Tradiţii de Sfântul Ştefan, ocrotitorul celor bolnavi

26.12.2016, 12:00 . Actualizat 20.12.2019, 10:59

Homepage / Spiritualitate

Sfântul Ştefan este pomenit în a treia zi a Naşterii Domnului. Foarte mulţi români îşi serbează pe 27 decembrie ziua onomostica. Cei care se numesc Ştefan, Ştefania, Ştefana, Fane, Fănel sunt sunaţi în această zi pentru a li se ura sănătate şi toate cele bune.

Despre Sfântul Ştefan

Conform crestinortodox.ro, numele acestui sfânt provine din grecescul „stephanos' şi semnifică „ghirlandă' sau „cunună'. În icoanele ortodoxe este reprezentat ca un tânăr chipeş. Se spune despre Sfântul Ştefan că avea un suflet de aur şi înţelegea foarte bine ce se întâmpla în sufletul oamenilor. Mulţi români se roagă la acesta, deoarece se spune că este ocrotitorul celor bolnavi dar şi al celor nedreptăţiţişi al văduvelor.

Potrivit realitatea.net, acesta, pentru că şi-a dedicat viaţa propovăduind învăţăturile lui Hristos, a fost pedepsit de către conducătorii păgâni. A sfârşit prin a fi omorât cu pietre, astfel a devenit mucenicul lui Iisus.

Tradiţii româneşti de Sfântul Ştefan

Se spune că în această zi este bine ca cei bolnavi să aducă în locuinţa lor o icoană cu Sf. Ştefan, sfinţită în acea zi.
În Muntenia se obişnuieşte ca pe 27 decembrie să se gătească nişte pâinici rotunde care se numesc Pâinicile lui Ştefan. Ele se prepară dintr-o cocă care se aseamănă cu cea de cozonac. Conform tradiţiei, acestea sunt asociate cu pietrele care l-au omorât pe Sfântul Ştefan. Pâinicile care-i poartă numele sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, apoi se împart celor nevoiaşi.
Tot în această zi unele gospodine pregătesc mucenici cu miere şi nucă şi le împart celor săraci.

Acatistul Sf. Ştefan