Tot ce trebuie să știi despre melanom. Interviu cu dr. Diana Plăcintescu, medic primar dermatolog

dr. Diana Plăcintescu, medic primar dermato-venerolog

Melanomul, cancerul de piele derivat din celulele pigmentare care intră în structura alunițelor, dar și a pielii normale, are ca factor principal de declanșare arsura solară. Expunerea la soare în doze mici, chiar repetată, nu este obligatoriu periculoasă, însă arsurile solare urmate de jupuirea pielii pot duce la transformarea unei alunițe într-un cancer cutanat.

Am dialogat cu dr. Diana Plăcintescu, unul dintre cei mai cunoscuți medici dermatologi din România, despre cancerul de piele cu potențial agresiv, despre identificarea și excizarea lui la timp, precum și despre factorii de risc, protecția solară și terapiile de vindecare. Dr. Diana Plăcintescu este medic primar dermatolog, doctorand al UMF „Carol Davila” și are competență în dermatocosmetologie.

A urmat stagii de pregătire în: terapiile oncologice la nivelul pielii (Nantes) și chirurgia și terapiile laser (Bonn) și are o mare experiență în dermatologia termală, având și propriul cabinet de dermatologie în Franța, în stațiunea termală Avene.

Ce importanță are screeningul pentru cancerul de piele? Există o vârstă la care controlul mai des devine necesar și ce credeți că se poate face pentru extinderea națională a screeningului?

Screeningul înseamnă prevenție, înseamnă depistarea bolii în faze incipiente, tratabile. De regulă, programele de screening se recomandă la acele vârste sau la acele categorii de populație la care statisticile ne spun că incidența bolii în cauză, în cazul nostru melanomul, este în creștere. Am făcut
precizarea cu melanomul, acesta fiind cancerul de piele cel mai grav, cu potențial rapid mortal.

Screeningul pentru melanom nu are vârstă, deși este un cancer excepțional la copii, dar anumite categorii de pacienți, de exemplu cei cu nevi congenitali gigantici (alunițe uriașe prezente de la naștere) au un risc mult mai mare.

Altfel, de obicei, ne așteptăm ca incidența melanomului să crească și să devină importantă deja la adultul tânăr, dar trebuie ținut cont și de alți factori: cât de închisă la culoare este pielea (fototipul), dacă au mai existat cancere de piele în familie, cât de multe alunițe are persoana și, foarte important, câte arsuri solare importante (care s-au soldat cu bășici și cojirea pielii) a avut pacientul în copilărie și în adolescență, dacă a fost sau nu la solar etc.

Așa că, pe scurt, pentru melanom nu există vârstă minimă de screening. Pentru alte tipuri de cancere de piele, incidența crește odată cu expunerea totală la soare. Incidența maximă are loc mai târziu în viață.

Ce se poate face ? Desigur, educația pacientului în ce privește fotoprotecția, dar și în ce privește autoexaminarea și prezentarea la medic pentru controale de rutină. O verigă extrem de importantă consider că este medicul de familie, mi s-ar părea utilă o formă de stimulare a unui control general al pielii măcar o dată pe an, de exemplu înainte de sezonul luminos. În acest sens, cred că este important un program de formare simplu și eficient al
medicilor de familie, în depistarea cancerelor de piele.

Cu toate avertismentele, românii nu sunt prevăzători, nu țin cont de factorii de risc implicați în declanșarea melanomului… Care sunt aceștia?

Nu putem spune că vara se declanșează o explozie a cancerelor de piele, eventual expunerea neprotejată, inconștientă multiplică riscurile și acelerează
dezvoltarea unui cancer incipient, pe care îl vom descoperi în cel mai fericit caz toamna sau peste câteva luni ori un an.

Factorii de risc pentru melanom, dovediți științific, sunt expunerea la soare, care duce la arsură solară (doze mari, în timp scurt, pe o piele nepregătită), și într-o măsură mai mică, predispoziția genetică, exprimată prin mutații genetice (unele identificate, altele nu) și prin fototip (culoarea pielii asociată cu riscul de arsură solară).

Ce este „capitalul solar” al unei persoane și cum îl putem verifica?

Capitalul solar este o metaforă, foarte reușită de altfel, care ne spune că pielea nostră rezistă fără să dea semne de îmbătrânire sau boală până la un anumit timp total de expunere de-a lungul vieții (de fapt, timp asociat cu intensitatea radiației la care ești expus).

Dar nu se poate cuantifica, nu încă, cel puțin, pentru că depinde de foartemulți factori, între care din nou terenul genetic, numărul de arsuri solare, numărul de ore petrecute la soare, gradul de protecție folosit, alte măsuri interne de protecție sau/și reparare (antioxidanți, vitamine etc)…

Un alt factor este fumatul. Dacă te-ai oprit la timp, după o vreme pielea începe să recupereze parțial daunele suferite.

Cremele cu factor de protecție sunt un mit sau o realitate absolut necesară? Ce factor și ce caracteristici trebuie să aibă crema solară?

Cremele cu factor de protecție solară sunt o necesitate absolută în epoca modernă, indiscutabilă, de aceeași importanță și nivel cu pasta de dinți. SPF
minim 15-20 ar trebui să existe în orice cremă de zi. Factorul de protecție ne arată cât timp putem sta la soare fără să ne ardem, dar SPF 50, teoretic,
înseamnă că putem sta 500 de minute…

Cine stă 500 de minute ? Apoi mai este un aspect, cea mai mare parte a cremelor trebuie reînnoite după 2 ore pentru că filtrele chimice moderne se
consumă la interacțiunea cu lumina, crema se mai șterge, dispare din cauza transpirației sau a spălatului cu apă. Așa că, nu trebuie să fim rigizi, să
aplicăm doar 50+; de regulă, între 30 și 50 nu e mare diferență, e mai important să aplicăm cu frecvența recomandată, deși eu nu aș indica nimănui să stea la soare mai mult de două ore…

Un alt aspect important este cantitatea pe care o aplicăm – sunt recomandate 2 miligrame/centimetru pătrat, și s-a demonstrat că în viață reală noi
aplicăm, de fapt, 25-50% din necesar, deci nu atingem factorul de protecție înscris pe ambalaj. Apoi este importantă și protecția de UVA pe care o asigură crema (SPF cuantifică doar protecția față de ultravioletele B, cele care produc arsură).

Protecția față de UVA depinde de filtrele chimice folosite, în general crește cu cât crește SPF (nu are încă un factor propriu standardizat). Pe scurt, e important numărul de pe flacon, dar mai important este să fie aplicat în cantitate adecvată și suficient de des.

Melanomul nu se manifestă decât în faze avansate. Cum se depistează el? Poate fi recunoscut din timp? Se poate recunoaște o aluniță cu potențial cancerigen? 

Melanomul „strigă de la ușă” în fazele avansate, dar există semne de suspiciune, chiar și pentru necunoscători, care ne pot alarma încă din fazele
incipiente. Depistarea îi  aparține medicului, de regulă medicului dermatolog, dar educația pentru identificarea alunițelor care au aspect atipic, riscant, o poate avea oricine.

Există mai multe tehnici, de la regula ABCDE la cea definită de expresiile „rățușca cea urâtă” sau „oaia neagră între oile albe”, ceea ce vrea să spună
că dacă te uiți la pielea cuiva care are mai multe alunițe, de obicei ele au un aspect asemănător. Dacă e una care nu seamănă cu restul, e mai mare, e mai neagră, e mai asimetrică, e mai roșie, pentru pacient trebuie să fie suficient ca să meargă la medic. Acesta folosește dermatoscopul și, de regulă,
se poate stabili astfel dacă alunița are risc sau nu.

Dacă aspectul este în continuare incert, fie se monitorizează, fie se excizează. Urmărirea dermatoscopică computerizată permite, pe de-o parte, compararea fidelă a imaginilor în momente diferite de timp, iar pe de altă parte, monitorizarea globală a pielii pentru a vedea dacă apar alunițe noi. De ce e important acest aspect? Pentru că doar 25% din melanoame se dezvoltă pe alunițe preexistente, majoritatea apar în piele sănătoasă, de aceea orice aluniță nou apărută la un adult este mai important de evaluat și de monitorizat decât una veche.

Câţi români suferă astăzi de melanom?

Nu știu cât de fiabile sunt statisticile la nivelul României, știu doar datele comunicate forurilor europene, care, dacă sunt reale, ne plasează din fericire pe un loc codaș (e un capitol unde e bine să fim codași). Dar nu știu dacă nu e vorba de o subraportare.

Oricum, incidența este în creștere, și din cauza expunerii nesăbuite la ultraviolete artificiale (și a lipsei de legislație în domeniu), și din pricina creșterii iradierii solare, din cauza fenomenului de încălzire globală, și din cauza mutațiilor genetice și a altor factori rămăși încă, din păcate, neidentificați și/sau neexplicați.

Cum evoluează melanomul și ce șanse de vindecare au cei diagnosticați? 

Ca la orice cancer, evoluția și prognosticul depind de stadiul în care este depistat, de agresivitatea tumorii și de statusul imunitar al organismului.
Melanomul este, din nefericire, un cancer cu potențial mortal rapid, câteva luni, dacă este depistat tardiv sau dacă este o formă agresivă. De aceea,
screeningul repetat este vital.

Soarele arde din ce în ce mai tare în această perioadă… Există un set de reguli care trebuie respectate mai cu seamă pe timpul verii?

Am o singură recomandare: nu vă ardeți pielea la soare! Cum faceți asta, e mai puțin important, fie că nu vă expuneți, fie că  stați îmbrăcați, fie că
aplicați creme de fotoprotecție… Toți suntem mai frumoși bronzați, dar, din păcate, nu există un mod sigur de a te bronza.

Există mitul popular conform căruia alunițele nu trebuie excizate fiindcă se declanșează cancerul de piele. Cât adevăr este aici?

Este total fals. O regulă generală în oncologie este că trebuie să reduci masa tumorală, deci orice excizie ne ajută, chiar dacă alunița e, de fapt, deja, un cancer.

Când ar trebui să se prezinte la medic o persoană care se confruntă cu o infecţie HPV? Există vreun semnal de alarmă?

O persoană care suferă de o infecție HPV trebuie să se prezinte la medicul dermatolog, sau ginecolog, sau urolog, de fiecare dată când apar leziuni specifice în zonele vizibile, sau la controale regulate, la intervalele recomandate, dacă vorbim de leziuni interne.

Ce soluţii există pentru combaterea papiloamelor?

Contrar părerii generale și asemănării de nume între papiloame și HPV (Human Papiloma Virus), între ele nu este, de cele mai multe ori, nicio legătură. Papiloamele sau fibroamele moi sunt determinate, cel mai adesea pe fondul unei predispoziții genetice, de frecarea repetată care „deșiră” fibrele de colagen și le dislocă. Doar cele foarte mici, cu aspectul de creastă de cocoș, sunt determinate de HPV.

Ce metodă de excizie a alunițelor este mai bună: clasică – cu bisturiul, cu electrocauterul, criogenic sau cu laser?

Excizia alunițelor trebuie făcută clasic, cu margine de siguranță în jurul leziunii pigmentate. Decizia de excizie aparține medicului, de la caz la caz, în funcție de aspectul dermatoscopic și clinic, de impactul funcțional etc.

Autor: Adrian Cîlțan

Foto: arhiva personală a intervievatei

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...

EVA.RO
Recomandari
Libertatea
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sanatate