Alina Chivulescu: “Nu mai putem repara nimic, nici la propriu, nici la figurat…”

Actrița Alina Chivulescu interpretează un rol-cheie în noua miniserie de pe HBO Max. Din 8 martie la HBO Max difuzează o miniserie românească, producție originală HBO Max, cu o poveste tulburătoare de viață și cu personaje care ne vor urmări mult timp după ce toate cele 8 episoade se vor încheia.

Alina Chivulescu, viața ta este asemeni unei electrocardio­grame, urcușuri amețitoare, coborâri spectaculoase, dar mereu cu umerii drepți, privirea înainte, niciodată în jos și un zâmbet cald care învăluie. Este aceasta și cartea de vizită a personajului tău din Ruxx? O ambițioasă aspirantă la o funcție importantă din administrație?
Toți avem viețile cam așa. Dacă privești sau asculți poveștile unor oameni, descoperi personaje uluitoare câteodată. Fiecare avem de urcat un munte. Uneori prinzi vreme bună, altădată nu ai pantofii potriviți, mai cazi, te mai bucuri de aerul ăla pe care-l simți până în creieri, e frumoasă priveliștea de sus, dar parcă și la poale, jos, e de stat. Ai în față un drum și atunci ești obligat să privești înainte. Viețile noastre sunt ceva mai expuse, dar cu nimic diferite. În Ruxx, personajul meu, Liliana, este ambițioasă pentru că asta a fost educat la ea, i s-a cerut maturitate chiar de când era copil. Sportivul de performanță are o rigoare și o disciplină necesare, intră într-o luptă politic-administrativă pentru că înțelege că poate să schimbe ceva. Nu ambiția este cea care o ghidează, ci mai degrabă altruismul.

În 1993 ai câștigat la Sofia un important concurs de frumusețe, Miss Planet. Mesajul tău de la microfon a fost: „În numele tinerilor din România, doresc Planetei noastre să fie mai caldă, mai curată şi mai frumoasă'. Ți-ai dorit de atunci să intri în politică, în administrație, să reprezinți interesele breslei tale?
Nu prea mai știu ce am zis atunci. Oricum, era pe vremea când încă se mai „reparau' lucruri. Chiar mă gândeam la asta zilele trecute, că nu mai putem repara nimic, nici la propriu, nici la figurat. Mie mi se pare că secătuim tot, ca și cum am avea unde naiba să plecăm – distrugem aici, nu-i nimic, plecăm pe Pluto. În fine, în pandemie, luni în șir, încercam să deschid geamurile și nu se putea din cauza cauciucurilor arse sau ce ardea acolo, sursele pot fi identificate, că nu e un laborator clandestin la un subsol de bloc. Și, totuși, nu se poate face nimic, iar noi o să plătim prețul acestui „nu se poate face nimic'. Ca să răspund punctual, administrația cred că e o meserie în sine; bunele intenții nu sunt suficiente, chiar trebuie să știi sau să fii dispus să înveți. E și un tip de expunere care mie nu mi-e confortabil, nu m-ar tenta.

Ai fost studenta marelui Mircea Albulescu. Ce-ți spunea cel mai des, ce indicații primeai de cele mai multe ori?
Am avut șansa asta, da. Probabil sunt nostalgică, dar chiar erau speciali profesorii mei, domnul Albulescu, Dinu Manolache și Cătălin Naum. Nu mai e nici unul printre noi, dar le sunt recunoscă­toare, erau oameni atât de valoroși, de culți, inteligenți si talentați, dar care se raportau într-un fel special la noi – ne dădeau încredere. Abia mai târziu am înțeles cât era de important. În școală am avut perioada cea mai bună, a mea cu mine. Ca o replică valabilă oricând în viața asta și în orice meserie, domnul Albulescu spunea „trebuie să ai talent la timp'. Pare amuzant, dar e dureros de adevărat. E „momentul', pe care, dacă-l pierzi, se duce și poate mai târziu nu mai vine.

