Cand „acasa” inseamna teroare…

Traim intr-o realitate cruda: prea multe femei de langa noi traverseaza zilnic un „iad conjugal” al violentei. Pentru ca barbatii sunt cei puternici, ele sunt considerate victimele sigure. Cele mai usor de bruscat, de lovit, de neluat in seama. Suferinta lor nici nu conteaza. E un lucru oribil si trist, dar foarte adevarat. De ce este asa, ce-i de facut, cine le-ar putea intinde o mana de ajutor si ce se poate schimba?

In Romania, 80 la suta din totalul actelor de violenta sunt indreptate impotriva femeilor, dar numarul este, in realitate, mult mai mare pentru ca nu toate agresiunile sunt raportate… In familie exista nu doar abuzul fizic, considerat cea mai serioasa forma de violenta domestica, ci si abuzul prin controlul economic al femeilor, la fel ca injuriile si amenintarile, si ele forme ale abuzurilor verbale si emotionale.

Cea mai grava ramane, insa, violenta fizica. Bataia este o realitate zilnica. Lovituri „cu program”, deseori in locul micului dejun, apoi al pranzului si cinei, injuraturi, palme impartite in public, amenintari cu moartea, da-mi banii, da-mi copilul, jocuri de noroc, amante, carciumi, petreceri, alcool, cel mai adesea mult prea mult alcool, despartiri urmate de cate un „iarta-ma” sau „nu mai fac”, impacari apoi, macar formale, a doua sansa, apoi a treia… Si mai totdeauna, totul incepe de la capat…

Citește și...

Alin Ionescu și-a anunțat divorțul. A comparat-o pe Cristina Spătar cu Larisa, actuala soție: „Să alegi același gen de femeie…'

Plicul secret pe care astrologul Minerva îl trimisese pentru Elena Udrea. Ce scria în scrisoare: „Nu știu dacă putea să evite pușcăria'

E sindromul unei societati grabite, nepasatoare si nedreapta. In timp ce unele dintre aceste femei au curajul sa se smulga din infernul pe care il traiesc si sa ia viata in piept, pentru un nou inceput, altele sfarsesc tragic, lasand in urma o viata plina de chinuri si copii singuri pe lume.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

30 de fotografii provocatoare cu Loredana Groza. Are 53 de ani, dar pozează ca o puștoaică

Sondajele arata ca 70 % dintre barbatii din Romania nu cred ca femeile au drepturi egale cu ei. In plus, la noi nu se vede manifestarea unui simt civic puternic. E trist, dar trebuie spus.

Femei ca tine
„Am pierdut o batalie, dar am castigat razboiul”
Mi-e greu si acum sa vorbesc despre asta, asa, ca despre un vis urat pe care l-ai trait pe viu. Sunt ieseanca, crescuta sub Dealul Copoului, am un bacalaureat si o sacosa de diplome de specializare, am doua fete care sunt lumina sufletului meu, ba chiar sunt si bunica de vreo cinci luni. Acum am 47 ani, dar, sincer, sufletul imi este de copil. Optimismul si perseverenta adolescentei care eram, mai ard, cu flacara, si acum.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Sebastian Stan, la cină cu Mădălina Ghenea și Jennifer Lopez, înainte de Premiile Oscar. Divele îl sorb din priviri

Mi-a fost foarte greu, dar oricum eu nu am capitulat, am luptat din greu chiar si atunci cand am pierdut o batalie. Si iata, am castigat razboiul. Va marturisesc ca am sperat mereu ca dupa casatorie sa ajung la linistea, dragostea si intelegerea de care aveam atata nevoie.

Citește și...

Astroloaga Minerva a murit. Un destin amar, zbuciumat, scris în stele, plin de provocări și revelații. Ce zodie a fost

Plicul secret pe care astrologul Minerva îl trimisese pentru Elena Udrea. Ce scria în scrisoare: „Nu știu dacă putea să evite pușcăria'

Din nefericire, n-a fost asa: dupa nici un an de la casatorie, chiar cu o saptamana inainte sa nasc, fostul meu sot m-a lovit cumplit, asa insarcinata cum eram, si asta doar pentru ca i-am spus ca intrase cu cizmele pline de noroi, asa cum venise de la pescuit, dupa ce eu abia terminasem curatenia in toata casa. In 1982 s-a nascut fiica mea cea mare si de atunci a inceput adevaratul calvar al vietii mele.

Fara sa-i pese ca atunci aveam cea mai mare nevoie de bani, ex-sotul meu nu s-a mai dus la serviciu, iar in 1984 totul a culminat cu relatia pe care a avut-o cu o vecina de pe etaj. M-am prefacut ca nu inteleg nimic, mi-am impus sa imi spun ca nu e adevarat, doar cu speranta ca intr-o zi se va linisti si ca micutele mele (intre timp s-a nascut si cea de-a doua fiica) vor avea tata. Nu am cerut ajutorul nimanui pentru ca nu l-ar fi crezut nimeni capabil de asa ceva, fiindca era un om extrem de fals si duplicitar.

