Prof. Florin Mircea Iliescu, doctor în genetică: „Probabil se va lua Premiul Nobel pentru crearea vaccinurilor de tip ARN”

21.09.2021, 08:07 . Actualizat 21.09.2021, 08:41

Prof. Florin Mircea Iliescu este un neobosit căutător de sens. Recunoaște că este profund fascinat de uimitoarea diversitate umană. Ca biolog interesat de istoria și variația populațiilor umane, el lucrează în spațiul interdisciplinar definit de granițele dintre genetică, evoluție și antropologie. În timpul doctoratului la Universitatea Cambridge, care a inclus șase luni de muncă pe teren în sudul Indiei, a studiat genetica diversității pigmentării umane în rândul populațiilor indiene.

prof. Florin Mircea Iliescu
Doctor în genetică umană evolutivă, Universitatea din Cambridge, licențiat în Biologie Moleculară, Universitatea din Edinburgh

Domnule Mircea Iliescu, ce „ascunde' saliva noastră?
Din salivă putem extrage ADN-ul, adică materialul nostru genetic. Este ceea ce ne face unici, până la un punct. ADN-ul nostru are un cod de 3 miliarde de unități, iar fiecare dintre noi are mici diferențe în acest cod, de aceea suntem unici… Ca să înțelegeți, ADN-ul determină, în mare parte, cine suntem noi: culoarea ochilor, culoarea părului, înălțimea, funcția imunitară, metabolismul.

Chiar și comportamentul nostru se poate găsi în ADN?
În ceea ce privește comportamentul nostru, situația e mai complicată, dar funcțiile cognitive înalte și comportamen-tale sunt și ele genetice. Nu 100%. Probabil aici putem vorbi despre 50% mediu înconjurător, 50% genetică. Aceste date încă se studiază, pentru că mediul și modul în care am fost crescuți au și ele un rol hotărâtor.

Este adevărat că mediul influențează natura unui individ, dar ne putem gândi la o genă de tip Jack Spintecătorul care să nu aibă legătură cu mediul, ci să existe pur și simplu?
Este foarte greu de răspuns, s-au făcut studii genetice pe oameni psihopați și încă nu este clar dacă există o genă a criminalității. Este un subiect delicat. Nu știm dacă un copil, de exemplu, este predispus la așa ceva… Este mai complicat aici față de cazul genei care predis-
pune la cancer de sân, dacă ar fi să luăm cazul Angelinei Jolie, care avea acea genă. Poți avea o genă care predispune la lucruri negative, dar la fel poate să există o genă care să anuleze efectul genei distructive. Eu nu sunt foarte convins nici de IQ și cât de general valabil este el în diferite populații…

… că nivelul de inteligență este moștenit genetic?
Da, evident că tot ceea ce suntem noi are și o parte genetică. Dar e foarte greu de înțeles genetica unui comportament sau a unei trăsături complexe. E adevărat că înțelegem mai bine genetica astăzi față de acum 20 de ani, dar încă mai avem multe de descoperit. Ceea ce știm sigur este că mediul în care creștem are un rol deosebit de important, el ne modelează.

Este posibil ca stimularea genetică să repare probleme de atașament anxios? Pot fi modificate genetic insecuritatea, teama de abandon?
Probabil că pe viitor se vor putea face terapii genetice pentru diferite lucruri, însă pentru problemele pe care le-ați menționat cred că este prematur, mai ales că nu înțelegem întregul mecanism celular. Nu înseamnă că dacă am descoperit un receptor implicat în apariția emoțiilor am și rezolvat problema. Sunt foarte circumspect în a spune că, genetic, poți rezolva probleme emoționale. Noi, geneticienii, am făcut pași uriași în a încerca să reparăm boli grave. Cred că problemele de emoții și de cuplu nu vor fi o prioritate pentru geneticieni.

Care este cel mai mare progres înregistrat în genetică în ultimii 25 de ani?
Descifrarea genomului uman, faptul că am înțeles cum arată codul acesta de 3 miliarde de unități ale omului, iar noile aparate îl descifrează în câteva ore. Ceea ce este o mare performanță. De acum începem să realizăm terapii genetice pentru diferite boli, se lucrează la imunoterapii pentru cancer, deci începem să înțelegem mult mai bine secvențele genetice ale tumorilor. Un alt pas înainte este crearea vaccinurilor de tip ARN. Probabil se va lua Premiul Nobel pentru această descoperire, care a ajutat mult pandemia cu Covid. Se lucra de mult timp la folosirea moleculei ARN care odată introdusă în organism poate remedia anumite probleme din celule… de fapt, oamenii de știință inițial lucrau pentru terapii anticancer, este posibil să avem o revoluție și în acest domeniu în următorii 10 ani.

Haideți să discutăm puțin despre ARN… De unde această temere legată de un vaccin demonstrat a fi eficient împotriva unui virus?
Mi-a fost foarte greu să înțeleg de unde această temere, oamenii sunt bănuitori, iar noi în România avem o problemă serioasă de educație. Comparându-ne cu Anglia unde 90% dintre adulți au deja prima doză de vaccin, iar noi suntem la 30%, aș zice că e și o problemă de încredere în autorități și în oamenii de știință. Uitându-ma la cum au fost dezvoltate aceste vaccinuri eu nu am niciun dubiu. În ceea ce privește vaccinul cu molecula ARN, la el se lucrează de 25 de ani, dar s-a lucrat în liniște. Molecula ARN tranzitează între ADN și proteine… noi suntem făcuți din proteine, codul nostru este în ADN, astfel, pentru a fi transmis în proteină trece printr-o moleculă de ARN, este o moleculă instabilă și de aceea a fost greu de studiat. Dar avantajele sunt mari, odată ajuns în celulă generează acel răspuns imunitar foarte rapid și eficient. Studiile pe care le făceau aceste companii erau, de fapt, pentru cancer și alte maladii… se lucra la imunoterapii. În fiecare tumoare se pot introduce fragmente de ARN care să genereze un răspuns imunitar puternic al corpului și să atace tumoarea.

