„Chirurgia inimii este o artă a vieții”

Bucovinean cuminte și așezat, doctorul Stanislav Rurac, este o celebritate deși modestia nu îl lasă să admită asta. Un profesionist complet într-o meserie dăruită oamenilor și aflată undeva către limita de sus a medicinei: chirurgia inimii.

Stanislav Rurac este medic primar chirurgie cardiovasculară la Sanador, unde a realizat primele operații minim invazive, asistate video, pe cord deschis. Sună teribil și complicat, spus așa direct, dar performanța medicului cardiochirurg ascunde în ea 20 de ani de muncă și de știință medical de vârf și îmbracă o carieră spectaculoasă și o voinţă de fier. A învăţat toți acești ani și continuă, spune el, să învețe în fiecare zi, pentru a-i putea învăţa pe alţii şi a putea ajuta oamenii. Ani lungi contorizaţi în nopţi de gărzi şi apoi în zile de căutari terapeutice și de operații complicate care schimbă în bine viețile pacienților săi. Într-un dialog, surprinzi imediat absența rigidității poziţiei sale medicale și afli acolo doar pasiunea pentru meserie şi firescul gândurilor:

De ce chirurgie cardiovasculară doctore Rurac? Asta visați în copilărie?
Imediat ce am început studiile la facultatea de medicină, am ştiut că o să fac chirurgie. Când am văzut prima oară operaţia pe cord am rămas impresionat. Momentul în care se opreşte inima şi este preluat de către maşina de cord-pulmon artificial şi apoi, după intervenţie, când se reporneşte inima, mi s-a părut miraculos. Şi atunci am ştiut că aceasta este meseria pe care vreau să o fac. Deși, în copilărie am fost pasionat şi de alte lucruri, cum ar fi teatrul şi muzica, am şi urmat cursuri de acordeon şi chitară și jucam cu pasiune în spectacolele din cadrul şcolii şi liceului. Mai târziu mi-am dat seama că şi chirurgia, dacă o faci cu pasiune, este o artă. O artă a vieții.

Cum au decurs primele intervenţii minim-invazive pe cord cord?
Ca sa poți realiza noi proceduri în medicină e nevoie să înveți de la cei care au experiență, așa că înainte să încep acest tip de intervenţii, am făcut în repetate rânduri training-uri în străinătate, mai precis în Hanovra, Germania, la unul din cele mai importante centre de chirurgie cardio-toracică şi transplant din lume. Apoi, întrunind în departamentul pe care îl conduc, toate condiţiile necesare pentru aceste intervenţii, cu intrumentar şi aparatură ultraperformantă și cu sprijinul colegului şi prietenului meu din Hanovra, doctorul Tudorache, am realizat primele intervenţii cardiace minim-invazive. Era vorba de patru cazuri – în două dintre ele am reușit să realizez minim invaziv, închiderea unui defect de sept atrial (o malformaţie cardiacă), iar în celelalte două am făcut plastie de valvă mitrală, adică reparaţia, asistată video, fără deschiderea clasică a pieptului, a uneia dintre valvele inimii. Toate aceste intervenţii au avut un rezultat foarte bun.

Există așadar beneficii ale tehnicilor minim-invazive, comparativ cu cele clasice.
Toate operaţiile cardiace clasice se realizează prin sternotomie (tăierea osului stern). Abordul minim-invaziv presupune o tăietură mică la nivelul toracelui drept în care nu se taie niciun os. Acest lucru permite pacientului o vindecare mult mai rapidă, complicaţii mult mai puţine, riscul de infecţie mult mai mic, reintegrarea în societate, revenirea la locul de muncă şi reluarea activităţilor normale într-un timp mai scurt şi nu în ultimul rând, un efect estetic excepţional.

Și sunt anumite boli cardiace cu indicație de tratament prin noile tehnici?
Această tehnică a fost inventată pentru abordul valvei mitrale. Însă, în ultima perioada s-a extins gama patologiilor cardiace care pot fi abordate minim-invaziv. Astfel, în momentul de faţă, pot fi abordate minim-invaziv boli că: insuficientă mitrală sau stenoza mitrală, bolile valvei tricuspide, defect de sept arrial, unele tumori cardiace.

Unde se află cardio-chirurgia minim invazivă din România, comparativ cu alte tari? Are acces pacientul român la acest tip de intervenţii?
De cel puţin doi ani pacienţii pot beneficia în România de aceleaşi tipuri de intervenţii ca şi în ţările vestice deși operațiile cardiace minim-invazive se realizează în momentul de faţă numai în cadrul clincilor private. Suntem încă la început de drum, dar numărul operaţiilor prin acest procedeu creşte cu fiecare an, la fel ca şi diversitatea patologiilor cardiace care pot fi abordate minim-invaziv.

Dar chirurgii? Ultra-specializararea pe domenii cât mai înguste, nu robotizează arta medicală, nu transformă cumva medicul, chirurgul, într-un fel de mașinărie deși îi amplifica performanțele medicale?
Nu cred. Suntem în perioada în care căutăm căi şi proceduri cât mai sigure în favoarea pacientului. Nu mai sunt doctori de “de toate”. E bine să ştii toate tipurile de proceduri, toate maladiile din domeniul tău, dar că să ajungi la o performanţă maximă trebuie să te rezumi la anumite tipuri de intervenţii. În acelaşi timp acest lucru nu împiedică păstrarea relaţiei doctor-pacient.

Se vorbeşte de ceva vreme despre o incidenţa în creştere a urgenţelor vasculare. Este reală?
Da, este: cauza numărul unu a mortalităţii în lume, inclusiv în România sunt bolile cardio-vasculare, mult înaintea cancerului. Bolile care duc aici, în cea mai mare parte sunt prezentate de infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral şi favorizate de ateroscleroză, hipertensiune arterială, obezitate, dislipidemie, stres, sedentarism. De aceea s-au organizat programe naționale special, de tratament a acestor boli în urgenţă. Astfel toţi pacienţii cu infarct miocardic pot suna la urgenţă şi vor fi preluaţi în cel mai scurt timp şi duşi la unul dintre centrele specializate în tratamentul infarctului miocardic.

Dacă aţi putea ce aţi schimbă la sistemul sanitar românesc?

În primul şi în primul rând, ar trebui oprit exodul medicilor tineri din România, oferindu-le şanse reale, promovabilitate şi susţinere la ei acasă. Mare parte a rezidenţilor care au lucrat cu mine sunt deja plecaţi în străinătate. Eu am rămas în ţară pentru că mi-au fost oferite aceleaşi condiţii într-un spital privat ca şi în străinătate, pentru că am putut să lucrez în condiţii la standarde europene şi să am posibilitatea de a folosi cele mai noi tehnici chirurgicale, însă este foarte greu pentru un tânăr specialist să se realizeze în România dacă nu e susţinut financiar dar şi moral.

Exista calități indispensabile pentru a deveni un bun chirurg?
În orice meserie poţi să perseverezi prin multă muncă, poţi ajunge la rezultate foarte bune, dar ca rezultatele să devină excepţionale, după părerea mea ai nevoie şi de talent.

Există un secret al echilibrului în viața ta? Al armoniei necesare în tot acest „vacarm” al vieții moderne?
Familia. Acesta este secretul echilibrului. Soţia mea, cel mai important susţinător al meu şi cele două fetiţe ale mele (cea mare studentă anul III la medicină iar cea mică elevă în clasa a VII-a) cele mai frumoase lucruri din viaţa mea. Apoi combinaţia între munca zilnică la spital cu agitaţia de acolo şi liniştea de acasă îmi dau tot ce am nevoie. Si apoi iubesc călătoriile, si ador muzica, care nu-mi lipseşte nici măcar în sala de operaţie.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...

EVA.RO
Recomandari
Libertatea
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sanatate