Adrian Șonka: „Tot ce ține de anti și pseudo-știință a luat avânt pe internet și nu numai”

29.03.2024, 14:17 . Actualizat 05.11.2024, 08:49

Adrian Şonka este astronom, coordonator al Observatorului „Amiral Vasile Urseanu' din Bucureşti și lector la Fundația Calea Victoriei, unde împărtășește cunoștințele sale la cursuri de astronomie pentru cei mari și cei mici de mai bine de 10 ani. Drumul său către pasiunea pentru astronomie a început în copilărie, influențat de cărțile SF care l-au fascinat și care îl inspiră și în prezent. În interviul de mai jos, Adrian ne va dezvălui fenomenele astronomice deosebite care vor avea loc în 2024, precum și fascinanta lume a stelelor căzătoare și cometelor, oferindu-ne o perspectivă asupra observațiilor astronomice și a misterelor universului.

Îți mai aduci aminte când ai privit pentru prima dată spre cer și ți-ai spus că vrei să studiezi astronomia?
Ca și acum, când eram mai mic, acum un milion de ani, citeam cărți SF, iar în aceste povești se menționează planete, stele și galaxii, toate având câte un nume. Am fost curios să văd dacă denumirile erau reale și am căutat un manual de astronomie, care, chiar culmea, exista. Se făcea în ultimul an de liceu. De acolo am trecut la hărți ale cerului pentru că mi se părea interesant faptul că puteai vedea cu ochii tăi obiectele despre care se vorbea în cărți. Astfel am început să mă uit pe cer, să călătoresc stând acasă noaptea, iar de aici mi-a pornit pasiunea. Era anul 1997.

Anul acesta, în aprilie, vom putea observa pe cer o cometă care apare o dată la 71 de ani. Ce ar trebui să știe cei care vor să observe acest fenoment astronomic de care avem parte, cel mai probabil, o dată în viață? Cum să se pregătească?
Așa este, avem o cometă pe cer în aprilie, dar nu doar atunci. Cometa se numește 12P/Pons-Brooks și vine la Soare la fiecare 71 de ani. Ea se vede de mai multe luni și ne așteptăm să ajungă să se vadă cu ochiul liber în aprilie. Dar nu va fi o mare cometă, adică nu se va vedea foarte ușor, pentru că va trece departe de Pământ, la câteva 232 de milioane km de Pământ. Cine vrea să o vadă trebuie să privească înspre apus, pe la ora 19-20. În primele 15 zile ale lui aprilie cometa va trece prin preajma planetei Jupiter, care se vede ca o stea foarte strălucitoare înspre apus. Dar în octombrie o să apară o altă cometă care poate deveni cu adevărat impresionantă: C/2023 A3. Aceasta ar putea deveni o cometă extraordinară pentru că trece pentru prima oară pe lângă Soare. Îi sfătuiesc pe oameni să caute prin septembrie informații despre această cometă.

Ce altceva ne pregătește anul 2024 din punct de vedere astronomic? Cum arată calendarul tău de observații?
Vom avea o eclipsă de Lună vizibilă pe 18 septembrie la ora 6 dimineața, cometa din octombrie, dar și trecerea Lunii prin preajma roiului stelar Pleiade. Nu este un an cu multe fenomene astronomice, dar este greșit să împărțim fenomenele în ani. În Univers nu există ani. Calendarul de observații depinde de asteroizi și comete. Observ anumiți asteroizi, știu exact când o voi face, dar cei mai interesanți sunt cei nou descoperiți, despre care uneori aflu la doar câteva ore după ce au fost descoperiți.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Destăinuirea emoționantă a lui Teo Trandafir: „Dacă îl chem acum, vine fără să întrebe de ce”. Cine este singurul bărbat din showbiz pe care se bazează oricând