În ce stadiu sunt aceste teste?
Sunt în stadiu avansat, se fac teste clinice pe pacienți.

Pentru că ați vorbit despre vaccinul pe bază de ARN nu pot să nu vă întreb de vaccinul AstraZeneca…
În acest caz se introduce direct molecula de ADN a unui virus comun de răceală atenuat care conține și secvența proteinei „spike' a coronavirusului pentru a genera un răspuns imun. Pentru cercetătorii de la Oxford a fost un privilegiu să salveze, datorită acestui vaccin care a fost vândut la cost de producție, milioane de vieți. Eu zic că e un lucru bun că avem posibilitatea să vorbim de mai multe vaccinuri, toate grozav de eficiente, de mai multe variante, decât să nu vorbim de niciunul… Sper ca oamenii să înțeleagă cât suntem de norocoși. Din păcate, România vinde vaccinurile pentru că nu au fost folosite, în timp ce alte țări nu au posibilitatea să aleagă, așa cum s-a întâmplat în țările Uniunii Europene.

Domnule Mircea Iliescu, șansele unei persoane de a rămâne într-o relație profund satisfăcătoare pot fi afectate de gene?
Eu aș fi curios ce-ar spune psihologii despre asta… După părerea mea, în gestionarea problemelor de cuplu și a emoțiilor este covârșitor rolul experienței de viață. Să nu uităm de mediul în care am fost crescuți. Eu aș spune că nu genetica este cea care dictează în această chestiune, ci multe dintre problemele noastre sunt cauzate de problemele structurale, din familie, din copilărie. Nu la genetică trebuie să ne uităm, ci în societatea în care am trăit. La noi există teme care se tot repetă, cred că cititoarele dumneavoastră știu: abandonul familial, violența domestică, tați alcoolici, părinți plecați la muncă în străinătate.

Vorbeați mai devreme de educația de bază. Faptul că nouă ne lipsește… Ce înseamnă educația de bază?
Eu aș numi-o educația primită până în clasa a XII-a, în care învățăm lucrurile de bază, iar aici vorbesc de majoritatea elevilor, nu doar de vârfuri care învață oricum. Să învățăm și cum să gândim, să fim creativi în gândire, să ne dezvoltăm mecanisme proprii, să fim practici. Eu nu sunt un expert în educație, dar e evident că în alte țări se oferă mai multe „unelte' pentru a reuși în viață. Văd în Anglia că totuși oamenii au habar de genetică, evoluție, cercetare. Elevii români întâmpină probleme în realizarea unui eseu pe cont propriu, de exemplu… Această structură de învățământ ne-a lipsit în România și mă tem că încă ne lipsește. În același timp, așa cum vedem acum, în cazul vaccinării, această educație de bază și încredere în știință lipsesc în rândul adulților, deci avem mare nevoie de școli de educație continuă pentru adulți, pentru ca ei, la rându-le, să își încurajeze copiii să fie interesați de știință și de tot felul de alte subiecte fascinante.

Revenind la genetică, de unde ne tragem noi, oamenii?
Studiile au arătat că primii oameni moderni au fost în Africa, primele fosile de oameni au fost descoperite în Africa și datează de acum trei sute de mii de ani. Aici nu există niciun dubiu. Au existat însă tot felul de populații de hominizi care au migrat, de exemplu, oamenii moderni s-au întâlnit cu Neanderthali prin Europa, ai căror strămoși, și ei, plecaseră din Africa cu mai bine de 500 sute de mii de ani în urmă. Toți acești hominizi s-au combinat între ei și pe măsură ce-au călătorit s-au adaptat la noile medii, la noi patogeni, la noile virusuri, la mai puțin soare, la o nouă dietă…

Evoluția noastră s-a oprit…
Nu neapărat. Trebuie să privim acest proces la un nivel macro. Noi suntem acum în interiorul acestui vortex de evoluție și nu ne dăm seama. Acum avem medicamente și soluții pentru diverse probleme. Nu mai lăsăm selecția naturală să decidă. De exemplu, când a fost epidemia de ciumă, în lipsa unui vaccin sau tratament eficient, unii oameni aveau anumite gene imune mai competente. Astăzi perturbăm această selecție naturală, și e foarte bine că se întâmplă asta, dar nu înseamnă că evoluția s-a oprit. Sunt lucruri care se schimbă fără să ne dăm seama de ele.
Se vor vedea mai târziu. Vorbim la o scară de sute de mii de ani.

În cadrul emisiunii de la ProTv, „Căsătoriți pe nevăzute' rolul dumneavoastră este de a vedea din punct de vedere științific, compatibilitățile între oameni?
Proiectul acesta este în afara zonei mele de confort, dar m-a interesat pentru că este și o parte de știință în acest format. Colegii mei psihologi fac studii serioase de compatibilitate între acești oameni, dar există și o compatibilitate biologică pe baza căreia se bazează intervenția mea în acest show. Noi, inconștient, când ne întâlnim cu cineva putem avea o atracție pentru acea persoană bazată
pe niște reguli biologice. Se fac teste științifice într-un laborator în urma cărora aflăm niște scoruri de compatibilitate și atracție.

Foto> Arhiva personală

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro