Dr. Alexandru Nechifor: 1 din 3 adulți suferă de această boală fără să știe. Cum este diagnosticată, care sunt riscurile și cum te poți trata

Aproape unul din trei adulți la nivel mondial poate avea o afecțiune gravă, care evoluează adesea fără simptome evidente și care este descoperită întâmplător, în urma unei ecografii abdominale sau a unor analize de rutină. Dr. Alexandru Nechifor atrage atenția asupra riscurilor mari, dar și asupra celor mai simple căi de prevenție.

Boala tăcută, dar foarte gravă, pe care o descoperim adesea prea târziu este steatoza hepatică, adesea denumită popular ficatul gras. Deși mulți oameni asociază problemele ficatului cu un consum excesiv de alcool, acumularea de grăsime în celulele hepatice poate apărea și în cazul persoanelor care nu consumă băuturi alcoolice, în special pe fondul obezității, al diabetului de tip 2 și al dezechilibrelor metabolice.

Dr. Alexandru Nechifor atrage atenția asupra importanței prevenției și a diagnosticării precoce. Potrivit medicului, stilul de viață, alimentația echilibrată și activitatea fizică joacă un rol esențial în prevenirea și gestionarea steatozei hepatice. Într-o postare recentă, acesta a subliniat că boala ficatului gras, cunoscută în prezent și sub denumirea de MASLD, rămâne masiv subdiagnosticată. Problema este cu atât mai importantă cu cât, în lipsa unei evaluări și a măsurilor necesare, afecțiunea poate evolua de la o simplă acumulare de grăsime la inflamație, fibroză și, în cazurile avansate, ciroză hepatică sau cancer de ficat.

Citește și...

Horoscop mâine, 18 octombrie. Primul pătrar al lunii aduce o provocare uriașă! O zodie are probleme cu banii, alta ia o decizie grea în carieră

Horoscop 20 octombrie 2026. Peștii au de ales între nesiguranță permanentă sau atitudine constructivă, deschisă la nou

Ce este ficatul gras și de ce apare tot mai des

Steatoza hepatică, denumită popular ficat gras, reprezintă acumularea unei cantități excesive de grăsime în celulele ficatului. Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni hepatice cronice, iar prevalența sa este în creștere, în strânsă legătură cu răspândirea obezității și a tulburărilor metabolice.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Motivul pentru care Andreea Popescu a ascuns idila cu Dan Alexa, după divorțul de Rareș Cojoc. „Mă simt eliberată de o povară”

Într-un interviu acordat publicației Adevărul, dr. Alexandru Nechifor explica faptul că steatoza hepatică este întâlnită la aproximativ 14%-30% din populația generală, fiind o problemă medicală importantă, care necesită atenție și măsuri de prevenție.

În prezent, este folosit și termenul MASLD, abrevierea din limba engleză pentru boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice. Acesta descrie o formă de ficat gras asociată unor factori precum excesul ponderal, obezitatea abdominală, rezistența la insulină, diabetul de tip 2 și valorile anormale ale grăsimilor din sânge.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Nutriționistul Tania Fântână: cinci rețete de supă care țin de foame și te ajută în dietă

Există însă și steatoza hepatică asociată consumului de alcool, care apare în contextul consumului excesiv de băuturi alcoolice. Cele două forme au cauze diferite, dar pot avea consecințe serioase asupra sănătății ficatului. În plus, există situații în care mai mulți factori de risc se suprapun, ceea ce poate crește probabilitatea apariției complicațiilor.

Citește și...

Ce rol joacă somnul de calitate în imunitate, mai ales la început de sezon rece

Horoscop 20 octombrie 2026. Peștii au de ales între nesiguranță permanentă sau atitudine constructivă, deschisă la nou

Potrivit medicului, această afecțiune este întâlnită tot mai frecvent inclusiv la persoane tinere. Alimentația dezechilibrată, lipsa mișcării, consumul de alcool, fumatul, stresul prelungit și odihna insuficientă pot contribui, în diferite combinații, la deteriorarea sănătății metabolice.

Care sunt simptomele ficatului gras. Semnele pe care nu trebuie să le ignori

Una dintre cele mai mari probleme ale steatozei hepatice este faptul că poate evolua mult timp fără manifestări clare. O persoană poate avea acumulări importante de grăsime în ficat fără să simtă durere și fără să observe schimbări evidente în starea generală. De aceea, diagnosticul este pus uneori întâmplător, atunci când pacientul face o ecografie abdominală sau analize de sânge pentru alte probleme de sănătate.

