Cei trei A ai viitorului: Apa, Aurul, Albastru

apaGesturi de zi cu zi
Multor europeni li se poate parea o dovada de parcimonie, saracie si responsabilitate exagerata sa inchizi robinetul in timp ce te speli pe maini cu sapun, pentru ca apa sa nu curga inutil. Sa faci dus, nu baie. Sa tragi apa abia dupa ce nu doar tu, ci si partenerul tau a folosit toaleta, ca sa nu risipesti inca un bazin de 10 litri de apa. Sau… sa nu iti cumperi prea multe haine si sa nu mai arunci mancarea, pentru ca si acestea consuma apa.

Gesturi care acum zece ani ar fi trecut drept extreme nu mai par asa ciudate, neigienice sau de prost gust. Dimpotriva, numeroasele campanii ecologice care au loc in tarile civilizate au facut ca oamenii sa inceapa sa-si dea seama ca au o responsabilitate fata de natura si sa constientizeze ca resursele pe care ne-am obisnuit sa le avem la discretie nu sunt nelimitate.

Iar in ce priveste apa, scenariul din celebrul roman „Dune, in care oamenii sunt siliti sa isi recicleze apa eliminata de propriile corpuri, incepe sa capete contururi reale. Previziunile pentru viitorul nostru, nu cel indepartat, ci cel apropiat, sunt sumbre: apa va deveni, in maximum 20 de ani, unul dintre bunurile cele mai scumpe, mai scumpe, poate, decat mancarea.

Ea este deja, oficial, numita „Aurul albastru. De ce? Pentru ca este resursa vitala cu consumul cel mai crescut in ultimii ani, dar oamenii inca o trateaza de parca s-ar gasi pe toate drumurile, la discretie.

Cei mai multi nici nu sunt con­sti­enti de valoarea ei. Iar „civilizatia nu face decat sa creasca consumul de apa: gradinile din fata caselor, spalatul masi­ni­lor, irigatul culturilor, apa curenta, piscinele, ges­­­tul firesc de a te spala zilnic sunt doar o mica picatura din oceanul de apa consumata zilnic.

Cine si ce consuma?
Nu doar cata apa bei sau cata folosesti la dus conteaza in consumul global pe cap de locuitor. Stiai ca agricultura utilizeaza 70% din cantitatea de apa consumata zilnic pe glob? Dar ca activitatile legate de producerea alimentelor (abatoare, fabrici de ambalaj) si alte industrii folosesc peste 25% din aceasta cantitate? Industria constructiilor, de pilda, dar si cele de producere a hainelor sau de fabricare a autoturismelor sunt printre cei mai mari consumatori. Iata cum, de fapt, orice gest al nostru este legat de apa.

Cand iti cumperi haine noi, imagineaza-ti ca pentru realizarea unei pe­­rechi de blugi s-au consumat 10.000 l apa! Sau dimineata, cand te tre­­­zesti si pui cafeaua la fiert sau dai drumul la filtru, gandeste-te ca pentru o singura portie de cafea s-au folosit 140 l apa, care au fost necesari producerii, cultivarii, ambalarii si transportarii acesteia pana la raftul ma­­gazinului tau preferat (sursa: www.green-report.ro).

Apa, un potential motiv de razboi
Savantii deja cauta solutii pentru a acoperi necesitatile noastre, ale tuturor, din ur­­ma­torii zece ani. Se prevede o criza a apei fara precedent. Prognoza meteo anunta ca in urmatoarele decenii, cantitatea de precipitatii va scadea cu 30%, debitele raurilor vor scadea si ele, apa potabila se va obtine cu eforturi din ce in ce mai mari, iar necesitatile populatiei vor creste pe ma­­sura ce aceasta se va inmulti.

De fapt, deja cu unele lucruri ne confruntam in acesti ani. Regiunile semiaride au devenit deja aride, in timp ce caldura avanseaza spre nord. Poti vedea de altminteri, chiar in jurul tau, dovezi ale incalzirii globale: la noi in tara se pot, de mai mult timp, cultiva smochini si, mai nou, unele specii de palmier.

Asa se face ca previziunile savantilor reuniti anul acesta, in luna septembrie, la Stockholm, in cadrul Conferintei Internationale a Apei, au fost ingrijoratoare. Cercetatorii au facut publice previziunile lor, dintre care cea mai socanta e aceasta: urmatorul razboi in regiunea Israel, Iordania si Siria nu va fi generat de politica, ci de… accesul la apa Nilului.
 