Pentru cei care poate se întreabă ce face un astronom la job: cum decurge o zi de muncă din viața ta?
Astronomia observațională este muncă de noapte. Partea de observații cu publicul începe seara, la ore diferite în funcție de anotimp și durează 2-3 ore. Miercuri și joi seara am ședințe de curs, pe care le pregătesc cu două zile înainte, iar uneori am prezentări cu publicul, în școli, licee și la Palatul Suțu-Muzeul Municipiului București. Fac observații și pentru cercetare, la Institutul Astronomic al Academiei Române, pe care le pregătesc pe la ora 17-18 și le pun în practică de când se face seară, până aproape de dimineața. De multe ori folosesc mai multe telescoape în paralel, deci trebuie supravegheate câteva locuri de observații. Pe la ora 3-4 închid telescoapele și încerc să mă relaxez o oră-două. Dimineața există rar pentru mine, pentru că de obicei sunt inconștient în acea parte a zilei. Cine vrea să mă contacteze o poate face cu succes doar după ora 12.

Sunt peste zece ani de când susții cursuri de astronomie la Fundația Calea Victoriei, cum reușești să te reinventezi și să le oferi mereu ceva nou cursanților?
Este ciudat pentru că nu mă reinventez și nu ofer ceva nou cursanților. Fără o anumită bază nu poți înțelege ce se întâmplă în Univers, iar eu am conceput pentru Fundație un curs în care se prezintă bazele acestui domeniu. Am ținut mereu același curs la Fundație, cu anumite evenimente speciale și pot să spun fără rușine că timp de peste 10 ani am ținut practic aceleași cinci ședințe, pe care le țin minte pe de rost.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Horoscop Urania: 5 zodii ajutate de Jupiter să adune bani și să rezolve probleme acute în luna iulie

Te ocupi cu studierea asteroizilor, dar care sunt noțiunile de bază despre comete pe care ar trebui să le știm și noi, profanii?
Eu studiez asteroizi, nu comete, însă pot scrie ceva despre ele. Cometele sunt foarte mici, au doar câțiva kilometri. Sunt reci, stau la rece și sunt compuse din gaze înghețate la temperatura spațiului (-230° C). Sunt obiecte care nici măcar nu se pot vedea dacă sunt la depărtări mai mari de un miliard km, acesta fiind motivul pentru care nici nu s-au descoperit multe (doar 3757). Când se apropie de Soare încep să se încălzească și gheața se transformă din solid în gaz. Praful și gazul ies din cometă și se împrăștie în urma și în jurul ei, iar obiectul se umflă în pene. Atunci cometa devine strălucitoare și spectaculoasă, de obicei timp de câteva luni, după care pierde materie, se îndepărtează de Soare și rămâne un simplu nucleu înghețat. Cele mai spectaculoase sunt cometele care ajung pentru prima oară la Soare. O cometă care a trecut de sute de ori pe la Soare se consumă și devine din mică și mai mică. Cele noi sunt de obicei mai mari și au activitate mai intensă.

Ai văzut filmul „Dont look up'? Cum ți s-a părut filmul, dacă ar fi să-l privești cu ochii unui om de știință?
Am văzut filmul. Mi-a plăcut și cred ca reflectă foarte bine realitatea înconjurătoare din care s-a și inspirat. Toate tipurile de personalități din film există. Există o mișcare anti-știință fără conducător, iar noi, cei care lucrăm cu publicul, vedem asta zi de zi. Tot ce ține de anti și pseudo știință a luat avânt pe Internet și nu numai. Toți neaveniții fără pregătire științifică sunt invitați să comenteze știința și dacă nu sunt invitați, se invită singur pe canalele lor. Încă nu știu dacă există oameni de afaceri capabili să pună în pericol specia umană pentru profiturile lor, capabili să jongleze cu fenomenele astronomice. Poate doar încă nu au avut ocazia să iasă la suprafață în societate.

