Craciunul in lume – O sarbatoare pentru fiecare

Află cum este sărbătorit Crăciunul în întreaga lume. Crestinii celebreaza in fiecare an nasterea lui Iisus Cristos, sarbatoare pe care o numesc Craciun.

Intrucat la inceputurile crestinismului sarbatoarea nu avea o data fixa, in jurul anului 350, s-a hotarat ca data de celebrare a nasterii Mantuitorului sa fie 25 decembrie, zi ce coincidea cu o sarbatoare pagana.

Citește și...

Rețeta de sarmale a lui chef Sorin Bontea. Ce pune în sarmale pentru a le da cel mai bun gust. A dezvăluit chiar el ingredientul secret

Sarmale după rețeta lui Chef Sorin Bontea. Ce ingredient secret folosește

Magica sarbatoare s-a raspandit apoi repede in toate colturile lumii. Multe din traditiile aparute odata cu aceasta zi isi au originea in semnificatia religioasa a nasterii lui Iisus Cristos.

Astfel, cadourile pe care le primim si le oferim sunt simboluri ale darurilor cu care magii au intampinat sosirea Mantuitorului, iar colindele reamintesc de cantecele de bucurie ale acestora.

Crăciunul – Simboluri pagane

Exista insa si o multime de obiceiuri pagane, cum ar fi arderea unui butuc, impodobirea bradului sau existenta lui Mos Craciun, care s-au „strecurat” in mijlocul acestei sarbatori.

1. Butucul care arde toata noaptea de Craciun (Christklots). In Germania, arderea acestuia are rolul de a apara casa de nenorociri in anul care vine. In Elvetia, butucul este cunoscut sub numele de Buche de Noël, iar in Anglia, de Yule Log.

2. Bradul de Craciun are o origine precrestina, fiind asociat cu arborele lumii ori cu arborele Paradisului, impodobit cu mere de un rosu-aprins care aminteste de pacatele comise de Adam si Eva inaintea alungarii lor din Rai. Pana in secolul al XV-lea, impodobirea caselor cu crengute de brad, de Craciun, era considerata traditie pagana. Nu peste mult timp, crengutele sunt inlocuite cu un arbore intreg.

In 1605, intr-o piata publica din Strasbourg, a fost inaltat primul pom de Craciun, impodobit doar cu mere rosii. Cativa ani mai tarziu, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesi decoreaza primul brad asa cum il stim noi astazi. In secolul al XIX-lea apar globuletele, cele mai cunoscute decoratiuni ale bradului, primele fiind confectionate din sticla argintata de Turingia.

De-abia in secolul al XIX-lea apar globuletele pentru pomul de Craciun, primele fiind confectionate in Germania, din sticla argintata.

Traditia germana a cucerit apoi intreaga lume. La noi, aceasta a patruns prin influenta germana: cu primii studenti romani care au mers la studii la universitatile din Berlin si Viena si prin Curtea Regala a Romaniei, acolo unde, de Craciun, bradul era impodobit dupa obiceiul german si preluat imediat de protipendada bucuresteana.

Tot asa, colindul O, Tannenbaum devine in limba romana O, brad frumos, iar bradul patrunde treptat in casele romanilor…

3. Mos Craciun este o figura legendara, cel care aduce cadouri. Imaginea sa populara este bazata pe traditii si obiceiuri legate de Sfantul Nicolae, care a trait in secolul al IV-lea in Asia Mica (Turcia de azi). Inca de copil, acesta a fost un om extrem de bun si credincios si de o generozitate iesita din comun.

Din pricina credintei sale, romanii l-au inchis si torturat, insa dupa ce Constantin a devenit imparat al Imperiului Roman, Nicolae a fost eliberat, ba mai mult, a fost numit episcop in orasul sau natal. Sfantul Nicolae este recunoscut pentru dragostea si grija pe care le poarta copiilor; de asemeni, el e patronul spiritual al Greciei si Rusiei.

Cu timpul insa, imaginea Sfantului Nicolae a fost inlocuita cu cea a veselului Mos Craciun. America a avut o influenta importanta in crearea imaginii acestuia. Prin revista Harper’s Weekly, presa a lansat primul portret al Mosului, Thomas Nat fiind creatorul lui.

