Mic la stat, mare la sfat

Pe Marius Brabete toată lumea-l ştie de Măruţ. Porecla i-au dat-o părinţii încă din maternitate, când l-au văzut mic cât o neghină. Energic şi ghiduş, astăzi, la 12 ani, face colecţie de medalii la informatică şi matematică şi plănuieşte să-şi scape familia de o viață plină de lipsuri materiale.

jurnal fapte bune

Măruţ a venit pe lume la şapte luni şi, dacă problemele i-ar fi ocolit familia, trebuia să mai aibă un frăţior. Maria, mama sa, nu e nici acum împăcată, gândindu-se că un moment de neatenție, un mic incident, poate, a dus la pierderea fratelui… Din această tragedie s-a ivit, însă, ca un fluture din cocon, o splendoare de copil. Frumos şi delicat ca o fată, dar aprig şi agil ca un tânăr copt la minte.

Pasionat în egală măsură de calculator şi dans, de înot şi compuneri literare, îngrozit de plictiseală, ajunsese ca, la o vârstă fragedă, să nu mai aibă “nici o zi fără o activitate extraşcolară. Chiar şi duminica se ducea la biserică, îl ajuta pe preot cu pregătirile de dinainte de slujbă”, își amintește mama sa. Anii care s-au scurs, puţini la număr câţi sunt, au mai cernut din mulţimea de hobby-uri, pentru că ajunseseră să se anihileze între ele. Aşa cum s-a întâmplat chiar anul trecut, când a trebuit să se retragă de la olimpiada de informatică de pe judeţul Giurgiu pentru că data de desfăşurare coincidea cu semifinalele Campionatului Mondial de dans Dance Star, unde se calificase. „La dans, eram parte a unei echipe, nu puteam să îmi încurc colegii, dar acesta a și fost momentul în care am decis să renunț la performanța în dans şi să mă dedic cu totul informaticii”, spune Măruţ serios.

Fascinaţia numerelor

De ce informatică? Pentru că, pe când era la grădiniţă, făcea calcule mentale de ordinul miilor, socotea fără dificultate câte minute sunt într-o săptămână sau o lună şi făcea descompuneri de numere. Și pentru că sora sa a primit un calculator pe când el era încă bebeluș și a fost atât de fascinat încât la 3 ani şi jumătate abia vorbea, dar reușea să termine fără probleme jocuri cu maşini. Părinții au intuit că pot transforma entuziasmul lui pentru jocuri în ceva constructiv, iar participarea în cercul de informatică a fost lozul câștigător. Devreme, în clasa I, a început cursuri de specialitate la Palatul Copiilor Giurgiu. Acolo a avut şansa să o întâlnească pe profesoara care l-a luat sub aripa sa şi care l-a ghidat spre atingerea performanţelor de acum, Florina Gogoaşe. Cea care îşi aminteşte azi cum, „spre surprinderea mea, la 7 ani, Măruţ avea cunoștinţe avansate de matematică şi o gândire algoritmică, ceea ce i-a permis ca, în cadrul cercului, să asimileze rapid limbajele de programare C şi C++. A dat mereu dovadă de multă voinţă şi tenacitate, iar progresele au fost evidente, dovadă că, din clasa a II-a și până acum, şi-a realizat un portofoliu impresionant cu premiile obţinute”. Pot aceste performanţe garanta că Marius va ajunge un mare informatician, aşa cum visează? Da, dar cu anumite condiţii, crede Florina Gogoaşe. Profesoara (care, în ziua redactării materialului, tocmai pleca la Olimpiada Naţională de Informatică, unde Marius reprezintă judeţul Giurgiu), spune că “Măruț are nevoie de pregătire suplimentară în cadrul unor cursuri specializate de programare, de un laptop şi o tabletă, de un kit de Lego pentru iniţere în senzori și robotică, dar şi de cursuri de engleză, finalizate cu un examen Cambridge, pentru a putea beneficia de oportunităţile educaţionale internaţionale”.