O vreme s-a temut de familia mea si a evitat sa mai dea in mine, insa a inceput sa o loveasca crud pe fetita cea mare care avea doar cinci anisori si de care nu se ingrijise niciodata. Am mers la militie, cum era pe atunci, insa nu au miscat un deget, motivand ca sunt probleme de familie. Asta, va dati seama, i-a dat curaj si a inceput sa ma bata ingrozitor aproape zilnic. Intr-o seara a batut-o atat de tare pe fiica mea cea mare, incat i-a distrus fata si a avut tot capul plin de hematoame.

Abia a doua zi, dupa multe insistente, au intervenit cei de la politie, insa a fost condamnat doar contraventional, nu pentru bestialitatea cu care era sa ne ucida, ci fiindca nu avea serviciu. Dupa cateva luni am divortat. Nu a fost o bucurie. Imi venea sa intru in pamant de rusine, dar mi-am spus: „Gata, Elena, capul sus!”

Am avut ocazia sa o intalnesc pe doamna Irina Barbalata, care m-a ajutat, si acum sunt voluntar la Fundatia Pro Women, ba mai mult, am gasit aici oameni care m-au ajutat enorm sa-mi ridic moralul. Acum am un serviciu, am reusit sa-mi fac o casa, si, mai mult de atat, mai am si un pui de om (parasit de mama lui) care imi umple casa de bucurie cand striga dupa mine: „mama”.”

Viata pe muchie de cutit
Ioana traieste, de 20 de ani, ororile unui cosmar fara capat. Este un fel de sclava a unei casnicii cu pretentii, dar fara nici o baza sufleteasca. „Stiu ca multa lume care ma cunoaste se intreaba de ce am indurat atata amar de vreme. Am inghitit toate umilintele la inceput, am tacut si am plans in mine, cu speranta unei reveniri. Si, in plus, pentru ca repectul si buna mea crestere curata, taraneasca, m-a facut sa doresc sa pastrez, pentru sotul meu macar, aparentele de familie unita, de intelectuali, de oameni asezati si realizati. Ma mai gandeam si la copilul pe care il aveam din prima casatorie.

Trebuia sa nu sufere, sa aiba un tata si ea. Faptul ca eu il respectam, ca aveam incredere deplina in el, ca ingrijeam toata casa si ca faceam toate astea cu dragoste nu l-a impiedicat sa ma trateze ca pe o servitoare pe care o faci proasta si cum iti vine la gura, o umilesti si careia nu ii dai nici un ban ca sa nu isi ia lumea in cap, ba chiar ii mai dai si cate o palma zdravana de sa-i clatine dintii, ca sa nu uite cine e stapanul.

Am fost dispusa sa-l accept asa, sa accept noua situatie in speranta ca intr-o zi, cosmarul sa se incheie. Insa, din momentul in care am realizat ca eram pe cale de a deveni o carpa in mainile unui om egoist si fara suflet, violent pana la nebunie si preocupat doar de propria lui imagine si i-am spus ca mai bine plec doar cu hainele de pe mine numai sa scap, n-am mai putut sa contabilizez pumnii si injuraturile si amenintarile cu moartea. Da, asa cum ati auzit, cu moartea.

Din clipa aceea am ramas cu el doar de teama, dintr-o frica irationala pentru viata mea si a copilului. Am ajuns o umbra incercanata si stafidita a femeii care am fost, am inceput sa am cosmaruri noaptea, sa nu mai dorm si sa ma trezesc plangand de frica. Aparent avem o familie. In realitate nu a ramas decat un gol imens, multe minciuni si comportamentul agresiv al sotului. Ma simt prinsa intr-o cusca de beton (frumoasa, cu termopane si parchet stratificat) impreuna cu cel care ma terorizeaza.

Aproape ca nici nu ma mai dor loviturile si jignirile cumplite, tot ce e feminin in mine e praf si nu imi mai doresc decat liniste. Doar ca sunt schilodita cumplit sufleteste si inca nu stiu care o sa fie urmatorul pas. Dar ceva trebuie sa fac!”