De-a lungul anilor, infatisarea Mosului s-a tot schimbat, dar imaginea pe care i-o stim noi azi a devenit cunoscuta prin reclama creata pentru compania Coca-Cola in anul 1931. Se spune ca traieste, impreuna cu sotia sa, la Polul Nord, unde tot timpul anului construieste jucarii, ajutat de spiridusii sai.

Acolo si primeste scrisori de la copii. In Ajunul Craciunului, incarcat de jucarii, Mosul zboara cu sania trasa de reni si se opreste la casa fiecarui copil; coboara pe horn si lasa cadourile, iar cand are timp, mananca prajituri si bea lapte – puse special pentru el de copii.

Traditii si obiceiuri

Indiferent ca il cheama Santa Claus, Pere Noël, Sinterklaas sau Mos Craciun, veselul batranel care imparte cadouri copiilor in fiecare an aduce lumina si bucurie in sufletele tuturor. Insa aceasta sarbatoare sfanta a Craciunului, cu mirosul specific de brad si cozonac, reuneste traditii, credinte si obiceiuri de pe intregul mapamond.

De exemplu, finlandezii cred ca Mosul ar locui la Korvatunturi, in partea de nord a tarii lor. Parinti din intreaga lume ii trimit scrisori acolo. In Finlanda, in nordul tarii, exista si un parc de distractii numit Christmas Land, unde copiii care vin sa-l viziteze pe Mos se pot juca in voie cu „spiridusii”.

Scandinavia

Finlanda In pragul Craciunului, finlandezii isi curata casele si asteapta cu mare fast zilele sfinte: Ajunul, Craciunul si prima zi de dupa Craciun (Boxing Day).

De Ajun, dimineata, oamenii mananca orez si beau compot de prune, urmand ca seara sa impodobeasca bradul. In aceasta tara, masa traditionala de Craciun include macaroane, rutabaga (leguma traditionala), morcovi, cartofi si curcan. Familiile merg apoi la cimitir, pentru a aprinde lumanari la mormintele rudelor.

Suedia

Tot in ajunul Craciunului, copiii isi primesc cadourile de la unul dintre membrii familiei, care se deghizeaza in Mos Craciun.
Si in Suedia cea mai importanta zi este Ajunul Craciunului. Suedezii mananca peste, carne de porc si fasole neagra la masa de Craciun. Tot in Ajun se fac si cadourile, iar in dimineata de Craciun toata lumea merge la biserica.

Nordul Europei

Irlanda

Un obicei inedit in Irlanda este acela de a aprinde o lumanare in dreptul ferestrei, in Ajunul Craciunului. Cine aprinde lumanarea inseamna ca este dornic sa primeasca oaspeti. Aceasta traditie este mostenita din vechime, cand primirea unui strain in casa echivala cu primirea Sfintei Familii; in schimb, refuzul aminteste de rautatea hangiului din Betleem, care nu i-a primit in hanul sau pe Iosif si Fecioara Maria.

Un alt obicei irlandez este acela de a varui casele, pentru a le curata si purifica ritualic inaintea nasterii lui Iisus. Inainte de Craciun se schimba si perdelele, fetele de masa si asternuturile de pat.

Marea Britanie

In aceasta tara, Craciunul este, poate, cea mai importanta sarbatoare a anului. Pregatirile incep cu mult inainte de 25 decembrie. Mai nou, de prin octombrie poti gasi ornamente si braduti in magazine, insa de-abia in decembrie lumea e cuprinsa de frenezie, Craciunul este principalul subiect de conversatie, iar magazinele sunt invadate de clienti.

Englezii sarbatoresc Nasterea Domnului in felul lor, au obiceiuri la care nu ar renunta nici in ruptul capului. Masa traditionala, colindele, ciorapii pentru cadouri atarnati in dreptul semineului sunt doar cateva dintre „ingredientele” unui Craciun britanic reusit.

Pe continent

Belgia

Aici, cei mici isi primesc darurile chiar in dimineata de Craciun, dar nu sub brad, ci in sosete speciale, iar micul dejun pe care il servesc este unul special: o paine facuta dintr-un aluat dulce, pe care belgienii o numesc cougnou sau cougnolle. Painea are forma unui copilas, adica a Pruncului Iisus.