Revenind la miniseria Ruxx difuzată pe HBO Max, te vom vedea într-un rol surprinzător. Vorbește-mi puțin despre el… Ai avut un model feminin pentru acest rol?
Am avut noroc. Până și eu începusem să cred că sunt o anumită tipologie și gata, ceea ce e destul de trist. Întotdeauna am admirat sportivii, de orice tip, au un mental special, contezi dacă ești între primii trei maximum, dacă nu, nu exiști. Și pentru asta muncești ore în șir, luni, ani, pentru câteva minute sau secunde de „glorie', iar în câțiva ani trebuie să te gândești ce faci cu viața ta. Liliana este o fostă sportivă și de aici are anduranța și determinarea. Model pentru mine e orice om care muncește.

Alina Chivulescu, frumusețea ta a confirmat peste ani. Ai rămas o femeie frumoasă, cu trăsături speciale, cu o voce cu inflexiuni unice. Să fii o femeie frumoasă în România este o provocare?… legându-ne și de temele abordate în film: misoginism, bullying, inegalități de șanse etc.
Mulțumesc pentru compliment, n-am niciun merit! Niciodată n-am considerat că am vreun tip de statut. Ce face diferența dintre mine și o femeie din Afganistan, să zicem?! E cumplit! N-am învinovățit pe altcineva de ce am simțit eu. Am opțiunea să plec, să nu mai ascult vreodată persoana care, să zicem, m-a jignit. Ca fenomen, însă, e trist. Femeilor li s-a reproșat dependența, apoi au fost acuzate că și-au pierdut din feminitate pentru că încearcă să reușească în meseria lor. Probabil că ar fi mult mai înțelept să ne considerăm „doar' oameni, egali, parteneri cu tot ce ne diferențiază, dar asta e ușor utopic, nu?!

De ce este Ruxx un serial „total diferit de tot ce s-a făcut în România până acum'?
Pentru că își propune subiecte noi, pentru că povestea principală este a unei femei, Ruxandra – Raluca Aprodu este minunată în acest rol, apropo! Pe lângă ea, sunt încă alte trei povești, ale unor femei de vârste diferite – Cristina (Mădălina Craiu) și Denisa (Ioana Bugarin), minunate și ele, precum și personajul meu, Liliana – în momente de viață care cer decizii, schimbări. Îmi doresc mult să vă placă poveștile lor, sper să se întâmple…

S-a filmat în pandemie? Cum a fost? Cred că ar trebui premiate filmele care s-au făcut în pandemie… nu crezi?
Toți, dar absolut toți, am trecut prin momente grele. Frica a fost cumplită, incertitudine… Probabil peste niște ani vom ști dacă am făcut bine, dacă nu, cu ce consecințe. Complicat într-o producție de film/serial este interdependența, n-ai cum altfel. A fost o echipă așa de bună și dedicată, încât aș mulțumi fiecăruia în parte pentru cum am reușit să funcționăm toți în condițiile astea, patru luni. Am plâns cu muci la sfârșit, simțeam că n-o să mai lucrez niciodată. Așa am crezut atunci, nu mă întrebați de ce, asta simțeam.

Ce bagaj ți-a lăsat în suflet acest rol?
Azi, de exemplu, am avut un casting, unde m-am întâlnit cu o parte dintre colegi. Asta rămâne, asta a rămas mereu, oamenii. Apoi, vine speranța că publicul se va atașa de serial, că ți-ai făcut treaba bine. Mi-a rămas în minte poza cu rulota care, jur!, avea o lumină specială în ultima zi de filmare, de mă ia plânsul de câte ori o văd. Și, evident, rămâne recunoștința că faci cea mai mișto meserie din lume.

Text: Florentina Mușat / Foto: Sabina Costinel / Styling: Ruxandra Marin / Make-up: Raluca Crăciun /
Imagini din film: Adi Marineci

Citeste și:

Ela Crăciun: „Lumea are impresia că doar ne coafăm, ne machiem, ne îmbrăcăm drăguț şi ne plimbăm prin faţa camerei'

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Urmărește-ne pe Google News
Recomandari
substantial.ro
Publicitate
CSID
Descopera.ro
Unica.ro
Retete
Baby
Life.ro
Doctorul Zilei
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul medicului
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Trending news
Mai multe din Interviurile Avantaje