Sindromul BURNOUT, pericolul “muncitului de-acasă”

Sindromul BURNOUT, pericolul “muncitului de-acasă”

Acum, mai mult ca oricând, latura profesională își pune puternic amprenta asupra vieții personale. Dacă anul trecut ai încercat să fii optimist(ă) și să păstrezi un echilibru între cele două sau te-ai străduit să nu se vadă norii de anxietate care-ți dădeau târcoale, tot acest efort continuu și-a pus amprenta asupra stării tale fizice și psihice. Iar sănătate își cere nota de plată…

Cât de solicitată ești? Cât de multe faci? 
Burnoutul definește stresul profesional cronic ce se manifestă printr-o stare de epuizare fizică, psihică, dar și emoțională. Acest lucru apare din cauza solicitărilor constante, a rutinei și monotoniei, a taskurilor continue, precum și factorilor perturbatori externi. Toate acestea țin individul într-o presiune continuă, care se poate traduce prin epuizare, lipsă de energie, stare de oboseală permanentă. Persoana afectată de burnout simte că orice activitate care, altădată, era percepută cu un grad de dificultate mediu sau redus, acum este resimțită ca o suprasolicitare. Practic, burnoutul determină o incapacitate de
a mai accesa propriile resurse, astfel încât apare fenomentul de adaptare forțată, respectiv detașarea. În acest caz, își fac simțite prezența pesimismul, frustrarea,
iar cel odată implicat devine absent și indiferent, aflându-se în abandon. Iar de aici până la depresie, mai sunt doar câțiva pași.

Sindromul BURNOUT, pericolul muncitului de-acasă

Burnout înseamnă depresie?
Burnoutul poate crește riscul de depresie mai ales pentru cei care lucrează de acasă… Cele două tulburări patologice au simptome comune, de aceea este importantă o diferențiere a acestora. Burnoutul este cauzat de activitatea stresantă prelungită, pe când depresia are o origine și manifestări mult mai complexe. În depresie există gânduri recurent negative, care afectează toate ariile vieții, inclusiv pe cea profesională. De asemenea, depresia are o componentă psihotică, prin dorința și riscul de suicid. Burnoutul arată, de obicei, o disfuncționalitate organizațională în zona muncii și a responsabilotăților zilnice.

Perfecționiști, atenție!
Nevoia de performanță și de raportare la propriile capacități și realizări poate
să ducă la validarea sau invalidarea stimei de sine. Dacă ajungem să simțim pe o peri-
oadă lungă acea epuizare emoțională și acea detașare pentru că nu reușim să ne simțim apreciați sau semnificativi, atunci apar indicatorii cognitivi ai burnoutului: scăderea capacității de concentrare, lipsa creativității, lipsa spontaneității, greutăți în îndeplinirea task-urilor de zi cu zi. Burnoutul este inclus în lista afecțiunilor psihice pentru că are și o componentă medicală. Acest stres prelungit poate să ducă la apariția tahicardiei, palpitațiilor sau la creșterea colesterolului. Mai sunt și cauze care țin de personalitate. Sunt afectate de burnout în special persoanele perfecționiste, cele care au nevoie de validări și recompense imediate, cele care sunt la începutul carierei și vor să își dovedească reușita și să urce rapid pe treapta ierarhică. În general, burnoutul este corelat cu neîncrederea în sine și cu o slabă capacitate de anduranță și rezistență la stres. Viața din ultimul an ne-a demonstrat tuturor cât de imprevizibil este totul și cât de ușor se poate complica din situații aparent liniștite. Și dacă la toate acestea adăugăm lipsa perspectivelor de schimbare în bine… șansele să “clacăm” cresc exponențial.

Foto: Shutterstock

Citeste și:

Cum poți reduce fenomenul de burnout? 4 trucuri care te vor ajuta să te simți mult mai bine

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Publicitate
ziareonline.ro
CSID
Descopera.ro
Libertatea
Retete
Baby
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Huff
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Mai multe din Psihologie