Germania

Ca peste tot in lume, in pragul Craciunului, Germania este un adevarat furnicar. Toti alearga dupa brazi, cadouri, decoratiuni. Din nicio casa nu lipsesc instalatiile si figurinele din carton, de forma Mosului, a renilor si spiridusilor. Un alt obicei pur german este acela de a confectiona o coronita, pe care ei o numesc Adventskranz. Pe aceasta, cu o luna inainte de Craciun, in fiecare duminica, se pune cate o lumanare, astfel ca in ziua Nasterii Domnului vor fi patru in total. Majoritatea caselor au la intrare ieslea traditionala de lemn, cu figurinele care reprezinta Sfanta Familie.

Portugalia

Portughezii, catolici ferventi, petrec Craciunul asteptandu-l si ei pe Mos, care soseste in fiecare an la miezul noptii si lasa cadouri sub brad sau in pantofii lusstruiti si aliniati frumos langa semineu. De Craciun, portughezii mananca peste uscat si cartofi fierti.

Franta

Pentru francezi, Craciunul este Noël, iar Mosul, Pcre Noël. Si in Franta, Craciunul este o mare sarbatoare – unii aleg sa o sarbatoreasca in maniera traditionala, impodobindu-si brazii cu imense funde rosii si lumanari albe, in timp ce altii impodobesc copacii din fata caselor cu cele mai sofisticate decoratiuni, ghirlande de lumini si globuri uriase.

Ungaria

Obiceiurile vecinilor nostri din vest se aseamana destul de mult cu ale noastre. Mos Craciun – echivalentul lui Mos Nicolae de la noi – vine la ei pe 6 decembrie (!) si pune in pantofii copiilor cuminti dulciuri sau jucarii. Pentru cei neascultatori insa, Mosul are niste betisoare aurii… Pe 25 decembrie, cand la noi soseste Mos Craciun, unguri il asteapta pe Pruncul Isus, cel care le va aduce bradul de Craciun si cadourile.

In Ungaria, brazii trebuie sa fie impodobiti atat cu decoratiuni, cat si cu dulciuri (ciocolata, bomboane, acadele) chiar in prima zi de Craciun. In aceeasi zi, dar seara, familia serveste masa traditionala, din care nu trebuie sa lipseasca pestele proaspat, orezul si cartofii, iar dupa ce toata lumea a mancat, petrecerea poate sa inceapa. Atunci, cei mici vad pentru prima oara bradul si isi deschid bucurosi cadourile.

Europa de Est

Rusia

Pe vremea fostei URSS, Craciunul nu era sarbatorit deloc (poate doar acasa), rusii marcand cu mult fast sosirea Anului Nou. Exista totusi un Mos Gerila, cel care aducea cadouri copiilor de Anul Nou. Dupa caderea comunismului insa, rusii au revenit la traditii, sarbatorind Craciunul pe 7 ianuaie, in stil vechi, si in foarte putine cazuri pe 25 decembrie.

Data dubla de sarbatorire a Craciunului se datoreaza faptului ca Biserica Ortodoxa rusa foloseste inca vechiul calendar gregorian pentru stabilirea sarbatorilor religioase. De Craciun, rusii se delecteaza cu placinte si galuste traditionale.

Lituania

Un exemplu de „urmat” sunt lituanienii, care il asteapta pe Mos Craciun in toate cele 12 zile premergatoare Craciunului. Norocosi sunt si turcii de religie crestina, care il celebreaza pe Sfantul Nicolae in cadrul unui festival organizat in orasul sau natal (actualul Demre), pe parcursul a trei zile, in care se ofera si se primesc daruri in-tr-o atmosfera feerica.

Asia

Iran
Pentru iranienii crestini insa, primele 25 de zile ale lunii decembrie sunt zile de meditatie si post, cand toata lumea merge la biserica pentru a-si purifica sufletul. Ei nu pot sarbatori Craciunul inainte de a se spovedi. De Ajun, la miezul noptii, incepe sarbatoarea.

Oare iti poti imagina ca exista oameni care nu au auzit de Mos Craciun? Ei bine, exista! Copiii iranienilor nu primesc daruri de la Mos; in schimb, parintii au grija sa le ofere haine noi, pe care le vor purta in perioada Sarbatorilor. In Iran, de Craciun, mancarea cea mai apreciata este carnea de pui, preparata in diverse feluri.

