Cele mai frecvente cauze de infertilitate

Vârsta înaintată, stresul sau unele anomalii genetice se numără printre cele mai frecvente cauze de infertilitate. Află cum poți să le gestionezi, astfel încât să depășești această situație delicată.

Medicul Andreas Vythoulkas, specialist obstetrică-ginecologie, cu competențe în infertilitate, oferă informații utile despre diagnosticul de infertilitate și cauzele frecvente care duc la declanșarea acesteia.

Fertilitatea și stresul

Stresul este o reacție a organsimului la orice ne tulbură echilibrul. Stresul nu este o boală, dar poate fi sursa unor boli. Stresul fizic are efecte asupra ciclului menstrual și, în consecință, asupra fertilității, cauzând un dezechilibru hormonal. Unele studii spun că 5% dintre femeile care au întârzieri menstruale au declarat că sunt foarte stresate din cauza problemelor de zi cu zi. Există cazuri în care unele femei, din cauza stresului, nu au menstruație câteva luni sau au o menstruație neregulată, fapt care le afectează fertilitatea. În cazul bărbaților, studiile au scos la iveală că stresul reduce numărul de spermatozoizi. Este greu să elimini stresul, dar nu imposibil să înveți să faci față provocărilor zilnice.

Vârsta înaintată a părinților, un motiv de infertilitate?

Da, vârsta înaintată a celor doi parteneri este cu siguranță un motiv de infertilitate. De altfel, vârsta înaintată este principalul motiv nemedical de infertilitate. Din păcate, din ce în ce mai multe femei și bărbați se preocupă de carieră, îți doresc să-și asigure o stare materială cât mai bună, dar și să se convingă că au o relație de durată și abia apoi se gândesc să-și asume și rolul de părinte. Femeia se naște cu o rezervă ovariană ce începe să scadă pe măsură ce anii trec. Este un proces normal și ireversibil. Astfel, dacă la vârsta pubertății o femeie are în jur de 300.000 de ovule este bine să știe că la fiecare menstră pierde în jur de 500 de ovule. Cel mai înalt punct al fertilității unei femei este în jurul vârstei de 18-23 de ani și se stabilizează la 27-28 de ani. Declinul ușor începe odată cu schimbarea prefixului, la 30 de ani, urmând ca după 35 de ani lucrurile să devină mai dificile, iar după 40 de ani, fertilitatea femeii scade dramatic. Și în cazul bărbaților fertilitatea începe să scadă odată cu înaintarea în vârstă, mai ales după 40 de ani, doar că nu în aceeași măsură ca în cazul partenerelor lor de viață.

Când apare diagnosticul de infertilitate?

Atunci când un cuplu nu poate concepe un copil după un an în care a întreținut raporturi sexuale regulate și neprotejate, poate fi considerat infertil. Statisticile spun că, la nivel mondial, unul din șase cupluri primește diagnosticul de infertilitate. Odată ce cuplul a primit acest diagnostic, este bine să știe că infertilitatea poate fi tratată în 95% dintre cazuri. Singura condiție este ca perechea care-și dorește să devină părinți să meargă la un medic specialist în infertilitate.

Problemele de fertilitate, mai mult la femei sau la bărbați?

Este un mit faptul că femeia este 'vinovată' de faptul că nu poate avea un copil. Procentele sunt împărțite egal: 50% sunt cauze feminine, 50% sunt cauze masculine. Cele mai importante cauze feminine sunt trompele înfundate ce apar ca urmare a infecțiilor repetate și netratate, endometrioza, ce influențează materialul genetic al fiecărei femei și care duce la infertilitate, ori afecțiuni ale uterului. Cea mai importantă cauză a infertilității masculine este calitatea spermei: fie prea puțini spermatozoizi, fie calitatea lor nu este bună, fie amândouă. Calitatea spermei este foarte importantă atât pentru procesul de concepție, cât și pentru conceperea unui fetus sănătos.

Gestionarea diagnosticului

În primul rând, este nevoie, așa cum spuneam, de un diagnostic corect de infertilitate. Care este motivul pentru care cuplul nu poate avea copii? Apoi, în funcție de diagnostic, se instituie tratamentul. Însă nu toate cuplurile cu diagnostic de infertilitate au nevoie de fertilizare in vitro. La unele, este suficientă administrarea unor pastile, la altele e nevoie de diverse intervenții. Și da, în unele cazuri, se ajunge la FIV.

Procedura de fertilizare in vitro cuprinde câteva etape foarte importante. Prima dintre ele este stimularea ovariană, în care, printr-o terapie medicamentoasă specifică, se încearcă stimularea ovarelor și producerea mai multor foliculi cu scopul de a obține mai multe ovule. Următoarea etapă este cea de colectare a ovocitelor, ce se realizează după încheierea monitorizării maturării foliculare.

Etapa imediat următoare este de fertilizare a ovocitelor colectate cu materialul seminal al partenerului. Transferul embrionar este ultima etapă. După fertilizare, la 2-6 zile după puncția foliculară, embrionii sunt transferați în uter. După încheierea acestei ultime etape, urmează 10-15 zile de așteptare, până când pacienta poate face un testul de sarcină. Dacă testul este pozitiv, după 2-3 zile se va face o analiză de sânge pentru a vedea cu cât a crescut nivelul hormonului HcG (gonodotropină corionică umană), dar și ai estradiolului și progesteronului, cei mai buni indicatori ai unei sarcini.

Cătălina Chiricheș
Foto: Shutterstock