Unde poti gasi ajutor?
Fundatia Pro WOMEN, Iasi, telefon 0232.210.824;
CASA BLU (Fundatia Sensiblu), Bucuresti, telefon 021.311.46.36, 021.301.74.74;
Fundatia Sanse Egale pentru Femei Iasi, telefon 0232.211.713;
Centrul pentru Femei Constanta, telefon 0241.520.130;
Asociatia FEMINA 2000, Roman, telefon 0233.742.167;
Centrul de Mediere si Securitate Comunitara Iasi, 0232.252.920;
Centrul Pilot de Asistenta si Protectie, Bucuresti, 983 – hotline;
Centrul ARTEMIS Cluj Napoca, telefon 0264.198.155;
Fundatia de Initiativa Locala Bacau, telefon 0234.176.308, 0234.176.309;
Asociatia ACTIV Botosani, telefon 0231.518.675.

Adaposturi
Titan – Telefon 983
Centrul de Criza Impotriva Violentei Domestice Buftea, telefon 021. 225.52.81
ONG-uri cu care Politia colaboreaza in domeniu:

• Centrul de Resurse Juridice – Bucuresti;
• Centrul de Mediere si Securitate Comunitara – Iasi;
• Asociatia Scop – Timisoara;
• Artemis – Cluj-Napoca;
• Betania – Bacau;
• Fundatia Comunitara – Constanta;
• Parteneri pentru Egalitate – Bucuresti;
• Salvati Copiii – Bucuresti;
• Fundatia Pro WOMEN, Iasi.
   

Ce poate face societatea?

• Asigurarea unui venit minim femeii, care sa poata astfel decide singura;
• Linii gratuite de apel;
• Adaposturi cu acces direct, nu doar prin intermediul politiei;
• Modificarea legii, astfel incat sa permita interventia politiei.
• Investigarea cazurilor de agresiune si viol sa fie facuta numai de politisti-femei;
• ONG-urile sa acorde sprijin direct, material si divers, nu doar juridic;

De ce?
Cauza principala a agresiunilor casnice asupra femeilor este nivelul scazut de educatie, atat in familie, cat si in patura sociala careia ii apartin acesti barbati. Familia romaneasca este inca de tip patriarhal, este locul unde barbatul „taie si spanzura”.

Apoi, nivelul de trai scazut al multora dintre aceste familii joaca, spun statisticile Politiei, un rol important. Saracia o impiedica pe femeie sa-si caute drepturile legale si sa scape de violenta prin divort. Ea nu are puterea materiala sa o faca, fiindca este in general dependenta de veniturile aduse de barbat si ramane sa suporte.

Un factor important este si consumul crescut de alcool. Sunt multi barbati ce devin alcoolici ca efect al somajului si esecului social. Si lipsa reactiei celor din jur este un motiv destul de puternic ce contribuie la cresterea nivelului de violenta asupra femeilor. Daca o femeie este batuta, nimeni pare sa nu vada, vecinii nu se implica, toti trec mai departe. De ce? In parte din comoditate, in parte din acelasi motiv educational.

Fundatia Pro WOMEN – stop violentei!
Fundatia „Pro WOMEN”, una dintre cele mai cunoscute fundatii din Romania care lupta pentru drepturile femeilor, a fost infiintata in Iasi, in anul 2000 si are in portofoliu un mare numar de programe derulate, sau aflate in derulare, dedicate femeilor, are un Centru de Consiliere pentru Femei Somere si numeroase Parteneriate Oragnizationale pentru Dezvoltare.

„Pro WOMEN” se adreseaza in principal femeilor aflate in situatii de risc social, femeilor discriminate, celor ce vor sa isi schimbe cariera sau sunt in cautarea unui loc de munca, tinerelor expuse riscului de a fi traficate ori care au probleme specifice adolescentei. In plus, fundatia continua sa lupte pentru combaterea violentei impotriva femeilor si a organizat de curand, dezbaterea cu tema „Stop violenta domestica – strategie si plan de actiuni locale”.

O campanie europeana
In 24 aprilie 2007, reprezentantele Biroului Consiliului Europei la Bucuresti au prezidat lansarea regionala oficiala a Campaniei pentru combaterea violentei impotriva femeilor, inclusiv a violentei domestice. Obiectivul acestei Campanii consta in sensibilizarea europenilor asupra faptului ca violenta impotriva femeii reprezinta o incalcare a drepturilor omului, determinandu-i sa gaseasca masuri eficiente de prevenire si combatere a acesteia la nivel parlamentar, guvernamental si local.

Text: Adrian Ciltan; Foto: Shuterstock.
Pentru protectia victimelor ce ne-au spus istoriile de mai sus, nu am folosit nici numele, nici varstele lor reale. Povestile de viata sunt insa, absolut autentice, au fost relatate de ele si confirmate de consilierii fundatiei „Pro Women”.

Cristina Cioran, afectată de problemele cu legea ale lui Alex Dobrescu. „Ne-a stricat toate planurile. Nu mai facem nimic'

Citește și următorul articol:

Fereste-te de relatiile periculoase