Cancerul, o boală veche de când lumea

cancerul, o boală veche de când lumea

Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, către anul 2030 ar putea exista 26,4 milioane de noi pacienţi cu cancer, 17 milioane de decese anual (boala devenind prima cauză de deces în lume) și 80 de milioane de persoane cu cancer, în viaţă după cinci ani de la diagnostic. Dar cancerul nu este o boală modernă. El există, cu certitudine, de la începuturile omenirii, deşi astăzi pare a fi mult mai frecvent decât în trecut.

Cel mai vechi neoplasm uman

Cel mai vechi neoplasm uman a fost identificat pe craniul unei femei din Epoca Bronzului, iar cea mai veche descriere a cancerelor umane este cea din papirusul egiptean Edwin Smith, datând aproximativ din anul 3000 înainte de Hristos, care se referă la opt cazuri de tumori mamare.

Tot la mumiile egiptene au fost diagnosticate neoplazii precum cancere ovariene şi carcinom nazofaringian, iar pe scheletele mumificate incașe au fost identificate leziuni de melanom malign. De altfel, în Mesopotamia antică, Codul lui Hammurabi spune: „… un doctor dă dovadă de înţelepciune dacă lasă cancerul în pace”. Din fericire, medicii n-au ținut seama de recomandare și, an după an, secole la rând, au intensificat bătălia dusă cu această „boală a bolilor”, care a ajuns, în anii din urmă, la un pas de a fi vindecabilă.

Cuvântul cancer derivă din grecescul „karkinos” (rac, crab), menţionat în scrierile lui Hipocrate din Kos, termen preluat apoi de Galen din Pergam
(cancrum), cel care și clasifică tumorile în forme ulcerate şi forme solide. Ulterior, concepţiile lui Hipocrate şi ale lui Galen sunt preluate de şcolile bizantine, persane şi arabe, de la Aetius (medicul împăratului Iustinian) la marele Avicenna.

Prima operație reușită de cancer

Primul studiu sistematic despre cancer ca boală degenerativă a fost făcut în jurul anului 1650, de către savantul Peyriche – abia după descoperirea microscopului – şi publicat la Academia din Lyon sub titlul: „Qu’est-ce que c’est le cancer?”. Istoria medicală menționează că prima operație reușită pentru un cancer de stomac a fost făcută de medicul Billroth, în 1881, iar în 1884, Godle a efectuat prima extirpare a unei tumori cerebrale.

Câțiva ani mai târziu, Wiliam Marsden fondează la Londra primul „Spital de cancer” din lume (Hospice), care îngrijea bolnavii și făcea totodată şi cercetarea bolii, iar după 1900, procesul metastazării este abordat de o pleiadă de medici și sunt puse bazele reţelei sanitare oncologice moderne.

Descoperirile lui Röntgen şi ale soţilor Curie, de la finalul secolului al XIX-lea, au favorizat naşterea radiodiagnosticului şi a radioterapiei, precum și a concepțiilor moderne asupra histogenezei, formulate de R.Virchow. Prima jumătate a secolului al XX-lea este dominată de conceptul doctorului Wiliam Halstedt privind tratamentul exclusiv prin intervenţii chirurgicale radicale, urmat, după 1920, de radioterapie și, după 1945, de chimioterapie.

Cancerul, o boală veche, care, în prezent, beneficiază de tratamente avansate

După anul 2000 și după descifrarea codului genetic uman se deschide o nouă eră în cercetarea cancerului și apare microanaliza de tip microarray, cunoscută ca semnătura genică a tumorii respective. În ultimii ani, progresele majore în genetică, în biologie şi descoperirea de noi molecule terapeutice au creat posibilități mult mai vaste pentru dezvoltarea medicinei individualizate și a noilor terapii moleculare ţintite, mult mai selective şi mai puţin toxice decât chimioterapia convențională.

Autor: Adrian Cîlțan

Sursă foto: shutterstock.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...
Recomandari
Libertatea
Retete
Baby
Doctorul Zilei
Sfatul parintilor
Mai multe din #NUcancerului