Rezolvarile posibile, care pot preintampina criza, cad rand pe rand. Cercetatorii s-au gandit sa foloseasca ghetarii ca sursa de apa potabila. Apoi s-au gandit sa desalinizeze apa de mare. Dar tran­sportul unui ghetar sau o fabrica de desalinizare ar consuma nejustificat de multa energie ori alte resurse, care pana la urma s-ar reflecta tot in consumul de apa. In ambele situatii, cheltuielile de obtinere a acestei ape ar fi enorme, iar ca efect ar creste oricum pretul apei vandute direct catre populatie. In plus, avand in continuare apa la discretie, oamenii din tarile in care isi permit s-o cumpere tot nu i-ar intelege valoarea. Cu cat ar fi mai bogati, cu atat ar risipi-o mai mult.

Prin urmare, solutia ramane, ca intotdeauna, responsabilizarea populatiei. La Stockholm, concluzia a fost una singura: accesul la apa al populatiei globului va trebui supus unor legi drastice, in vederea „egalizarii sanselor, pentru toate tarile, de a ajunge la resursele hidrologice si din panza freatica. Iar asta in acelasi timp cu inceperea unor programe ample de informare a populatiei cu privire la consumul de apa, dar si in acelasi timp cu cresterea pretului acesteia, pentru a-i responsabiliza pe „cheltuitorii care o risipesc in mod inconstient.

MISTERUL APEI, LICHIDUL CE STA LA BAZA EXISTENTEI NOASTRE

In ciuda aparentelor, apa nu e deloc o substanta simpla: doi atomi de hidrogen si unul de oxigen… Ei bine, acesti atomi nu stau niciodata „cuminti, aflandu-se intr-o continua miscare si nepastrandu-si legaturile stabile. Apa este chiar ciudata si aproape „extraterestra ca substanta: poate fi, pe rand, vapori, lichid, solid. Sub forma de gheata, are multe proprietati diferite fata de alte solide. Sub forma de lichid, reactioneaza diferit, in functie de temperatura mediului inconjurator, are proprietati electrice, plasticitate si isi schimba rapid caracteristicile, indiferent daca se afla in mediu acid, bazic sau in unul neutru.

Cu cat o studiaza mai mult, cu atat savantii se declara mai uluiti in fata ei si nu putini sunt cei care cred ca are origine extraterestra sau divina, ca isi poate schimba structura in functie de observatorul care o analizeaza (conform fizicii cuantice) ori, pur si simplu, ca este miraculoasa. O celebra carte, „Mesajele ascunse din apa de Masaru Emoto, sustine ca, expusa gandurilor sau cuvintelor, apa capata o structura speciala: autorul a facut publice imagini cu „cristale de apa care subliniau aceasta descoperire a sa.

Din aceasta perspectiva, apa sfintita (aghiasma pe care o luam de la biserica, de sarbatori) nu mai este doar un simbol religios, este o realitate concreta, felul in care elementul divin e prezent in aceasta „apa vie', metafora preferata din basmele copilariei noastre.Legatura noastra cu acest „lichid vital si felul in care acesta ne influenteaza este dificil de analizat stiintific. Noi, oamenii, suntem apa: functiile noastre vitale se mentin datorita ei (inainte de a ne naste, ne dezvoltam intr-un mediu compus din 90% apa, apoi cantitatea de apa din organismul nostru scade pe masura ce avansam in varsta, ajungand ca la moarte sa avem doar 50%).

Putem fi mai tineri datorita apei. Ne mentinem pielea curata, digeram mai bine. Ba chiar, asa cum sustinea Masaru Emoto, putem face „magie cu apa, imprimand-o cu gandurile noastre, si ne putem vindeca tot cu ajutorul ei. „Apa vie, oricat de arhaic ar suna conceptul, a existat dintotdeauna in constiinta noastra. Din pacate, preocupati de urgente, tindem sa uitam lucrurile care ne leaga de adevarata noastra esenta. Ce ar fi daca de maine am vedea apa cu alti ochi?

 

A. E. Miron; foto: arhiva Edipresse.
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Publicitate
Libertatea
Unica.ro
Retete
Baby
ELLE
CSID
Ego.ro
Descopera.ro
Diva Hair
TV Mania
Trending news
Mai multe din Diverse