O familie de pus în ramă

Marius e mezinul unei familii frumoase din Giurgiu, în care împarte atenţia părinţilor cu sora sa, Evelina, cu 9 ani mai mare. Evi e studentă în anul II la Facultatea de Psihologie din Bucureşti şi face zilnic naveta spre Capitală, chiar dacă asta înseamnă să se trezească, zilnic, la 4 dimineaţa. După finalul facultăţii, plănuieşte să se întoarcă în Giurgiu şi să devină o profesoară aşa cum ne-am dori cu toţii pentru copiii noştri. Şi mama lor a fost cadru didactic, ceea ce poate explica buna creştere şi performanţa copiilor. Conjunctura a făcut ca, după naşterea fetei, să renunțe la carieră pentru a se dedica familiei. La rândul său, tatăl este pensionat medical. Şi totuşi, deși uneori viața de zi cu zi reprezintă un sport extrem, emană cu toţii o seninătate şi o unitate care compensează, poate, pentru restul lipsurilor. „E adevărat că mama s-a sacrificat pentru noi şi realizez că nu aș fi reușit să ajung unde sunt acum fără sprijinul ei. Măruț e mai independent și curajos, se implică și e activ atât la școală, cât și în afara ei, ştie să se bucure de timpul liber”, spune Evi. „Eu zic că îmi trăiesc copilăria aşa cum ar trebui”, spune Marius, amintindu-şi de verile în care împreună cu prietenii din cartier şi-au terorizat vecinii furând ba corcoduşe, ba caise, ba mere.

Uitându-te la el, la amestecul de seriozitate, inocenţă şi ghiduşenie care-i compun personalitatea, nu are cum să nu-ţi treacă prin minte că, cine ştie, atâta energie, creativitate şi diversitate de interese erau, poate, hărăzite pentru doi copii, nu doar pentru unul. Marius a încheiat semestrul I din acest an cu “10 pe linie”. Cumva surprinzător pentru un pasionat al materiilor cu profil real, a avut dintotdeauna calificative maxime la limba engleză și la română. “Recent, a fost lăudat la școală pentru o compunere descriptivă despre Bucegi, o mică lucrare de o sensibilitate aparte, care m-a surprins chiar și pe mine. Ca detaliu oarecum ironic, el nu a fost nici măcar o singură dată la munte”, zâmbeşte mama lui.

PUTEREA EXEMPLULUI

Multiplu olimpic internaţional la informatică, fost student la MIT, fost angajat Google, fondator al site-ului dexonline.ro, Cătălin Frâncu este unul dintre informaticienii la a căror carieră Marius poate spera pe viitor. Încercând să-l pregătească pe micul olimpic pentru anii următori, Cătălin apreciază că “un elev de gimnaziu cu unul-doi ani de experiență în informatică poate deja să programeze jocuri rudimentare sau alte programe din care el învață, dar cu care se și distrează. Trecând de partea amuzantă, realitatea e că informatica necesită o putere de abstractizare care trebuie antrenată cât mai timpuriu. Programele de calculator trebuie scrise în limbaje extrem de riguroase şi nu le poți scrie dacă însăși mintea ta nu este riguroasă. De aceea, un indiciu că un elev are talent la informatică este doar un început. Talentul trebuie antrenat și structurat cu sute și mii de ore de predare și de practică.”

 

Despre Jurnalul de fapte bune

Jurnal de fapte bune e un proiect derulat de Asociaţia Pentru Familie, cu sprijinul Caroli şi în parteneriat cu Libertatea şi Fundaţia Ringier, prin care 30 de copii fără posibilităţi materiale, dar cu performanţe în sport, muzică, arte sau învăţătură, vor primi timp de un an burse lunare în valoare de 1.000 de lei. “Măruţ ştie că, peste ani, când va fi «mare şi bine pregătit», va avea o afacere în domeniul informaticii, reuşind astfel să-şi ajute familia. Credem în visul lui și îl susținem din toată inima! Pagina «Măruţ» din Jurnalul de fapte bune va avea culorile succesului, iar noi, toți cei care i-am fost alături, vom fi mândri. Hai Măruţ!”, spune Laura Duşleag, directoarea Asociaţiei Pentru Familie.

Cum poţi ajuta

Înscrie un copil care are nevoie de ajutorul nostru pe www.jurnaldefaptebune.ro

Donează în contul Asociaţiei Pentru Familie RO30BRDE410SV21219904100, deschis la BRD

Donează echipament sau instrumente

Pentru a ne contacta, sună la numărul de telefon

021.203.08.49 sau 021.332.75.96 ori trimite e-mail la

contact@jurnaldefaptebune.ro

 

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Copii