Suntem mai frumoase decat credem

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Nu cred sa existe vreo femeie – indiferent cat de frumoasa – care sa fie cu adevarat multumita de corpul ei. Culmea este ca majoritatea sunt mai complexate in tinerete, adica atunci cand arata cel mai bine, si mai impacate dupa 30 de ani.

MARIA BACESCU (25 de ani) – Cred ca lumea e prea obsedata de aspectul exterior
Venita de dincolo de Prut, Maria a urmat Teatrologia la Universitatea de Arta Teatrala si Film din Bucuresti. Joaca in Compania „Libelula”, o trupa de teatru pentru copii.

Pana la 20 de ani nu a preocupat-o felul cum arata. Atunci, mergand pe strada, a auzit pe cineva comentand: „Mama, ce grasa e asta!”. Curioasa, a intors capul, s-o vada si ea pe grasana, dar, spre stupoarea ei, era vorba chiar despre ea. Probabil ca respectivul lucra in domeniul modei, fiindca numai asa poti taxa drept grasa o fata de 78 de kg si cu o inaltime de 1,77 m. Insa in tot raul e si un bine; auzind remarca depreciativa, Maria a admis ca se ingrasase cu 20 de kilograme in rastimp de un an. Si-a asumat greutatea, dar si-a propus sa se opreasca aici.

Din fericire, supraveghindu-si alimentatia si facand miscare, a scazut in greutate, ajungand la 65 de kg. Iar de cand este la „Libelula”, este atenta ca nu cumva sa-si altereze silueta. Complimentul de care isi aduce aminte cu placere este ca i s-a spus ca este frumoasa – fara sa fie machiata! In rest, nu prea pune baza pe aprecierile celorlalti, de vreme ce unii ii spun ca se poate si mai bine, iar altii ca e din ce in ce mai bine.

Atuul ei este, in opinia ei, doar inaltimea. Dupa insistente, admite si ca are par frumos si ochi de un albastru de invidiat. In schimb, cusururi isi gaseste cu nemiluita. „Nu ma gasesc proportionata (sunt slaba in partea de sus si grasa jos), am nasul mare, piciorul lat si barba stramba.” Din pacate, ultimul defect are un sambure de adevar: de curand, Maria a aflat ca sufera de o forma de acromegalie care, netratata, va produce cresterea labei piciorului, a barbiei si a mainilor…

Maria mosteneste silueta supla de la mama ei, actrita la Chisinau. „Mama a aratat superb pana la 50 de ani, cand a inceput sa se ingrase. Desi era actrita, nu-i placea sa se machieze. Ea spunea ca omul daca e frumos, e frumos si cu un sac pe el. Depinde cum il poarta.”
Demna fiica a mamei ei, Maria considera ca lumea e ingrozitor de obsedata de aspectul fizic. „Goana asta dupa haine te face sa uiti de multe ori de lucrurile cu adevarat importante. De altfel, un pantof elegant, cu toc inalt, nu e tocmai sanatos, din cate stiu, si nici pantalonii din material stretch. Eu sunt adepta hainelor din fibre naturale, comode, lejere, chiar daca mi s-a reprosat ca ma imbrac ca o baba.”

IULIA HOINARU (33 de ani) – Sa te simti bine cu tine insati
Principalul ei motiv de nemultumire fizica a fost – cum altfel? – greutatea. Se grabeste insa sa adauge (ca sa nu-l manie pe Dumnezeu, probabil!) ca asta nu i-a zdruncinat echilibrul de viata, ci a facut-o sa incerce sa remedieze situatia. Ca atare, a facut ani de zile aerobic. De cand s-a ingrasat, se supravegheaza atent in oglinda, pe care o defineste drept cea mai apropiata prietena. „Ne trezim dimineata impreuna, iar seara, mai am putin si adormim impreuna! Sper sa nu se supere nici una dintre prietenele mele reale!”

Pentru ca e o fire deschisa, are la fel de multa incredere in felul in care se oglindeste in ochii celorlalti. „Consider ca trebuie sa aratam bine, chiar daca asta ne consuma ceva timp, ca sa ne simtim bine cu noi insine. De aceea, am incercat sa-mi regasesc echilibrul interior chiar si in perioadele in care nu am aratat tocmai bine.” Adica, in urma cu zece ani, cand a trecut printr-o perioada de stres profesional si s-a ingrasat destul de mult, zice ea. Adica de la 53-54 de kg a ajuns la un insuportabil 57 de kg!!!

„In primavara aceea, cand am vrut sa port costumele din primavara anterioara, am avut surpriza sa descopar ca nu ma mai incapeau. Hainele sunt pentru mine un etalon; daca nu ma mai incap, e clar ca m-am ingrasat.” Iulia nu stie de ce hainele nu reprezinta un reper pentru toata lumea, dar banuieste ca este vorba despre personalitatea fiecaruia si de educatie. „Sunt persoane cu calitati fizice deosebite, dar care nu se ingrijesc si nu stiu sa se puna in valoare. Sau care se neglijeaza de la o anumita varsta, desi, odata cu varsta, corpul nu mai vrea si trebuie sa-l ajutam cu o crema buna, cu un masaj, cu gimnastica.”

Cum era de asteptat, Iulia a preluat de la mama ei atitudinea fata de propriul corp. „Mama este o persoana extraordinar de ingrijita si cred ca mi-a transmis si mie aceasta preocupare.” Tot mama este cea care a invatat-o ca trebuie sa se bucure de fiecare varsta, fara sa arda etapele. De aceea, Iulia nu le intelege pe tinerele de 15-19 ani care se straduiesc sa para mai mature. „Daca mi-as face codite, le-as putea concura cu succes.

Este pacat sa te imbatranesti cu buna stiinta; sunt lucruri care se fac la 17 ani si lucruri care se fac la 30 de ani.” Iulia este de parere ca tinerele de astazi sunt obsedate de aspectul fizic. „Foarte multe vor sa-si schimbe corpul. N-am nimic impotriva operatiilor estetice, dar nu trebuie exagerat. Nu trebuie sa ne transformam neaparat corpul, putem trai foarte bine in corpul nostru, daca avem grija sa-l mentinem in anumite limite. Important este sa fim noi multumite.”

Suntem mai frumoase decat credem

MIHAELA PERSINARU (44 de ani) Arat bine pentru varsta si conformatia mea
Manager de Resurse Umane la Energomontaj, Mihaela este un caz fericit de atitudine pozitiva fata de corpul ei. Ea se raporteaza la varsta si datele ei genetice si nu la canoanele modei.

In cursul timpului, Mihaela a avut o parere mai curand buna despre cum arata. „La o inaltime de 1,55 m, greutatea mea a variat intre 50-55 de kg, niciodata n-am avut mai mult de 55 de kilograme”, spune ea. „Dar atunci cand ajung in preajma celor 55 de kilograme, ma simt ingreunata, intru greu in fuste si atunci ma straduiesc sa-mi pun frana. Ma uit la prietene de-ale mele, care se chinuie sa slabesca tinand cure devastatoare si care, saracele, abia se mai tin pe picioare, au cearcane negre de parca n-ar fi dormit cu lunile. Am o colega care uneori se ingrasa 20 de kg, iar apoi da jos 20 de kg, dar cu ce pret!”

Ca sa nu se supuna unor asemenea chinuri, Mihaela e vigilenta si se retine de la mancare sau face gimnastica. Pedanta ca orice Fecioara, Mihaela are o relatie foarte buna cu oglinda. „Da, ma uit cam des in oglinda. Pot spune ca oglinda e sora mea geamana! Inainte de a pleca, ma probez de 100 de ori, fiindca vreau sa arat bine pentru mine, nu pentru a impresiona pe cineva. Iar ca manager de Resurse Umane intr-o institutie cu sute de angajati, nu ma pot duce la serviciu imbracata oricum. De regula, port taioare si caut sa fiu la patru ace.”

Astfel, Mihaela a reusit sa se mentina in forma si sa pastreze admiratia celor de-o seama cu ea si s-o obtina pe a colegelor mai tinere, care spun: „De-am arata si noi ca tine cand vom fi de varsta ta!”. Probabil ca atitudinea pozitiva a mostenit-o de la mama ei, care nu si-a facut niciodata probleme de felul in care arata. Nici n-ar fi avut de ce. „Rochia de mireasa a mamei m-a cuprins numai pana in clasa a VIII-a”, povesteste Mihaela. „Ma imbracam din cand in cand cu ea, la baluri mascate, unde voiam sa fiu printesa.”

Daca ar trebui sa-si enumere calitatile fizice, Mihaela s-ar referi la ochii si la genele ei. „Dupa ce mi s-a tot spus: „Vai, ce ochi ai!”, m-am uitat si eu la ochii altor fete si am observat ca ai mei sunt mai deosebiti si au niste gene lungi, care n-au nevoie de rimel.” In ceea ce priveste defectele, i se pare ca are fesele prea mari, ca are „aripioare” sau picioarele prea scurte! si totusi, Mihaela nu se sperie la gandul ca s-ar putea ingrasa de-acum incolo. „Daca voi reusi sa ma abtin de la dulciuri, n-o sa am probleme. Si va trebui sa ma abtin, pentru ca, altfel, nu voi arata grasa, ci bolnava. Am cazuri de diabet in familie si nu as vrea sa ma imbolnavesc.”

MIOARA GHEORGHE (45 de ani) Mi se pare prea frivol sa fii complexat de defectele fizice
Director de vanzari si marketing la Hotelul Crowne Plaza si mama unui copil
de 12 ani, Mioara are impacarea de sine a omului care a reusit in viata.

„Si eu am fost complexata de felul in care arat, in perioada liceului si a facultatii, dar am invatat sa nu mai fiu atat de preocupata de aspectul meu. Nici acum nu imi place mai nimic din ce am, daca ma iau pe bucatele, dar cu timpul am invatat sa-mi maschez defectele.” Mioara a avut norocul sa intalneasca doua femei speciale, care au marcat-o si de la care a inteles ca aspectul fizic nu reprezinta decat prea putin din alcatuirea unei personalitati. Una a fost profesoara ei de franceza din liceu, mica de statura si atat de grasa incat nu reusea sa-si puna picior peste picior. Insa avea o voce minunata, un tonus extraordinar si un umor sarcastic, cu care coplesea audienta.

Cealalta a fost o matusa, mica de statura, cu o cocoasa, neagra la fata, cu trasaturi extrem de urate. „Ei bine, cand stateai de vorba cu ea, uitai cine iti sta in fata. Era casatorita cu unchiul meu, un barbat foarte frumos. Au avut o casnicie de 55 de ani, el a iubit-o foarte mult, desi au existat presiuni asupra lui din partea unor femei foarte frumoase. Aceasta matusa facuse pensionul in limba franceza, era de o eleganta si de un bun-gust desavarsite, de un rafinament absolut in tot ce facea, de la felul in care iti aseza masa, pana la cel in care vorbea.

Toti din familie care aveau o problema se duceau la ea, nu pentru ca le-ar fi oferit neaparat solutii in orice imprejurare, dar gaseai la ea un sprijin moral. Toata lumea era constienta de uratenia ei, dar in acelasi timp toata lumea o adora.” Influentata de aceste exemple, Mioara a ajuns la convingerea ca exista persoane impecabile din punct de vedere fizic, dar pe care nu le retii, iar altele pe care nu le poti uita, pentru ca te-au impresionat intr-un fel sau in altul. „Cred ca frumusetea unei femei e data de distinctie, de atitudine, de generozitate, de bunatate. Sunt fericita ca am intalnit si inca mai intalnesc astfel de persoane, exista inca multe prezente feminine de la care am ce invata – de la felul cum isi asaza o esarfa, pana la atitudinea pe care o au atunci cand intalnesc pe cineva.”

Cu aceeasi intelepciune vorbeste Mioara despre ceea ce vede in oglinda: „De dimineata, cand ma uit in oglinda, sunt multumita ca sunt sanatoasa. Sanatatea iti da forta sa faci orice, iar faptul ca incepi o noua zi sanatoasa si in putere e un motiv de fericire care oricum se reflecta pe chip.”
La cum arata, Mioara ar putea sa aiba si multumirea ca arata atat de bine. Sau poate ca o tine ferecata in sufletul ei; in orice caz, e constienta de calitatile ei fizice, doar i s-au scris si poezii! Recunoaste numai ca are ochi frumosi si expresivi, maini placute la vedere, iar parul este ondulat natural. In schimb, considera ca are cusururi care ar putea fi indreptate prin chirurgie estetica, dar n-o face, de frica unui eventual esec si a durerii.

Mioara este mahnita ca tinerele pe care le remarca pe strada parca sunt clonate: poarta acelasi tip de pantof, acelasi tip de pantaloni si de tricou si au acelasi fel de a vorbi. „Asta e putin dezamagitor, pentru ca nu mai identifici persoana respectiva. Or, lor li se pare ca asa e trendy. Nu inteleg aceasta preocupare pentru imagine. Este mult prea frivol sa fii coplesita de defectele fizice; mi se par mult mai periculoase cele psihice si cred ca ar trebui sa luptam mai curand cu acestea.”

Irina Dimiu

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Mai multe din Psihologie