Dr. Alexandru Nechifor atrage atenția că simptomele, atunci când apar, sunt adesea nespecifice. Printre manifestările posibile se numără:

• oboseala frecventă sau senzația persistentă de lipsă de energie;
• scăderea apetitului;
• greața, uneori însoțită de vărsături;
• disconfortul sau durerea în partea dreaptă a abdomenului, sub coaste;
• scăderea în greutate neintenționată, în anumite situații.

Aceste simptome nu indică automat existența ficatului gras. Ele pot apărea și în alte afecțiuni, motiv pentru care este necesară evaluarea medicală atunci când persistă sau se agravează. Absența durerii nu înseamnă însă că ficatul este sănătos. Steatoza poate exista în lipsa simptomelor, iar evoluția sa nu poate fi apreciată doar după felul în care se simte pacientul. În plus, apariția icterului, a abdomenului umflat, a umflării picioarelor, a confuziei sau a vărsăturilor cu sânge necesită evaluare medicală urgentă, deoarece acestea pot semnala complicații serioase ale unei boli hepatice.

De la ficat gras la ciroză și cancer hepatic. Care sunt riscurile

Ficatul gras nu trebuie privit ca o problemă lipsită de importanță doar pentru că, în stadiile inițiale, poate să nu provoace simptome. În unele cazuri, acumularea de grăsime rămâne relativ stabilă, însă în altele poate apărea inflamația ficatului, urmată de deteriorarea progresivă a țesutului hepatic. Evoluția nu este aceeași pentru toți pacienții. Riscul de complicații depinde de factori precum prezența inflamației, gradul de fibroză, diabetul, obezitatea și consumul de alcool.

Prima etapă de agravare poate fi steatohepatita, o afecțiune în care acumularea de grăsime este însoțită de inflamație și leziuni ale celulelor hepatice. În cazul bolii asociate disfuncției metabolice, aceasta este cunoscută sub denumirea MASH. Dacă inflamația și leziunile persistă, se poate dezvolta fibroza hepatică, adică formarea excesivă de țesut cicatricial. Pe măsură ce fibroza avansează, structura și funcționarea ficatului pot fi afectate.

În stadiile avansate, fibroza poate evolua spre ciroză hepatică, o afecțiune gravă, care poate compromite funcțiile esențiale ale ficatului. Ciroza crește, de asemenea, riscul de cancer hepatic, cunoscut și ca hepatocarcinom.

Nu toate persoanele cu ficat gras ajung la aceste complicații. Tocmai de aceea, identificarea timpurie a factorilor de risc și evaluarea gradului de afectare a ficatului sunt atât de importante. Un diagnostic pus la timp poate permite intervenții care reduc riscul de progresie a bolii.

Zahărul, sucurile și excesul alimentar pot favoriza acumularea grăsimii în ficat

Mulți oameni cred că ficatul gras apare exclusiv din cauza consumului de alcool sau a alimentelor prăjite și foarte grase. În realitate, alimentația poate afecta sănătatea ficatului și prin alte mecanisme, în special atunci când există un consum frecvent și excesiv de zahăr și calorii. Dr. Alexandru Nechifor atrăgea atenția asupra riscurilor asociate alimentelor procesate cu un conținut ridicat de zaharuri. Medicul menționa inclusiv fresh-urile și smoothie-urile consumate regulat, în cantități mari, ca posibili factori care pot contribui la apariția steatozei hepatice.

Problema nu este că un fruct sau un smoothie consumat ocazional ar provoca automat ficat gras, ci faptul că excesul de zaharuri și de calorii poate favoriza acumularea grăsimii în ficat, mai ales în contextul unui stil de viață sedentar.

Printre produsele care merită consumate cu moderație se numără:

• sucurile carbogazoase îndulcite și băuturile cu zahăr adăugat;
• dulciurile, produsele de patiserie și deserturile consumate frecvent;
• pâinea albă și alte produse din făină rafinată, mai ales în cantități mari;
• produsele ultraprocesate bogate în zahăr și calorii;
• alimentele de tip fast-food, atunci când fac parte frecvent din alimentație.

De asemenea, excesul de grăsimi și de sare poate contribui la dezechilibre alimentare și metabolice. Nu este nevoie ca un aliment să fie eliminat automat din dietă doar pentru că are un anumit conținut de grăsimi sau carbohidrați. Contează cantitatea, frecvența consumului și calitatea generală a alimentației.

Fructele întregi sunt, în general, o alegere mai bună decât sucurile de fructe consumate frecvent, deoarece păstrează fibrele și oferă o senzație mai bună de sațietate. În schimb, un smoothie în care sunt concentrate mai multe fructe poate furniza rapid o cantitate mare de zaharuri și calorii, mai ales dacă se adaugă miere, siropuri sau alte ingrediente îndulcite.

De ce nu este suficient să renunți la alcool și la prăjeli

Un alt mit frecvent este că ficatul este protejat automat dacă o persoană nu consumă alcool și evită alimentele prăjite. În realitate, steatoza hepatică asociată disfuncției metabolice poate apărea și la persoanele care nu beau deloc alcool. Rezistența la insulină, diabetul de tip 2, obezitatea abdominală și trigliceridele crescute pot contribui la acumularea de grăsime în ficat. Sedentarismul și excesul caloric pot agrava dezechilibrele, chiar și atunci când alimentația nu pare, la prima vedere, foarte bogată în grăsimi.

În același timp, consumul excesiv de alcool poate afecta ficatul și poate agrava o boală hepatică deja existentă. Persoanele diagnosticate cu steatoză ar trebui să discute cu medicul despre consumul de alcool, în funcție de starea ficatului și de eventualele complicații.

Dr. Alexandru Nechifor subliniază importanța unui stil de viață echilibrat, care să includă alimentație adecvată, mișcare și odihnă. Mersul pe jos și alte forme de activitate fizică adaptate condiției fiecărei persoane pot avea beneficii importante pentru sănătatea metabolică. Prevenția nu presupune o dietă extremă sau renunțarea la toate alimentele preferate. Mai important este ca mesele să fie echilibrate, porțiile adaptate nevoilor organismului, iar băuturile îndulcite și produsele ultraprocesate să nu devină o obișnuință zilnică.

„Ce supliment să iau pentru ficatul gras?' Mitul pastilelor de detoxifiere

După ce descoperă la ecografie că au ficat gras, mulți pacienți caută rapid un supliment care să rezolve problema. Silimarina, fosfolipidele și diverse produse promovate pentru detoxifierea ficatului sunt printre opțiunile la care se gândesc frecvent. Într-o postare publicată pe Facebook, dr. Alexandru Nechifor a explicat că nu există un supliment alimentar care să elimine de unul singur grăsimea acumulată în ficat. Medicul atrage atenția că ficatul nu trebuie privit ca un filtru murdar care poate fi „spălat' cu un produs-minune, ci ca un organ cu rol esențial în metabolism.

Acumularea grăsimii este un semnal că pot exista dezechilibre metabolice care trebuie identificate și corectate. Dacă acestea persistă, administrarea unui supliment nu rezolvă cauza problemei.

Silimarina și fosfolipidele nu trebuie considerate tratamente care vindecă automat steatoza hepatică. Dovezile privind beneficiile diferitelor suplimente sunt variabile, iar acestea nu înlocuiesc scăderea în greutate, activitatea fizică și controlul diabetului sau al altor factori de risc. În plus, produsele promovate drept „naturale' nu sunt lipsite de riscuri. Unele pot interacționa cu medicamentele administrate sau pot afecta ficatul. De aceea, este recomandat ca orice supliment să fie discutat cu medicul, mai ales în cazul persoanelor care au deja o afecțiune hepatică.

În prezent, abordarea corectă presupune identificarea cauzei steatozei și stabilirea unui plan individualizat. În funcție de situație, acesta poate include modificări ale alimentației, activitate fizică, tratamentul diabetului, controlul colesterolului și al trigliceridelor sau alte intervenții recomandate de medic.

Cum se diagnostichează ficatul gras și ce analize sunt necesare

Pentru că boala poate evolua fără simptome, persoanele cu factori de risc ar trebui să discute cu medicul despre oportunitatea evaluării ficatului, chiar dacă se simt bine. Ecografia abdominală este una dintre investigațiile folosite frecvent pentru identificarea acumulării de grăsime în ficat. Aspectul ecografic poate sugera steatoza, dar nu stabilește singur toate detaliile bolii și nici nu arată cu precizie, în fiecare caz, dacă există inflamație sau fibroză.

Evaluarea poate include și analize de sânge, precum:

• TGO (AST) și TGP (ALT), enzime care pot indica leziuni ale celulelor hepatice;
• GGT și bilirubina, în funcție de contextul clinic;
• profilul lipidic, pentru evaluarea colesterolului și a trigliceridelor;
• glicemia și, atunci când este indicat, alte investigații pentru evaluarea metabolismului glucozei.

Este important de reținut că transaminazele normale nu exclud întotdeauna existența unei boli hepatice semnificative. Nici o singură analiză și nici ecografia nu pot oferi, în toate cazurile, o imagine completă asupra stării ficatului.

Atunci când este necesar, medicul poate recomanda elastografia hepatică, inclusiv FibroScan, o investigație care ajută la evaluarea rigidității ficatului și la estimarea gradului de fibroză. În anumite situații, pot fi utilizate și scoruri calculate pe baza analizelor de sânge, pentru a aprecia riscul de fibroză avansată.

Investigațiile se aleg în funcție de istoricul pacientului, de factorii de risc și de rezultatele inițiale. Nu toate persoanele cu ficat gras au nevoie de aceleași teste, iar monitorizarea trebuie adaptată fiecărui caz.

Ficatul gras poate fi reversibil. Ce schimbări ajută cu adevărat

Vestea bună este că steatoza hepatică poate regresa, mai ales atunci când este identificată în stadii timpurii și sunt corectați factorii care au favorizat apariția ei. Capacitatea ficatului de a se reface este importantă, însă rezultatele depind de severitatea bolii și de consecvența măsurilor adoptate.

Potrivit recomandărilor generale pentru gestionarea steatozei asociate disfuncției metabolice, scăderea ponderală treptată poate reduce cantitatea de grăsime acumulată în ficat. Pentru persoanele cu exces de greutate, o scădere de aproximativ 5% din greutatea corporală poate reduce steatoza, în timp ce o pierdere mai mare, de aproximativ 7%-10% sau chiar mai mult, atunci când este potrivită medical, poate aduce beneficii suplimentare asupra inflamației și, în unele cazuri, asupra fibrozei.

Nu este indicată slăbirea bruscă prin diete drastice. Obiectivul este adoptarea unor obiceiuri care pot fi menținute pe termen lung.

Printre măsurile utile se numără:

• reducerea băuturilor îndulcite și a consumului frecvent de dulciuri;
• includerea legumelor, leguminoaselor, cerealelor integrale și a surselor de proteine de calitate în alimentație;
• alegerea unor grăsimi nesaturate, precum cele din uleiul de măsline, nuci și semințe, în cantități adecvate;
• practicarea regulată a activității fizice, inclusiv mersul alert;
• controlul diabetului, al colesterolului și al trigliceridelor;
• limitarea sau evitarea alcoolului, conform recomandării medicului și stării ficatului;
• efectuarea controalelor medicale periodice.

În general, adulții pot urmări aproximativ 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, dacă starea de sănătate permite. Persoanele sedentare pot începe cu perioade scurte de mers pe jos și pot crește treptat durata efortului.

Dr. Alexandru Nechifor insistă asupra rolului prevenției și al depistării precoce. Un stil de viață sănătos nu garantează că nimeni nu va dezvolta o boală hepatică, dar poate reduce riscurile și poate contribui la îmbunătățirea stării generale de sănătate.

Ficatul gras nu trebuie ignorat doar pentru că nu doare. O ecografie modificată sau un diagnostic primit în urma analizelor reprezintă un motiv pentru evaluare medicală, nu pentru panică și nici pentru căutarea unei soluții rapide în suplimente. Identificarea cauzelor, monitorizarea corectă și schimbările susținute ale stilului de viață sunt pașii care pot face diferența pe termen lung.

Citește și: Dr. Alexandru Nechifor, despre suplimentele pentru protecția ficatului. 'Nu există nicio pastilă magică'

Vremea se schimbă în România spre finalul lunii. ANM a actualizat prognoza meteo pentru perioada 20 octombrie-16 noiembrie 2026

Citește și următorul articol:

O grupă de sânge este asociată cu un risc crescut de diabet de tip 2