Sâmbăta Morților. Tradițiile și superstițiile zilei
Sâmbăta aceasta este Sâmbăta Morților, cunoscută și sub numele de Mosii de Iarna. Află tradițiile și superstițiile zilei.
foto pomană de Sâmbăta Morților (arhiva Libertatea)
Tradițiile de Sâmbăta Morților
Ziua aceasta este dedicată amintirii de cei trecuți în neființă, cei adormiți. În fiecare Biserică se oficiază Sfânta Liturghie, iar apoi se face parastas pentru cei care au murit. Sâmbăta morților este ultima sâmbătă înainte de Lăsatul Secului de brânză sau Lăsatul Secului de Carne.
De Moșii de Iarnă se împart bunătăți și vase umplute cu mâncare gătită sau apă. De obicei se dau de pomană colivă, colaci, piftie, sarmale, plăcinte, fructe și vin, cu lumânări aprinse. Tot acum sunt pomeniți doar cei ce țin de Biserica Ortodoxă și care au fost botezați. Lucrurile binecuvântate de preot ale celor trecuți în neființă se mai pot da de pomană celor nevoiași în ziua aceasta, pentru odihna sufletului celui adormit.
Chiar dacă nu este trecută cu roșu în calendarul ortodox, de Sâmbăta Morților nu ai voie să faci curățenie sau să speli, pentru că este considerat păcat. Se spune că femeile care fac treabă în această zi (în afară de prepararea mâncărurilor de dat de pomană) vor tremura ca piftia.
Superstiții de Sâmbăta Morților
În unele zone ale țării se spune că sufletele celor adormiți vin pe pământ și se hrănesc cu miresmile mâncărurilor gătite în această zi, ca să le ajungă un an întreg.
În Sâmbăta Morților se mănâncă piftii, dar dacă acestea rămân până duminică, acestea ar trebui aruncate, pentru a preveni apariția frigurilor în timpul verii.