Japonia

Daca traditiile europenilor ni se par destul de cunoscute, data fiind apropierea geografica, nu putem spune acelasi lucru despre obiceiurile crestinilor de pe alte continente. Spre exemplu, desi crestinismul nu e raspandit in Japonia (doar1% dintre japonezi sunt crestini), in preajma Craciunului, majoritatea locuitorilor din aceasta tara isi decoreaza casele cu crengute de brad si isi fac daruri. L-au imprumutat pana si pe Mos Craciun, pe care il numesc Hotei-Osho.

Acesta are puteri magice si niste ochi fermecati in ceafa, cu care poate vedea daca cei mici sunt cuminti sau nu. Craciunul japonez nu este o zi care se sarbatoreste in familie, mancand friptura de curcan si cozonac, ci una in care trebuie sa faci lucruri bune, sa vizitezi oameni bolnavi, sa fii bland si generos.

Vietnam

Stim ca in Vietnam religiile principale sunt budismul, taoismul si confucianismul. Asadar, cum ar putea vietnamezii sa sarbatoreasca nasterea lui Iisus?!

Cu toate acestea, Craciunul a fost sarbatorit pentru prima oara in Vietnam in timpul dominatiei franceze din zona. Localnicilor le-a placut atat de mult, incat l-au adoptat, de atunci Craciunul devenind una dintre cele mai iubite sarbatori, atat de iubita incat se organizeaza si un carnaval.

Pe perioada acestuia, vietnamezii sarbatoresc atat nasterea micului Buddha si Anul nou, cat si sosirea toamnei. In Ajunul Craciunului, crestinii din Vietnam iau parte la slujba oficiata la biserica.

Dupa aceea, oamenii merg acasa, unde servesc masa – de obicei mananca supa de pui, curcan si budinca. Mos Craciun vine si in Vietnam si lasa copiilor cuminti cadouri in ghetute.

China

In China, de Craciun, crestinii isi impodobesc toti copacii din curte cu ghirlande colorate, lanturi de hartie, flori si felinare – de aici, denumirea de „copaci de lumina”.

Micutii il asteapta si ei pe Mos Craciun (pe care il numesc Dun Che Lao Ren), care le va aduce jucarii si haine noi.

In tarile calde

Congo

Ţi-ai imaginat vreodata cum ar fi sa iti petreci Craciunul pe o plaja insorita, bronzandu-te si savurand un cocteil sub o umbrela de paie? Ei bine, locuitorii continentului african sarbatoresc astfel Craciunul.

Totusi, ca si noi, il asteapta pe Mos, impodobesc bradul, colinda. In Congo se organizeaza serbari care rememoreaza scena nasterii lui Iisus. Grupuri de colindatori merg din casa in casa imbracati in costume speciale si canta colinde. Pe langa darurile spirituale, la slujba de Craciun se aduc si cadouri propriu-zise, care vor fi lasate in biserica si donate ulterior. Nici o persoana nu participa la slujba daca nu aduce ceva.

Masa de Craciun se serveste in aer liber. Exista atat mancare traditionala (curcan, carne de porc, placinta cu carne), cat si delicatese (purcelusi de lapte, orez cu stafide, placinta de prune, biscuiti glazurati). Ziua de Craciun se sarbatoreste pe malul marii, sub soarele arzator. Intr-o alta parte a continentului african, in Ghana, Craciunul coincide cu recolta boabelor de cacao. Este o dubla sarbatoare, cu multa veselie si belsug.

liberia In locul bradului, in Liberia, e impodobit un palmier. Darurile de pret sunt hainele de bumbac, sapunul, dulciurile, creioanele, cartile. Masa se serveste in aer liber, la mese rotunde, in jurul carora se aduna intreaga familie.

America de Nord

Statele Unite ale Americii au facut din Craciun o adevarata industrie. Mult asteptata sarbatoare a devenit astfel o afacere profitabila pentru cinematografie, industria muzicii si fabricile de jucarii – de nu ar fi sa le amintim decat pe acestea -, ele sporind an de an venitul diverselor companiilor din Statele Unite.

Asa cum am mai spus, americanii sunt cei care au creat imaginea lui Mos Craciun; de la ei stim ca grasutul si nostimul omulet soseste pe hornul casei si lasa cadourile sale – pentru copii, fireste! – in sosetele special confectionate (si, neaparat, cumparate din magazine!), atarnate in dreptul semineului ori puse dedesubtul bradului frumos impodobit. Mosul trebuie rasplatit cu prajiturele, iar renul sau credincios, Rudolf, trebuie sa primeasca un morcov.

