Intoleranta alimentara sau alergie?

Iti apar niste eruptii suspecte pe piele ori de cate ori mananci mezeluri, ciocolata sau piersici? Laptele iti provoaca balonare si indigestie? S-ar putea ca anumite alimente sa nu-ti faca prea bine.

Intoleranta alimentara

CE ESTE. Intoleranta la un anumit aliment nu este legata de reactia sistemului imunitar al organismului, ci este cauzata de lipsa (transmisa genetic sau indusa de stres, boala) unei anumite substante (enzime) necesare digestiei.

CUM SE MANIFESTA. Intoleranta alimentara este un raspuns lent, de tipul unui proces inflamator cronic, la un aliment pe care il consumi in mod frecvent (spre deosebire de alergie, care este o reactie imediata si mult mai evidenta).

Uneori, simptomele intolerantei alimentare sunt vagi si includ o combinatie de probleme gastrointestinale (diaree, probleme de digestie, stari de voma sau lipsa poftei de mancare, colon iritabil), dar si agravarea unei eczeme sau a unei crize de astm, dureri de cap, oboseala si iritabilitate, chiar dureri articulare.

Intoleranta alimentara se confunda adesea cu alte probleme de sanatate si nu poate fi identificata si tratata decat cu ajutorul medicului.

ALIMENTE CARE POT PROVOCA INTOLERANTA DIGESTIVA

Cele mai des intalnite substante care determina intoleranta sunt lactoza (laptele de vaca) si glutenul (faina de grau), dar si soia, merele, carnea de porc sau de pui, ciupercile, unele substante naturale care se gasesc in fructe, legume, nuci si mirodenii, precum si aditivii alimentari (conservanti, coloranti, arome).

De exemplu, daca painea iti face rau, s-ar putea sa nu tolerezi oricare dintre ingredientele: faina de grau, conservanti, drojdie de bere sau agenti de afanare.

CAND APARE. Intoleranta alimentara poate aparea la orice varsta. Poate determina suferinte de scurta durata sau pentru toata viata.

Daca nu sunt diagnosticate la timp, intolerantele alimentare pot duce la aparitia ulterioara a unor probleme serioase de sanatate: de exemplu, un copil cu intoleranta (neluata in seama) la lapte poate dezvolta boala Crohn, la maturitate.

DIAGNOSTIC Singurul mod de a diagnostica o intoleranta alimentara este acela al eliminarii din alimentatie, intre sapte zile si trei saptamani, a tuturor alimentelor suspectate de a fi provocat simptomele si reintroducerea lor pe rand, in cantitati mici. Daca simptomele reapar, intoleranta este confirmata.

In cazul riscului unor reactii severe, reintroducerea alimentelor se face sub stricta supraveghere a unui medic. "Dieta eliminatorie" poate fi un proces indelungat si frustrant. Primele simptome ale intolerantei alimentare apar la consumul progresiv de aliment, spre deosebire de alergii, care se declanseaza chiar si la cele mai mici cantitati.

Gradul de intoleranta difera de la o persoana la alta si depinde de cantitatea ingerata, ceea ce face foarte dificila stabilirea acesteia. Singura exceptie de la regula este celiachia (intoleranta la gluten), care nu admite nici cea mai mica urma de substanta.

Intoleranta la lactoza

Mai mult de jumatate dintre adulti prezinta intoleranta la lactoza. Populatia adulta de culoare si cea asiatica au o capacitate mai mica de a metaboliza lactoza in comparatie cu europenii.

Simptomele apar ulterior ingestiei de lapte (de vaca) si constau in greata, balonari si diaree. Acestea pot sa nu apara si in cazul produselor lactate de tipul iaurtului, de exemplu.
Alte variante pentru cei care nu tolereaza laptele de vaca sunt laptele de orez, de soia sau de migdale.

Intoleranta la gluten (celiachia)

Intoleranta la gluten (din faina de grau) se numeste "celiachie" si afecteaza cam unul din 200 de oameni. Boala este cauzata de intoleranta la glutenul prezent in grau, secara, orz, mei si ovaz.

Simptomele acesteia variaza de la cele clasice (diaree, dureri abdominale, pierdere in greutate), pana la cele care nu au legatura cu traiectul gastrointestinal.

Tratamentul alergiilor si intolerantelor alimentare

O data diagnosticul confirmat, tratamentul consta pur si simplu in suprimarea totala a alimentelor care au declansat alergia sau intoleranta. Pentru a evita orice reactie nedorita, persoanele sensibile trebuie sa fie atente la etichete si la lista ingredientelor de pe ambalajul produselor alimentare pe care le consuma.

Viata celor cu intoleranta la gluten este destul de complicata, intrucat faina din cereale (mai ales din grau) are o larga utilizare in alimentatie si poate fi sau nu inclusa pe ambalajul produselor.

Exista insa si cateva cereale bine tolerate, cum este orezul, hrisca (seminte) si, in unele cazuri, ovazul, care pot fi inlocuitori ai fainii de grau in alimentatie.

Pentru persoanele cu celiachie, Institutul de Bioresurse Alimentare din Bucuresti a creat o linie speciala de produse de panificatie, care nu contin faina de grau (cu gluten).

Produsele sunt realizate dupa retete speciale, in laboratorul institutului, si se gasesc la magazinul Dieta, deschis recent in Bucuresti. De aici se pot aproviziona si bolnavii de diabet, pentru care exista produse fara zahar, paine speciala, fursecuri si dulceturi cu fructoza, precum si cei care tin diete fara sare, hipocalorice etc.

Etichetele cuprind toate ingredientele continute in produs, termenul de valabilitate, valoarea energetica pentru suta de grame, continutul de proteine si glucide si modul de preparare, acolo unde este cazul (faina, paste).

Alergia alimentara

CE ESTE. O reactie de aparare a organismului, declansata de sistemul imunitar impotriva unor substante (proteine) din alimente, numite alergeni.

CUM SE MANIFESTA. Primele reactii apar dupa cateva minute pana la cateva ore de la ingerare si evolueaza rapid, in functie de cantitatea alergenului, varsta si sensibilitatea persoanei.

Simptomele variaza de la eczeme si mancarimi ale pielii, pana la dureri abdominale, diaree, varsaturi, edem sau tulburari respiratorii (crize de astm) si soc anafilactic, care iti poate fi letal.

CINE E AFECTAT. Poate aparea la orice varsta, dar are o frecventa mai mare la sugari si copii. Unele alergii pot disparea cu varsta (mai ales daca au aparut inainte de varsta de trei ani), altele se mentin toata viata (la alune, peste).
Copiii ai caror parinti sunt alergici au tendinta sa dezvolte, la randul lor, diverse tipuri de alergii.

ALIMENTE ALERGENE Alergiile cel mai des intalnite sunt declansate de: oua, peste, fructe de mare, laptele de vaca, soia, telina, unele fructe (piersici, caise, capsuni, kiwi etc.), drojdie de bere, nuci, alune, rosii. Sase dintre ele sunt si cele mai periculoase: arahidele, crevetii, laptele, ouale, pestele si soia.

DIAGNOSTIC Stabilirea alergenului vinovat e destul de dificila. Pentru asta ai nevoie de o evidenta stricta a alimentelor consumate si de o serie de teste cutanate, realizate la indicatia medicului alergolog.

Text: Mihaela Doina Radulescu.