Hernia, o posibilă complicaţie după cezariană

1 din 100 de femei care au născut prin cezariană riscă să sufere o hernie. Partea bună e că există dispozitive speciale care tratează şi previn o viitoare astfel de complicaţie. Tu le ştii?

Hernia postincizionala se recunoaste prin apariţia unei umflături în zona cicatricii rămase dupa operaţia de cezariană, şi care se poate accentua atunci când mama tuşeste sau stă în picioare. Apariţia durerii în această zonă este un alt semnal de alarmă, mai ales dacă se intensifică în poziţia de stat în picioare şi se ameliorează în poziţia culcat.

Femeile care nasc după 30 de ani, fumătoarele cronice sau cele care fac efort fizic crescut imediat după operaţie se numără printre persoanele predispose unei astfel de complicaţii.

De asemenea, şi femeile cu dublă cezariană prezintă o probabilitate mai mare de a face această afecţiune. Vestea buna este că medicina modernă pune la dispoziţia chirurgilor şi a pacienţilor anumite dispozitive, numite plase chirurgicale sau proteze parietale, menite să întărească structura peretelui abdominal şi să împiedice o nouă recidivă.

Cu toate acestea, montarea plaselor chirurgicale a fost privită cu reticenţă din cauza unor zvonuri nefondate. Astăzi, aceste mituri vor fi demontate de către conf. dr. Daniel Ion, medic primar chirurgie generală, Preşedintele Societăţii Române de Herniologie.

Fără discomfort

Plasele chirurgicale sunt confecţionate din materiale compatibile cu organismul, dintre care cel mai des folosit este polipropilena. Avantajul acestor plase este ca au o structură asemănătoare cu cea a peretelui abdominal, care nu provoacă reacţii adverse sau de respingere.

Mai mult decât atât, datorită îmbunătăţirilor structurale care i s-au adus în cei aproape 50 de ani de când au fost create, plasa de polipropilenă întăreşte muşchii abdominali şi oferă şi o elasticitate care va face ca aceasta să nu fie percepută ca un corp strain, iar pacientul să nu fie jenat în mişcări.

Operaţia nu este complicată

Multă vreme, infecţia pe proteză, o complicaţie care apare la sub 1% dintre cazuri, controlabilă şi vindecabilă prin tratarea cu antibiotice, a fost considerată un dezavantaj major al plaselor chirurgicale. Mai mult decât atât, au existat mituri legate de suspiciunea de cancer în legatură cu folosirea lor. Cu toate acestea, medicii afirmă că înainte să fie introduse în practica medicală, plasele chirurgicale au fost testate pe animale, tocmai pentru a observa daca există reacţii adverse, complicaţii sau boli asociate folosirii lor.

Toate testele au arătat că nu există motive pentru care plasele chirurgicale sa fie considerate cancerigene. Iar practica de aproximativ 50 de ani a demonstrat că nu există motive de îngrijorare nici pentru folosirea lor la oameni. În ceea ce priveşte tehnica operatorie, aceasta presupune urmarea unor timpi operatori standardizaţi, care reduc posibilele complicaţii.

De asemenea, intervenţia este mai simplă şi mai rapidă, având un timp de realizare între 30 – 60 de minute. Recuperarea dupa operaţie se face în primele 24-72 de ore la spital, urmând ca în următoarele zile să poata fi reluată activitatea fizică uşoară, de birou, iar pe parcursul unei luni, activitatea fizică susţinută.

Medicii apreciază că folosirea plasei chirurgicale pentru refacerea peretelui abdominal dupa operaţia cezariană este cea mai sigură, elegant şi recomandată metoda de tratament. De asemenea, folosirea lor în tratarea herniilor abdominale reduce riscul de recidivă de 10 ori.

AVANTAJE RECOMANDĂ

Daniel Ion este medic primar, specialitatea chirurgie generală, având supraspecializare în chirurgia deschisă şi laparoscopica a defectelor peretelui abdominal, şeful Clinicii de Chirurgie III din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti.

De asemenea, este conferenţiar universitar la n te ridici? Universitatea de Medicina şi Farmacie „Carol Davila din Bucureşti. Conf. Dr. Daniel Ion este Preşedintele Societăţii Române de Herniologie.