Crăciunul în Romania

La noi, datinile de Sarbatori incep din 6 decembrie (Sf. Nicolae) si tin pana pe 7 ianuarie (Sf. Ion). Pe 20 decembrie, de Ignat, se taie porcul, ca jertfa in cinstea nasterii lui Iisus si pentru a umple masa de Craciun cu bucate gustoase. Se pregastesc: carnati, caltabosi, sunca, muschi a-fumat, costita, jumari, toba de porc.

In sate, cu doua trei saptamani inainte de Craciun, cetele de colindatori se aduna, repeta colindele si „regizeaza” scene din Biblie.

In Ajun, cu mic cu mare se pleaca la colindat, prima data la preot, care da binecuvantarea sa grupului de uratori si le ofera colaci si vin. Gazdele ofera bani, mere, covrigi si tuica fiarta uratorilor. Tinerii mai merg la colindat cu plugusorul, capra, sorcova si irozii.

De Craciun, si romanii sunt acasa, cu familia, impodobesc bradul si il asteapta pe Mos Craciun. Si noi avem superstitiile si obiceiurile noastre: un cer senin de Craciun anunta un an roditor, daca bate vantul, se anunta ghinion.

Daca faci baie in ziua de Craciun inseamna ca vei fi curat tot anul, daca mananci mere in Ajun, vei fi sanatos, copiii nascuti de Craciun si de Anul Nou sunt norocosi; daca vrei sa fii tare ca fierul si ne-obosit, pune o lama de coasa sub fata de masa.

Romanii mai au credinta ca aceste trei zile de sarbatoare sunt magice si ca tot ce facem acum se va rasfrange asupra noastra in anul care vine.

Ieslea sfanta

Ieslea reprezinta, in Noul Testament, locul in care s-a nascut Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Scena venirii Sale in lume este reconstituita anual, mai ales in bisericile catolice, pentru a mentine viu spiritul Craciunului, care aduce multa bucurie in suflete.

Aceasta scena este reprezentata atat prin personaje vii, cu actori si animale adevarate, cat si prin figurine din lut. Primul staul simbolic a fost realizat in anul 1223, de catre Francisc De Assisi (devenit apoi sfant), in Italia. Obiceiul s-a raspandit ulterior in intreaga lume catolica.

Vascul

Cu 200 de ani inainte de nasterea lui Iisus, druizii (populatie celtica de pe teritoriul Angliei de astazi) foloseau vascul pentru a celebra sosirea iernii.

Druizii foloseau aceasta planta parazita, care creste pe crengile altor copaci, pentru a-si impodobi casele. Mai mult, ei credeau ca planta are putere de vindecare a tuturor bolilor, incepand de la infertilitatea femeilor si pana la otravire.
Scandinavii asociaza si ei aceasta planta cu zeita iubirii, Frigga, asa incat obiceiul sarutului sub vasc de Craciun probabil ca de la ei vine.

Poinsettia

Poinsettia („Steaua din Betleem”) este originara din Mexic. A fost numita astfel dupa primul ambasador american in Mexic, Joel Poinsett, care a adus-o in SUA in 1828. Se spune ca, fiind adusa drept cadou la biserica de catre o fata si fratele ei, a inflorit prima oara in mod miraculos in preajma sfintelor icoane.

Acadele

In 1900, un cofetar din Indiana a vrut sa exprime sentimentul Craciunului prin acadelele sale. Astfel, a folosit un baston alb cu gust de menta (albul semnificand puritatea lui Iisus), langa care a adaugat trei dungi rosii mici, pentru a simboliza durerea si chinurile prin care a trecut Iisus – cele trei dungi rosii sunt si simbolul Sfintei Treimi. Privit mai atent, bastonasul din acadea seamana cu toiagul magilor care au vestit nasterea Pruncului. Intors, seamana cu un J, prima litera a numelui lui Iisus (Jesus).

Autor: Denisa Dumitrescu

Citeste si Ce semnificatie au bradul si ornamentele de Craciun

Sarmale după rețeta lui Chef Sorin Bontea. Ce ingredient secret folosește

Citește și următorul articol:

Sfânta Muceniţă Eugenia este sărbătorită în Ajunul Crăciunului