Opreste jocul vinovatiei!

Cand ceva nu merge bine, incerci sa gasesti un vinovat. Ca si cum asta ar rezolva situatia… Nu cumva e doar pierdere de energie? Afla cum poti iesi din acest cerc vicios.

Oricare dintre noi a jucat, macar o data – daca nu chiar in mod frecvent – jocul „cine este vinovatul?”. La prima vedere, cel mai simplu lucru de facut intr-o situatie de criza este sa arati cu degetul spre „tapul ispasitor”, crezand ca asta poate indrepta lucrurile de la sine.

Magdalena are 31 de ani si recunoaste ca are aceasta atitudine in mod frecvent: „De curand, sotul meu m-a invitat la un restaurant la care doream de mult sa merg. Dar, odata ajunsi, am constatat ca rezervarea noastra nu fusese luata in seama. Imediat am inceput sa acuz personalul de neglijenta, apoi pe sotul meu, iar in final – pe mine, pentru ca nu ma ocupasem personal de aranjamente.

Citește și...

7 ocazii perfecte pentru a-ți cumpăra genți

Ioana Tufaru a rupt legătura cu Gigi Becali după ce a fost dată afară din garsoniera lui: „Nu am nici măcar o poză cu el. Îi dorim tot binele'

De fapt, nu imi place cand incep sa invinovatesc pe unul sau pe altul, asa ca m-am enervat din ce in ce mai tare si totul a sfarsit printr-o cearta cu sotul meu. Ceea ce trebuia sa fie o seara romantica s-a transformat intr-un esec. Din pacate, deseori mi se intampla sa reactionez asa.”

Chiar daca nu suntem intotdeauna constienti de motivatiile profunde ale propriului comportament, avem o tendinta naturala de a cauta cauza ori persoana vinovata pentru o situatie problematica. Un lucru absolut normal, dar aceasta reactie poate fi o bariera in calea gasirii unei solutii. Fie te invinovatesti pentru orice, fie gasesti intotdeauna un alt vinovat, refuzand sa iti asumi responsabilitatea problemelor cu care te confrunti. In ambele situatii, culpabilizarea poate fi distructiva.

„Mi-am dat seama, intr-un moment al vietii mele, ca ajunsesem sa ma invinovatesc pentru orice lucru negativ care imi statea in cale”, marturiseste Nicoleta (29 de ani). „Eram prinsa intr-un cerc vicios, invinovatindu-ma pentru orice, iar respectul de sine atingea cote scazute greu de imaginat.

Ma consideram o ratata, care nu este capabila de nimic, desi multe dintre lucrurile pentru care ma consideram vinovata nu aveam cum sa le controlez, de fapt. O prietena a fost cea care m-a ajutat sa rup aceasta rutina a vinovatiei. Ea mi-a aratat ca teama mea cea mai mare era sa nu gresesc, sa nu cumva sa dezamagesc ori sa fiu dezamagita. Devenisem o victima a temerilor mele si a autoinvinovatirii continue.”

Citește și...

Care sunt cele mai potrivite modele de lustre led pentru o bucătărie

Ioana Tufaru a rupt legătura cu Gigi Becali după ce a fost dată afară din garsoniera lui: „Nu am nici măcar o poză cu el. Îi dorim tot binele'

Constientizarea este primul pas spre ruperea lantului culpabilizarii. Daca vei intelege ca descoperirea vinovatului este doar o pierdere de timp si energie, vei reusi sa iti stapanesti gandurile negative si, treptat, vei renunta sa mai despici firul in patru. Iti va fi mult mai usor sa cauti solutii la problema cu care te confrunti, in loc sa cauti vinovatul.

Iulia, 31 de ani: „Imi iubesc copiii, dar am stiut de la inceput ca trebuia sa renunt la distractii dupa ce voi fi devenit mama.”
Opreste jocul vinovatiei! Cauta o bona sau „solicita” o bunica disponibila in familie, cat mai repede. Inainte sa gasesti si alte scuze…

Luciana, 27 de ani: „Indiferent cat ma straduiesc sa slabesc, mama imi spune ca sunt prea grasa.”
Opreste jocul vinovatiei! Discuta cu mama ta despre ceea ce simti. Poate ca ea nici nu si-a dat seama ca te face sa suferi. Gandeste optimist, si nu vei mai fi atat de sensibila la remarcile mamei tale.

Georgiana, 34 de ani: „Lucrez in acelasi loc de zece ani si m-am plictisit ingrozitor; simt ca ma sufoc in acel birou!”
Opreste jocul vinovatiei! Schimba-ti locul de munca. Poate ca nu este la fel de usor sa pui in practica ceea ce spui, dar, fiind optimista si cautand solutii concrete, vei gandi pozitiv si vei intelege ce iti doresti.

Bianca, 36 de ani: „Cred ca sunt prea blanda cu copiii mei, asa ca numai eu sunt de vina ca nu ma asculta.”
Opreste jocul vinovatiei! Este normal pentru un copil sa testeze limitele adultului. Nu trebuie sa te simti vinovata de fiecare data cand nu te asculta. Ei doar incearca sa vada pana unde pot merge.

Sanziana, 26 de ani: „S-ar parea ca ma simt atrasa de un gen de barbati cu care nu ma potrivesc, asa ca toate relatiile mele se termina prost.”
Opreste jocul vinovatiei! Trebuie sa ai mai multa incredere in tine, sa inveti ca meriti mai mult si sa ridici stacheta pretentiilor tale!

Text: Valentin Banica.

Cum e relația Dianei Enache cu Ionuț, băiatul lui Sorin Ovidiu Vîntu, de când au devenit părinți. „Și bunicul se descurcă, o iubește pe cea mică'

Citește și următorul articol:

Familia perfecta – mituri si realitati