Cum tratezi subiectele sensibile in discutiile cu copiii

copil, parinte, comunicare
Intrebari incomode?
Raspunde punctual, fara sa intri in detalii. Pune accent pe latura fireasca a lucrurilor, oricat de incomoda ar parea intrebarea. Oricare ar fi subiectul, cel mai eficient este sa formulezi un raspuns simplu, dar fara sa denaturezi adevarul. Mai bine sa lasi loc pentru solicitarea unor lamuriri, decat sa-i dai mai multe informatii decat are nevoie. Din seria „Mami, ce inseamna virigin?”, inainte de a tine o predica, „pur” sau „natural” ar fi suficient, ca prim raspuns. Este foarte posibil ca intrebarea sa vizeze eticheta de pe sticla cu ulei de masline…

Reactia pe care o poate provoca un mesaj sau o simpla solicitare difera foarte mult, in functie de abordarea aleasa. Asadar, considera ca este valabil si in cazul copiilor: vorba dulce mult aduce! Amenintari de tipul „daca nu te speli pe dinti, nu mai citim povestea” sau „daca nu mananci tot, nu primesti desert” nu rezolva nici pe jumatate din cat pot afirmatiile echivalente, dar pozitive: „hai sa te speli pe dinti, ca sa citim povestea” sau „termina de mancat, ca sa trecem la desert”…

Cei mici reactioneaza la climatul afectiv ca niste cutii de rezonanta. Cu alte cuvinte, percep tensiunile si nu doar ca le simt, dar se si se contamineaza. Trebuie sa li se spuna intotdeauna exact atat cat au nevoie ca sa se clarifice. Pentru a avea sens, informatiile trebuie adaptate capacitatii lor de intelegere. Foloseste un limbaj adecvat, adaptat varstei copilului. Pentru mai multa concretete, este utila orice referire la cunostintele existente si la experientele recente.

„Cum vin copiii pe lume?”
Lasa miturile, locul berzei este in Delta Dunarii. Nu amesteca lucrurile si nici nu exclude contributia tatalui. Copilul va stii ca a crescut in burtica mamei, dar va fi curios si cu privire la felul in care a ajuns acolo. Ora de educatie sexuala poate fi amanata, pana in jurul varstei de opt ani. Dar simpla mentiune ca „tata te-a pus in burtica mamei” este utila si necesara.

„Mos Craciun nu exista?”
Oh, ba da… Dar, de fapt este in fiecare dintre noi. Cumva, la fel ca Dumnezeu. In spiritul Craciunului si in numele iubirii, ne facem daruri. Scopul este sa fim mai buni, mai generosi. Dar, de ce doar o data pe an?

In situatiile tensionate
Pastreaza-ti controlul, cantareste-ti cuvintele si stapaneste-ti reactiile explozive! Incearca sa pozitivezi orice, chiar daca, in esenta, este o intamplare nefericita. De dragul puiului tau, oricat ai fi de disperata, sigur vei reusi sa scoti la lumina si o parte buna. Optimismul se mai si invata…

Cand un parinte pleaca, devine foarte importanta prezenta celui care ramane. Divortul parintilor este intotdeauna o experienta traumatica pentru copil. Lucrurile s-ar simplifica daca cei implicati ar fi indeajuns de constienti si de responsabili, astfel incat sa puna binele copiilor mai presus de ambitiile personale. Calitatea de parinti este garantata pe viata, indiferent de soarta cuplului.

Copiii trebuie convinsi ca ambii parinti ii iubesc si vor fi prezenti in viata lor mereu, pentru ca decizia despartirii sa-i afecteze cat mai putin. Nu sunt necesare si nici indicate explicatiile detaliate, cu privire la cauzele neintelegerilor. Ceea ce este cu adevarat important este sa i se spuna copilului ca nu are nicio vina.

Problemele adultilor sunt menite sa stea cat mai departe de universul copilariei. In continuare, parintele vitreg nu va fi un substitut pentru parintele biologic, ci un nou partener de cuplu pentru parintele ramas singur. Rolul parental se poate dobandi numai cu timpul, daca va fi cazul.

copil, parinte, comunicare

Cand moare cineva apropiat, acest lucru nu trebuie ascuns copilului. Moartea nu le este secreta celor mici, chiar daca nu o inteleg pe deplin. Disparit ia unei persoane din anturajul apropiat nu va trece neobservata. Metaforele de tipul „ne priveste acum din cer” nu sunt benefice, pentru ca lasa loc unei viitoare deziluzii. Mai potrivit este sa pastrati vie amintirea celor dragi, privind fotografii si povestind intamplari fericite din trecut. Cu timpul, dorul se va atenua si viata isi va urma cursul firesc.

Evita sa dramatizezi prea mult situatiile critice, dar nu minimaliza impactul emotional. Sentimentul de siguranta este principala resursa pe care trebuie s-o alimentezi, in momente de criza.

Chiar daca securitatea emotionala este mai presus de vorbe, acestea nu sunt deloc de neglijat. Pentru inceput, menajeaza copilul de „of”-urile tale. Desigur, niciun adult nu trebuie sa planga pe umarul unui copil, dar asta nu inseamna sa pretindem ca totul este minunat, afisand un zambet fortat.

Nu uita: copiii simt si este contraindicat sa incerci sa-ti ascunzi tristetile, disimuland. Daca iti falsifici trairile, nu faci decat sa transmiti mesaje contradictorii si sa generezi confuzie maxima.

Alessandra Mustareata, psiholog