Ce sunt stelele căzătoare?
Fire de praf care intră în atmosferă și dau energie aerului. Aerul redă energia sub formă de lumină, iar noi vedem o traiectorie luminoasă. Au primit numele acum mult timp, când nu se știa ce sunt stelele și se credea că mai pică din când în când una pe Pământ. Acum știm ce sunt stelele și dacă prin absurd ar pica una pe Pământ e ca și cum ar pica un elefant pe o furnică. Stelele căzătoare se numesc meteori, dar puteți să le spuneți canale de ionizare. Chiar vă recomand să îi spuneți cuiva: „Hai cu mine în seara asta să îți arăt canale de ionizare!' Să vedem ce reacție are.
O stea căzătoare strălucitoare este produsă de un fir de praf de mărimea unui fir de nisip de pe plajă.
În orice noapte poți să vezi stele căzătoare, dar de obicei, pe întreg cerul se văd 5 pe oră. Dacă vrei să vezi mai multe va trebui să te uiți atunci când sunt maxime de curenți de meteori, adică atunci când se văd mai multe. Încearcă în serile de 21-23 aprilie, 11-13 august, 13-14 decembrie și 2-4 ianuarie. Cer senin!

Vedem că din ce în ce mai mulți dintre miliardarii lumii investesc în nave spațiale și explorarea spațiului cosmic în general. Care este pronosticul tău în acest domeniu? Vom merge în concediu pe Marte?
Nu vom merge în concediu pe Marte, cel puțin nu în următorii 20 de ani. Îmi pare rău, nu este vina mea. Pur și simplu nu există rachetă care să poată trimite până la Marte oameni și toate materialele de care au nevoie să trăiască acolo. Totuși, agențiile spațiale de stat și anumite companii private încearcă să proiecteze misiuni, rachete și, cel mai important, motoare de rachetă. Tot ce poți să faci acum este să mergi în spațiu timp de câteva minute la prețul de 450.000 euro. Suntem mereu cu gândul la stele, dar suntem departe de ele.

Duci pasiunea ta pentru astronomie și acasă? De exemplu, faci observații astronomice cu cei doi copii ai tăi?
La mine acasă sunt cărți de astronomie, cărți SF, dacă cineva este interesat le poate citi. Nu doresc să îmi influențez copiii, îi las să găsească singuri ceea ce le place. Îi mai iau la evenimente, dar nu foarte des, maxim de câteva ori pe an. Programul de noapte este complicat pentru familii pentru că seara-noaptea nu ești acasă, iar ziua când ești, nu sunt ceilalți.

Știu că ești pasionat de cărți SF, ce titluri poți să ne recomanzi?
În primul rând recomand seria Amintiri din trecutul Terrei', de Liu Cixin, pe care tocmai am recitit-o a treia oară. Urmează seria Silozul', de Hugh Howey, iar apoi Dune' toate romanele, inclusiv cele scrise de fiul lui Frank Herbert. Apoi seria Fundației' de Asimov. Merită să citești seriile acestea pentru că timp de câțiva ani vei fi pierdut în diferite tipuri de viitor.

Cum enervezi un astronom (pe lângă a confunda astronomia cu astrologia, desigur)?
Spune-i că Pământul este plat, că Big-Bang-ul este o invenție a oamenilor de știință care vor să manipuleze lumea, că oamenii nu au fost pe Lună, că vine planeta Nibiru și ne omoară, că în fiecare lună de august Marte se vede cât Luna, că există super-Luna și că se poate vedea pe cer, că s-au prăbușit extratereștrii pe Pământ, că Universul are doar 6000 de ani, că pe Marte există o față umană, că sunt baze extraterestre pe Lună, că Pământul este gol pe dinăuntru și că există Luna albastră.
După cum vedeți sunt multe subiecte. Bine că puținii astronomi care există în țara noastră sunt oameni calmi și respectuoși.

Adrian Șonka: „Mărimea Universului este de 94 de miliarde ori 10.000 de miliarde de kilometri'

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro