de mult timp unul pentru celalalt, dar legatura dintre noi era deja foarte solida. Sotul meu, avand experienta ca tata, stia ce inseamna sa gresesti, cunostea greutatile prin care urma sa trecem, asa ca mi-a fost de mare ajutor.

Acum Andrei doarme de cele mai multe ori cu noi, dar mai reusim din cand in cand sa-l pacalim si sa ne strecuram afara din pat. De fiecare data ne regasim la fel ca inainte si asta ne ajuta atunci cand trebuie sa stam mai mult timp unul departe de celalalt. Andrei va creste, iar noi nu vom uita ca suntem un cuplu.”

„Nu suntem doar parinti”
Liliana are 37 de ani si doi copii. „Eu si sotul meu eram foarte tineri cand ne-am casatorit si la putin timp am devenit parinti. Amandoi ne doream copii, asa ca nu pot sa spun ca evenimentul ne-a luat prin surprindere, dar fiind foarte tineri cand s-a intamplat minunea si lipsiti de experienta, ne-a fost destul de greu.

Cand fetita a mai crescut, ne-am spus ca in sfarsit vom avea mai mult timp pentru noi, dar am ramas din nou gravida si am luat-o de la capat. Acum ambii copii sunt mari si foarte independenti. Iar noi parca acum ne-am fi cunoscut. Poate pentru ca relatia nostra nu a avut timp sa intre in rutina, astazi traim ca un cuplu tanar.

Cred ca a fost foarte important si faptul ca ne-am pastrat grupul de prieteni din tinerete. Toti avem copii, dar faptul ca ne intalnim in mod constant ne ajuta sa avem o viata sociala deschisa, in care discutam despre multe lucruri, nu numai despre copii sau casa. In grupul de prieteni, eu si sotul meu avem ocazia sa fim un cuplu, nu doar parinti. Ne propunem ca, la pensie, sa calatorim mult, prin toata lumea, doar noi doi. Ne vom indeplini acest vis, desigur, daca nu va fi nevoie sa ne asumam rolul de bunici. ”

• Daca nu exista bunici disponibili, „cumpara-i”. Adica angajeaza o bona in care sa ai deplina incredere. Astfel vei avea mai mult timp si disponibilitate pentru tine, ca femeie, si pentru relatia cu partenerul tau.
• Nu uita de preocuparile comune in cuplu. Chiar daca nu mai aveti aceeasi libertate de miscare sau acelasi timp la dispozitie, puteti vedea un film impreuna sau puteti citi aceeasi carte. Este important sa nu uitati de interesele comune care v-au legat de la inceput.
• Discutati si despre alte lucruri in afara de copii, bani sau gospodarie. Daca vechile teme de conversatie nu mai sunt de actualitate, cauta altele noi care sa va lege. Si daca, din cand in cand, lasi vasele nespalate ca sa castigi timp pentru imbratisarile de seara, sa stii ca este o strategie foarte buna!

Text: Psiholog Loredana Banica.

Cum a apărut Valentin Mihăilă cu iubita, după ce a dat gol în meciul România – Lituania. Fotbalistul se iubește cu Ami, o tânără din Craiova

Citește și următorul articol:

Metrosexualul, noul mit masculin