Dr. Mihail Pautov, despre ceaiurile folosite pentru bila leneșă: „Rostopasca este hepatotoxică”. Ce plante pot face mai mult rău decât bine

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
. 

Ceaiurile din plante sunt adesea considerate remedii naturale, cu efecte benefice asupra organismului. Atunci când apar probleme cu ficatul sau cu bila, multe persoane apelează la infuzii de rostopască, sunătoare, păpădie ori pelin, în speranța că își vor ameliora simptomele. Totuși, faptul că un produs este natural nu înseamnă automat că este și sigur pentru sănătate.

Medicul Mihail Pautov atrage atenția asupra riscurilor asociate unor plante folosite în mod tradițional pentru afecțiunile hepatobiliare. Potrivit explicațiilor sale, unele remedii populare nu au suficiente dovezi științifice care să le susțină eficiența, în timp ce altele pot provoca efecte adverse serioase sau pot interacționa cu medicamentele administrate în mod obișnuit.

Printre plantele asupra cărora medicul atrage atenția se numără rostopasca și sunătoarea. În schimb, anghinarea are unele efecte benefice documentate, însă nici aceasta nu trebuie privită ca un tratament care vindecă problemele ficatului sau ale vezicii biliare.

Rostopasca, un remediu tradițional care poate afecta ficatul

Rostopasca este folosită în medicina tradițională pentru diverse probleme digestive și biliare. Unele persoane o consumă sub formă de ceai sau utilizează preparate pe bază de extracte din această plantă, considerând că ar putea ajuta bila să funcționeze mai bine. Medicul Mihail Pautov avertizează însă că rostopasca poate avea efecte toxice asupra ficatului. Cu alte cuvinte, în loc să protejeze acest organ, anumite preparate pe bază de rostopască pot provoca leziuni hepatice.

Hepatotoxicitatea înseamnă capacitatea unei substanțe de a afecta ficatul. În cazul rostopascăi, există cazuri documentate de afectare hepatică asociată consumului de produse care conțin această plantă. Prin urmare, rostopasca nu ar trebui folosită după ureche, nici măcar atunci când este recomandată în mod tradițional pentru probleme precum bila leneșă. Faptul că un remediu este utilizat de mult timp nu reprezintă o garanție a siguranței sale.

Nici produsele promovate drept hepatoprotectoare nu sunt automat utile. Denumirea de hepatoprotector sugerează că un produs ar putea proteja ficatul, dar eficiența trebuie evaluată în funcție de ingredientele sale, de dovezile științifice disponibile și de problema medicală pentru care este utilizat. Un astfel de produs nu poate anula efectele toxice ale unei plante și nu înlocuiește identificarea cauzei unei afecțiuni hepatice.

Atenție la ceaiul de sunătoare!

O altă plantă utilizată frecvent este sunătoarea, cunoscută mai ales pentru întrebuințările sale în diferite produse destinate stării emoționale. Deși este percepută drept un remediu blând, sunătoarea poate interacționa cu numeroase medicamente. Dr. Mihail Pautov atrage atenția asupra acestor interacțiuni și susține că ar interzice utilizarea ei fără o evaluare atentă a riscurilor. Motivul este că anumite substanțe din sunătoare modifică felul în care organismul metabolizează și elimină medicamentele.

Printre cele mai importante riscuri se numără:

  • Scăderea eficienței contraceptivelor hormonale. Sunătoarea poate reduce concentrațiile unor hormoni din organism, ceea ce poate diminua protecția contraceptivă și poate crește riscul unei sarcini neplanificate.
  • Interacțiunile cu medicamentele anticoagulante. În funcție de substanța administrată, sunătoarea poate modifica efectul tratamentului și poate afecta controlul coagulării sângelui.
  • Modificarea efectului altor medicamente. Planta poate influența inclusiv tratamente utilizate pentru anumite afecțiuni cardiovasculare, neurologice sau infecțioase.

Este important de precizat că efectele nu sunt identice pentru toate medicamentele. De exemplu, în cazul warfarinei, sunătoarea poate reduce efectul anticoagulant, în timp ce alte interacțiuni pot avea consecințe diferite, în funcție de tratamentul administrat.

Problema nu se limitează la ceai. Extractele și suplimentele cu sunătoare pot avea concentrații diferite de substanțe active și pot provoca interacțiuni importante chiar dacă sunt comercializate ca produse naturale. Persoanele care iau medicamente în mod regulat ar trebui să discute cu medicul sau farmacistul înainte de a utiliza sunătoare, inclusiv sub formă de supliment sau ceai consumat frecvent.

Păpădia, pelinul și limba-cerbului, remedii fără dovezi clinice suficiente

În medicina tradițională, păpădia, pelinul și limba-cerbului sunt asociate cu diferite efecte asupra digestiei și funcției biliare. Aceste plante apar în rețete populare și în produse destinate persoanelor care se confruntă cu senzația de greutate după masă, balonare sau alte manifestări digestive.

Totuși, potrivit explicațiilor prezentate de medic, utilizarea lor tradițională nu este suficientă pentru a demonstra că tratează dischinezia biliară sau că protejează ficatul. Pentru a putea recomanda un remediu ca tratament, sunt necesare studii clinice bine realizate, care să arate dacă acesta funcționează, în ce condiții, în ce doză și ce riscuri presupune. În cazul acestor plante, dovezile clinice solide care să confirme beneficiile terapeutice pentru dischinezia biliară sunt insuficiente.

Asta nu înseamnă că orice plantă din această categorie este lipsită de efecte biologice. Înseamnă însă că nu putem afirma cu certitudine că un ceai va rezolva problema bilei doar pentru că este folosit de mult timp în acest scop. Mai mult, plantele medicinale pot avea contraindicații, pot provoca reacții adverse și pot interacționa cu tratamentele administrate concomitent. De aceea, folosirea lor trebuie evaluată în funcție de starea de sănătate a fiecărei persoane, nu doar de reputația remediului.

Anghinarea, singura plantă care poate ajuta ficatul și digestia

Dintre plantele discutate, anghinarea are unele dovezi științifice care susțin anumite efecte asupra organismului. Aceasta este utilizată în diferite preparate destinate digestiei și poate avea efecte asupra secreției biliare și asupra nivelului colesterolului. Unul dintre efectele sale este cel coleretic. Termenul poate părea complicat, dar înseamnă că o substanță stimulează producerea și secreția bilei de către ficat. Bila este un lichid digestiv care contribuie, printre altele, la descompunerea și absorbția grăsimilor din alimente. Efectul coleretic nu trebuie confundat cu cel colagog, care se referă la stimularea evacuării bilei din vezica biliară către intestin. Cele două procese sunt legate, dar nu sunt identice.

Anghinarea a fost studiată și pentru efectul său asupra colesterolului. Unele cercetări sugerează beneficii, însă amploarea efectului diferă în funcție de preparat și de persoanele studiate. Dovezile disponibile nu justifică promisiuni de vindecare și nici înlocuirea tratamentului prescris de medic.

Așa cum subliniază și Dr. Mihail Pautov, anghinarea trebuie privită ca un posibil ajutor modest, nu ca o soluție miraculoasă pentru ficat sau pentru bilă. 'Anghinarea nu vindecă dischinezia biliară și nu este un tratament', spune dr. Pautov. În plus, stimularea secreției biliare nu este potrivită în orice situație. Persoanele care au calculi biliari sau o posibilă obstrucție a căilor biliare ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a lua preparate cu efect asupra bilei.

Ce înseamnă, de fapt, bila leneșă

Expresia „bilă leneșă' este folosită frecvent în limbajul de zi cu zi pentru a descrie diverse neplăceri digestive. Din punct de vedere medical, ea nu reprezintă un diagnostic precis. De cele mai multe ori, oamenii folosesc această expresie atunci când se referă la dischinezia biliară, o tulburare în care vezica biliară nu se contractă și nu evacuează bila în mod corespunzător. În anumite cazuri, problema poate fi legată de funcționarea sfincterelor care controlează circulația bilei, dar cauzele și mecanismele trebuie evaluate individual.

Ficatul produce bila, iar vezica biliară o depozitează și o concentrează între mese. După ce mâncăm, mai ales alimente care conțin grăsimi, vezica biliară se contractă și eliberează bila în intestinul subțire, unde aceasta ajută la digestie.

Dacă evacuarea bilei nu se desfășoară normal, pot apărea manifestări precum:

  • durere sau disconfort în partea dreaptă, sub coaste;
  • greață, în special după mese;
  • senzație de prea plin sau disconfort după consumul alimentelor grase;
  • balonare și alte simptome digestive nespecifice.

Aceste simptome nu confirmă însă, prin ele însele, existența unei dischinezii biliare. Durerea abdominală poate avea numeroase cauze, inclusiv calculi biliari, gastrită, reflux sau alte afecțiuni digestive. De aceea, este important ca persoanele care se confruntă în mod repetat cu astfel de manifestări să nu se bazeze exclusiv pe ceaiuri și remedii populare.

Ce trebuie să faci dacă ai probleme cu bila

Primul pas este să afli care este cauza simptomelor. Medicul poate recomanda, în funcție de manifestări și de istoricul medical, un consult clinic, analize de sânge și o ecografie abdominală. Dacă rezultatele nu explică simptomele, pot fi necesare investigații suplimentare. În cazul unei dischinezii biliare, conduita depinde de diagnostic și de severitatea manifestărilor. Nu există un singur tratament potrivit pentru toate persoanele care spun că au bila leneșă.

Câteva măsuri pot ajuta la reducerea disconfortului digestiv:

1. Mănâncă regulat și evită mesele foarte abundente. Porțiile moderate pot fi mai ușor tolerate decât mesele copioase, mai ales dacă observi că acestea îți provoacă simptome.

2. Observă cum reacționezi la alimentele grase. Prăjelile și mesele foarte bogate în grăsimi pot agrava simptomele. Nu este necesar să elimini toate grăsimile din alimentație, ci să identifici, împreună cu medicul, ce îți provoacă disconfort.

3. Nu lua ceaiuri și suplimente la întâmplare. Rostopasca poate afecta ficatul, iar sunătoarea poate modifica efectul unor medicamente. Chiar și produsele pe bază de anghinare trebuie alese cu atenție, în special dacă există calculi biliari sau suspiciunea unui blocaj al căilor biliare.

4. Nu confunda ameliorarea simptomelor cu vindecarea. Dacă te simți mai bine după un ceai sau după schimbarea alimentației, acest lucru nu înseamnă neapărat că problema a dispărut. Simptomele persistente sau recurente trebuie investigate.

5. Respectă recomandările medicale. Dacă ai primit un diagnostic și urmezi un tratament, nu îl întrerupe și nu îl înlocui cu produse din plante fără să discuți cu medicul.

Dacă apare o durere abdominală puternică sau persistentă, mai ales în partea dreaptă, sub coaste, însoțită de febră, vărsături repetate, îngălbenirea pielii ori a ochilor sau urină foarte închisă la culoare, este necesară evaluarea medicală urgentă.

În concluzie, ceaiurile din plante nu sunt lipsite de riscuri, iar folosirea lor pentru ficat și bilă nu ar trebui să se bazeze doar pe tradiție sau pe recomandări din mediul online. Rostopasca poate fi hepatotoxică, sunătoarea poate interacționa cu numeroase medicamente, iar pentru multe dintre plantele folosite în cazul bilei leneșe nu există suficiente dovezi clinice care să le confirme eficiența. Anghinarea poate avea unele beneficii, dar rămâne un posibil adjuvant, nu un tratament care vindecă afecțiunea.

Cel mai important lucru este identificarea corectă a cauzei simptomelor și alegerea unei conduite medicale potrivite fiecărui pacient.

Citește și: Dr. Mihail Pautov: medicamentul care atacă ficatul ca o otravă. Îl ai și tu în casă și mulți români îl iau când sunt răciți

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Mai multe din Sanatate