Alaptarea, un gest natural esential

Alaptarea, un gest natural esential

alaptareBeneficiile laptelui matern
Perioada cuprinsa intre 0-3 ani se caracterizeaza prin crestere rapida si este sansa unica de a-i forma copilului o baza nutritionala si imunologica puternica. Dezvoltarea intelectuala si cea fizica inregistreaza cel mai rapid ritm (creierul se dubleaza, iar greutatea corporala creste de patru ori) in aceasta perioada. Daca un copil nu este hranit corespunzator in primii ani de viata, efectele asupra organismului vor fi in mare parte ireversibile.

  • Daca, imediat dupa nastere, fiecare nou-nascut ar fi pus la san, intrand in contact direct cu corpul mamei, s-ar preveni hipotermia si s-ar salva aproximativ 200.000 de vieti anual. Daca fiecare copil ar fi hranit exclusiv cu lapte matern in primele sase luni, se estimeaza ca 1,3 milioane de alte vieti ar putea fi salvate in fiecare an si alte milioane ar avea de castigat in ceea ce priveste starea de sanatate si nivelul intelectual. Laptele matern este hrana perfecta, care contine toti nutrientii si micronutrientii de care are nevoie un copil pentru a se dezvolta normal in primele sase luni ale vietii sale.

     

  • Alaptatul stimuleaza sistemul imunitar al copilului si raspunsul la vaccinari, iar laptele matern se modifica permanent, pentru a raspunde nevoilor copilului. Copiii alaptati au cel putin de sase ori mai multe sanse de supravietuire in primele luni, deoarece laptele matern protejeaza membranele mucoase ale aparatului gastrointestinal si ale celui respirator, dar si celulele si factorii de imunitate care combat in mod activ infectiile, aparand copiii de boli diareice si infectii ale cailor respiratorii superioare.

     

  • Alaptarea exclusiva ofera o protectie mai mare impotriva bolilor si decesului cauzate de infectii comune, existand o serie de studii care arata ca alaptarea exclusiva din primele luni de viata reduce riscul de a fi contaminat cu virusul HIV, spre deosebire de o alimentatie mixta, care poate pune in pericol sanatatea organismului.

     

  • Dupa sase luni, este recomandat ca orice copil sa fie alaptat in mod frecvent, chiar si dupa ce se introduce alimentatia diversificata corespunzatoare, si este indicat sa se continue alaptarea pana la varsta de 2 ani.

Alaptarea exclusiva in primele sase luni

Alaptarea prezinta mai multe avantaje pentru mama si copil:

  • Are un mare impact asupra sanselor de supravietuire, sanatatii, nutritiei si dezvoltarii copilului.
  • Ajuta, de asemenea, la o buna planificare familiala si la mentinerea sanatatii mamei.
  • Copiii alaptati au cel putin de sase ori mai multe sanse de supravietuire in primele luni de viata.

Laptele matern contine toate substantele nutritive de care are nevoie copilul pentru a se dezvolta normal in prima jumatate de an, iar legatura dintre mama si copil in timpul alaptarii are urmari pozitive asupra vietii micutului, cum ar fi reducerea riscului aparitiei bolilor cronice, precum diabetul sau cancerul, dar si asupra comportamentului, vorbirii si psihicului copilului.
 

Laptele praf nu este un inlocuitor
In primul rand, laptele praf reuseste, in cel mai bun caz, doar sa inlocuiasca componentele nutritive regasite in cel matern. Laptele matern se modifica de-a lungul zilei, dar si in functie de durata suptului si de varsta copilului.

In plus, laptele matern contine elemente ce ofera rezistenta fata de boli, iar, atunci cand este alaptat, copilul primeste celule vii de la mama, care ajuta la combaterea mai multor boli.

Mai mult, in primele luni de viata, intestinul copilului reuseste cu greu sa absoarba substante straine.

Este suficient sa il hranesti o singura data cu lapte praf sau cu alte alimente pentru a cauza microleziuni la nivelul intestinului, copilul avand nevoie de saptamani intregi pentru a se insanatosi. In orice caz, vor fi afectate celulele vii si bacteriile obisnuite din intestin, care ajuta la realizarea digestiei.

Alaptarea in sine stimuleaza dezvoltarea normala a gurii si a maxilarului, dar si secretia de hormoni cu rol in digestie si satietate.

Nu in ultimul rand, laptele matern contine si alti factori care nu pot fi inclusi in laptele praf – de la factorul bifidus, care ajuta la dezvoltarea intestinelor, si acizii grasi, ce contribuie la dezvoltarea creierului, pana la hormoni si enzime, ce joaca un rol important in crestere.

Studiile arata ca un copil alaptat obtine rezultate mai bune la testele de inteligenta si de personalitate din perioada maturitatii. Nici un studiu nu a reusit sa demonstreze pana acum avantajele hranirii cu lapte praf in defavoarea alaptarii.

Prepararea laptelui praf poate duce la boli infectioase grave, cauzate de impuritatile din apa folosita la obtinerea acestuia sau de microbii de pe biberon.

Diversificarea nu inseamna intreruperea alaptarii
Organizatia Mondiala a Sanatatii si UNICEF recomanda: alaptarea exclusiva in primele sase luni, urmata de introducerea hranei diversificate corespunzatoare si continuarea alaptarii pana la doi ani. In momentul diversificarii hranei, mama trebuie mai intai sa alapteze copilul si abia apoi sa il hraneasca cu alimente diversificate, in cantitati foarte mici. Acestea trebuie sa fie bogate in fier, sa contina proteine si componente energetice.

Introducerea hranei diversificate ar fi bine sa inceapa cu una pana la trei mese pe zi, pe langa alaptat, crescand pana la cinci mese diversificate pe zi, pana la varsta de un an.

Mamele cu copii care au intre sase luni si doi ani nu trebuie sa intrerupa alaptarea si sa-l hraneasca cu lapte matern si hrana diversificata, reducand treptat frecventa pana la cinci-sapte mese zilnice, pe masura ce stomacul copilului creste. Aceasta perioada de intarcare sustinuta este importanta si pentru mam a, care trece la randul ei printr-o perioada de tranzitie, reabsorbind calciu in oase si nutrienti in corp.

Impactul asupra sanatatii mamei
Alaptarea contribuie la o stare de sanatate foarte buna a mamei, post-partum (perioada imediat de dupa nastere), deoarece ajuta uterul sa se contracte mai repede, reducand astfel pierderile de sange. Multi considera aceasta perioada etapa finala a lauziei.

Pe termen scurt, alaptatul impiedica aparitia unei sarcini nedorite, iar pe termen lung, reduce riscul de cancer ce afecteaza organele feminine: cancer la san, cancer uterin si ovarian.

In general, femeile au o atitudine pozitiva fata de alaptat dupa ce acesta devine o rutina, deoarece le creste nivelul de prolactina, un hormon al relaxarii, si de oxitocina, un hormon care favorizeaza legatura afectiva cu copilul.

 

Pasi esentiali in promovarea alaptarii

  • Instruirea personalului medical in vederea promovarii alaptarii in randul mamelor.
  • Informarea femeilor insarcinate despre avantajele si modul de gestionare a alaptatului.
  • Sprijinirea mamelor pentru a incepe sa isi alapteze copilul la maxim o jumatate de ora de la nastere.
  • Instruirea mamelor cu privire la cum se alapteaza si cum pot sa pastreze lactatia, chiar si atunci cand sunt despartite de copiii lor.
  • Hranirea nou-nascutilor exclusiv cu lapte matern, cu exceptia cazului in care medicul recomanda hranirea lor cu altceva.
  • Adoptarea sistemului de „ro-oming-in“, care presupune ca mamele si copiii sa ramana impreuna 24 de ore din 24.
  • Incurajarea alaptatului la cerere.
  • Evitarea folosirii tetinelor sau suzetelor in cazul sugarilor.
  • Sustinerea infiintarii de grupuri de sprijin pentru mamele care alapteaza si indrumarea lor catre acestea, la iesirea din spital.

Desi procentul mamelor care alapteaza imediat dupa nastere este ridicat – peste 90 la suta din femeile de pe glob –, proportia celor care aleg alaptarea exclusiva si continuarea alaptatului scade rapid. Acest lucru se intampla din cauza consilierii gresite, care vine din partea unui personal medical ce nu detine abilitatile necesare pentru incurajarea alaptarii.

Practicile neadecvate de hranire a bebelusului si consecintele acestora reprezinta una dintre problemele globale majore si un obstacol important pentru dezvoltarea sociala si economica.

Fiind in mare masura o problema creata de om, ea poate fi reprosata stiintei si tehnologiei noastre si structurilor sociale si economice, dar poate fi considerata si o imperfectiune a asa-numitelor noastre realizari din domeniul dezvoltarii. Nu este doar problema tarilor in curs de dezvoltare, fiind intalnita si in multe tari dezvoltate. Problemele majore sunt reprezentate de presiunile comerciale si sociale exercitate pentru a opri aceasta practica.

Pentru a contracara marketingul si promovarea realizate de producatorii de lapte praf in mod agresiv, UNICEF colaboreaza cu legiuitori si avocati pentru a sprijini adoptarea unei legislatii pe baza Codului in multe tari.

Presiunile sociale sunt complexe si variaza de la tara la tara. Femeile se lupta sa obtina drepturi de maternitate si alte abordari care sa le permita sa continue sa isi hraneasca sanatos copilul si sa contrabalanseze presiunile tot mai mari de a se intoarce in campul muncii si de a se desparti de copii.
 

Primul drept al copilului dupa nastere
E placut sa tii copilul in brate, dar e greu sa inveti sa ai grija de el si, mai ales, sa faci primii pasi in procesul de alaptare. Trebuie sa inveti lucruri noi, pe care, in mod bizar, nou-nascutul le stie, in timp ce noi, mamele, nu le cunoastem. Noi trebuie sa le ajutam pe mame sa invete de la copiii lor primii pasi in relatia pe care o au“, explica dr. Livia Ognean, coordonator al programului de promovare a alaptarii la Maternitatea din Sibiu.

Copilul trebuie sa stea langa mama imediat dupa nastere“, este de parere dr. Cristina Chiotan, consultant UNICEF. „E bine chiar sa fie pus pe pieptul mamei, sa auda bataile inimii acesteia, sa simta ritmul ei cardiac, pe care l-a auzit timp de 9 luni de zile.

Asa se consolideaza legatura dintre mama si copil, pentru ca, fiind impreuna tot timpul, mama il vede ce face, ce vrea, il poate alapta cand este cazul“. Din pacate, din lipsa dotarilor, nu toate maternitatile pot oferi facilitatea de „rooming-in“, ceea ce inseamna ca nou-nascutul sa fie pus langa mama lui imediat dupa ce se naste.

Copiii hraniti cu lapte matern o perioada cat mai indelungata sunt echilibrati emotional, se integreaza social mult mai usor si au un coeficient de inteligenta mai ridicat. Alaptarea previne aparitia unor boli grave ale adultului, cum ar fi obezitatea si diabetul. Mama isi revine mai repede si mai usor dupa nastere, prevenindu-se in acelasi timp aparitia cancerului la san si a celui de col uterin.

Lactatia este un proces fiziologic care se instaleaza imediat dupa nastere, este cel mai ieftin si mai eficient mod de a hrani copilul.

Calitatile laptelui matern nu pot fi regasite in nici un preparat artificial. Cu toate acestea, nu toate mamicile aleg sa isi hraneasca bebelusul la san in primele luni de viata.

„Obstacolele sunt multe“, este de parere dr. Livia Ognean. „Batalia se poarta acasa, cu familia si cu medicii de familie care nu incurajeaza mama sa alapteze. Este neplacut sa duci o batalie aici, in maternitate, si sa crezi ca aproape ai invins, ca apoi, dupa un timp, mama sa se intoarca si sa-ti spuna ca nu mai alapteaza pentru ca «medicul de familie mi-a spus ca laptele meu nu este bun». De aceea, UNICEF ne-a ajutat sa organizam cursuri – cu medicii de familie si cu asistentii comunitari -, care sa promoveze alaptatul pentru familiile cu putine posibilitati materiale si cu copii multi, pentru care accesul la medic este mai dificil“.

UNICEF promoveaza, protejeaza si sustine alaptarea
UNICEF are in curs de desfasurare doua programe: Initiativa „Spital Prieten al Copilului“ si Codul International de Marketing al Substituentilor de Lapte Matern.

Initiativa „Spital Prieten al Copilului“ are drept scop transformarea maternitatilor in centre de promovare a alaptarii si crearea unui mediu deschis, care sa permita mamelor si familiilor sa ia decizii legate de cea mai buna metoda de hranire a copiilor, si anume alaptarea exclusiva in primele sase luni, urmata de introducerea hranei diversificate corespunzatoare si de continuarea alaptarii pana la cel putin doi ani.

In cadrul Initiativei, demarate in anul 1991, s-au realizat cursuri de formare si evaluare si peste 19.000 de spitale din lume au primit titlul de „Spital Prieten al Copilului“. O evaluarea a maternitatilor din Romania, realizata intre 2002 si 2006, a scos in evidenta faptul ca multe dintre ele se confrunta in continuare cu urmatoarele probleme:

  •  lipsa personalului care lucreaza direct cu mamele si copiii in ceea ce priveste tehnicile si abilitatile de comunicare;
  •  incapacitatea de a asigura conditii corespunzatoare pentru un sistem eficient de „rooming-in“, o cerinta esentiala pentru a putea deveni „Spital Prieten al Copilului“.

Femei ca tine
Este nevoie de personal calificat
Maria Popica are 24 de ani, dar cu greu ii dai 20. Are o statura firava, pare de-abia iesita de pe bancile scolii, e zglobie si comunicativa. A nascut inainte de termen, doi baietei gemeni, Mihai si Gabriel. A avut ezitari sa-i alapteze la inceput, imediat dupa nastere; nu stia daca au destula putere sa suga de la san, daca ea o sa aiba destul lapte cat sa ii hraneasca pe amandoi. „Atunci cand copilul este prematur, alaptarea este un pic mai dificila. De aceea, este nevoie de personal bine instruit, care sa fie alaturi de mame si sa le arate cum sa alapteze, sa le incurajeze“, explica dr. Livia Ognean.

Articol realizat cu sprijinul UNICEF; foto: Shutterstock.
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3 4

Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Mama si copilul