Ce este infecția cu hantavirus, cum se transmite, care sunt simptomele și cum se poate trata

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Infecția cu hantavirus este o boală virală severă, transmisă de rozătoare, care poate afecta grav plămânii sau rinichii. Cazurile de hantavirus sunt rare în România, dar medicii atrag atenția că evoluția bolii poate fi rapidă și periculoasă, dacă diagnosticul nu este pus la timp.

Infecția cu hantavirus seamănă în primele două zile cu o viroză puternică, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, însoțite de greutatea de a mai respira ușor. Dar simptomele sunt mult mai severe decât în cazul gripelor și virozelor, ceea ce trebuie să te alarmeze și să te trimită imediat la medic.

Cazurile de hantavirus sunt mai rare în țara noastră. Persoanele care locuiesc în zone rurale, cele care lucrează în agricultură sau în depozite unde curăță spații infestate cu șoareci și șobolani sunt cele mai expuse riscului de infectare. Transmiterea de la om la om este rară, dar este posibilă.

Cum acționează hantavirusul. Declanșează complicații severe

Hantavirusurile reprezintă un grup de virusuri purtate de anumite specii de rozătoare sălbatice sau domestice. Omul se infectează accidental prin contact cu urina, fecalele sau saliva animalelor contaminate, cel mai frecvent prin inhalarea particulelor infectate aflate în aer.

După pătrunderea în organism, virusul poate afecta în special două sisteme importante: aparatul respirator și rinichii. Specialiștii descriu două forme principale ale bolii:

  • sindromul pulmonar cu hantavirus (HPS), care afectează plămânii;
  • febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS), care afectează rinichii și vasele de sânge.

În forma pulmonară, vasele mici de sânge din plămâni devin extrem de permeabile, iar lichidul se acumulează în alveole. În consecință, schimbul de oxigen este afectat, iar pacientul începe să respire tot mai greu. În formele severe poate apărea insuficiența respiratorie acută, o urgență medicală care necesită internare la terapie intensivă.

În varianta renală, inflamația afectează vasele de sânge și rinichii, provocând reducerea cantității de urină, retenție de lichide și, uneori, insuficiență renală acută.

Medicii spun că severitatea bolii depinde de mai mulți factori: tulpina virală implicată, cantitatea de virus inhalată și starea generală de sănătate a pacientului.

Primele simptome pot semăna cu gripa. Semnele care trebuie să te alarmeze

Perioada de incubație poate varia între una și opt săptămâni, ceea ce face uneori dificilă asocierea simptomelor cu expunerea la rozătoare. Debutul bolii este, de regulă, brusc și include:

  • febră mare;
  • frisoane;
  • dureri musculare intense, mai ales la nivelul spatelui și coapselor;
  • oboseală accentuată;
  • dureri de cap;
  • greață, vărsături sau dureri abdominale.

În această etapă, infecția poate fi confundată ușor cu o viroză respiratorie sau cu gripa sezonieră. Diferența apare atunci când starea generală se degradează rapid.

În sindromul pulmonar cu hantavirus, după câteva zile apar tusea seacă, senzația de apăsare în piept și dificultățile severe de respirație. Uneori, pielea și buzele capătă o nuanță albăstruie, semn că nivelul de oxigen din sânge scade periculos.

În forma renală, pacientul poate observa scăderea cantității de urină, umflarea feței sau a gleznelor, creșterea tensiunii arteriale și chiar apariția unor sângerări nazale ori a urinei colorate roșiatic.

Analizele de sânge pot evidenția trombocite scăzute, inflamație importantă și afectarea funcției renale, prin creșterea creatininei și a ureei.

Cum se transmite infecția și cine este cel mai expus riscului

Cea mai frecventă cale de transmitere este inhalarea particulelor contaminate. Situațiile aparent banale pot deveni periculoase: măturarea unei magazii închise de mult timp, curățarea unui pod sau a unei cabane unde au existat rozătoare ori aspirarea excrementelor uscate de șoareci.

Virusul poate pătrunde și prin contact direct, dacă o persoană atinge suprafețe contaminate și apoi își duce mâna la gură, nas sau ochi. Mușcăturile de rozătoare sunt rare, dar pot transmite infecția.

În Europa și America de Nord, transmiterea de la om la om este extrem de rară. Totuși, medicii recomandă respectarea regulilor stricte de igienă dacă o persoană din familie dezvoltă simptome după contactul cu rozătoare.

Riscul de infectare este mai mare în cazul persoanelor care lucrează în agricultură, silvicultură, construcții sau servicii de deratizare. De asemenea, expunerea poate apărea în timpul activităților recreative, precum campingul sau drumețiile în zone izolate.

În România, cazurile sunt sporadice și apar mai ales în zonele rurale și montane.

Diagnosticul și tratamentul: de ce intervenția rapidă este esențială

Diagnosticul se stabilește pe baza simptomelor, a istoricului de expunere la rozătoare și a analizelor de laborator. Medicul poate recomanda teste care detectează anticorpii specifici sau materialul genetic viral.

Radiografia pulmonară sau tomografia computerizată pot evidenția acumularea de lichid în plămâni, în timp ce analizele de sânge arată modificări inflamatorii și afectarea organelor.

În prezent, nu există un tratament antiviral standard eficient pentru toate tipurile de hantavirus. Terapia este în principal suportivă și se desfășoară în spital.

În funcție de gravitatea bolii, pacientul poate avea nevoie de:

  • oxigenoterapie;
  • ventilație mecanică;
  • administrare controlată de fluide intravenoase;
  • monitorizarea funcțiilor vitale;
  • dializă temporară, în caz de insuficiență renală.

În anumite forme de febră hemoragică cu sindrom renal, medicii pot utiliza ribavirina, un antiviral care poate avea eficiență dacă este administrat precoce.

Specialiștii avertizează că automedicația sau amânarea consultului medical pot crește riscul de complicații severe.

Cum poate fi prevenită infecția cu hantavirus

Prevenția se bazează în principal pe reducerea contactului cu rozătoarele și cu zonele contaminate. Experții recomandă sigilarea fisurilor din locuință, depozitarea alimentelor în recipiente închise și eliminarea surselor de hrană pentru șoareci.

Dacă este necesară curățarea unui spațiu infestat, trebuie respectate câteva reguli importante:

  • aerisirea încăperii timp de cel puțin 30 de minute;
  • evitarea măturării sau aspirării excrementelor uscate;
  • umezirea suprafețelor cu soluții dezinfectante pe bază de clor;
  • purtarea mănușilor și a unei măști de protecție tip FFP2 sau N95;
  • spălarea riguroasă a mâinilor după curățenie.

În timpul campingului sau al activităților în natură, alimentele nu trebuie lăsate descoperite, iar zonele cu urme evidente de rozătoare ar trebui evitate.

Când trebuie să mergi de urgență la medic

Consultul medical nu trebuie amânat nici măcar o zi, dacă ai lucrat în spații infestate de rozătoare sau dacă suspectezi că ai simptome specifice de sindrom pulmonar generat de infecția cu hantavirus.

  • febră mare persistentă;
  • dificultăți de respirație;
  • scăderea accentuată a cantității de urină;
  • sângerări neobișnuite;
  • agravarea rapidă a stării generale.

Medicii subliniază că menționarea contactului cu rozătoare poate ajuta decisiv la stabilirea rapidă a diagnosticului și la inițierea tratamentului adecvat.

Disclaimer medical: Acest articol are rol strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Dacă prezinți simptome sau suspectezi o posibilă expunere la hantavirus, adresează-te cât mai repede unui medic pentru evaluare și recomandări personalizate.

Citește și: Cum scapi de gripă. Tratamentul vizează ameliorarea simptomelor

Citește și: Învață să deosebești simptomele noului coronavirus de simptomele infecțiilor respiratorii comune

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Mai multe din Sanatate