Secretele seductiei

Secretele seductiei

seductieDintre toate speciile, este evident ca fiinta umana are cea mai ridicata capacitate de analiza a informatiei, cel mai subtil si complex mod de organizare si interactiune sociala si "masinaria" afectiva cea mai elaborata.

Atunci cand incercam sa-l seducem pe celalalt, sa ne facem remarcati, trebuie sa transmitem anumite informatii de al caror impact asupra celuilalt sau de a caror producere in noi insine suntem uneori total inconstienti.

Totusi, in ciuda lipsei clarviziunii, avem capacitatea automata de a reactiona. Este evident ca femeile si barbatii dispun, in acest joc, de propriul registru de competente pentru a se face pla­cuti si a-i atrage pe ceilalti.

Dar, chiar daca seductia si dragostea sunt inca un mister, acest lucru nu-i impiedica pe oamenii de stiinta sa faca cercetari in legatura cu alchimia atractiei si tot ce presupune ea.

Iubirea pluteste in aer?
Influenta feromonilor
Diane Ackerman (n.r. scriitoare, poeta si naturalista de origine americana, cunoscuta mai ales datorita lucrarii "A Natural History of Senses" – "O istorie naturala a simturilor") arata ca, in epoca elisabetana, femeia purta la subrat un mar curatat care ii retinea mirosurile corpului, dandu-l apoi amantului, care putea, astfel, sa respire mirosul iubitei sale, oricat de departe s-ar fi aflat.

Termenul "feromon" a fost introdus in 1959 si desemneaza substanta emisa de un individ pentru un alt individ, susceptibila de a-i afecta acestuia comportamentul, in mod inconstient. Ackerman arata ca femeile private de prezenta masculina ajung la pubertate mai tarziu, ceea ce inseamna ca si capacitatile biologice de procreare apar cu intarziere. Nu doar femeile resimt influenta feromonilor masculini. Spre exemplu, barbatii care au o relatie stabila cu o femeie observa ca barba le creste mai repede (se stie ca pilozitatea este legata de atractie).

Dupa cum se poate vedea, feromonii, aceste misterioase molecule, sunt capabili sa produca anumite efecte asupra omului, care nu este totusi coplesit de aceasta influenta olfactiva. Interesanta este legatura dintre aceste molecule si parametrii fiziologici sau evaluativi legati de activitatea sexuala umana. Nu suntem animale, cu siguranta, dar evolutia noastra nu a putut anula inca influenta acestor molecule ale dragostei, care au o atat de mare importanta la anumite specii.
 

Exista culori mai seducatoare?
Fara indoiala, culorile afecteaza evaluarile si comportamentul uman. Dupa cum au aratat mai multi cercetatori, culoarea unui chestionar primit prin posta influenteaza procentul de raspunsuri. Culoarea unui buletin de vot poate influenta alegerea unui candidat in favoarea altuia, iar aceeasi bautura, la aceeasi temperatura, va fi considerata mai racoritoare daca se afla intr-un pahar albastru, decat daca ar fi intr-unul galben sau rosu. Culoarea influenteaza si atentia acordata anumitor informatii, afectand pozitiv memorarea acestora.

In lumea animala, culoarea rosie reprezinta un semnal sexual. Este deci posibil ca rosul sa declanseze acelasi efect si la barbati. De altfel, cercetatorii au aratat ca preferinta femeilor pentru anumite culori ale hainelor este diferita in functie de perioada ciclului, in perioada fertila observandu-se o preferinta pentru hainele in culori calde (rosu, galben).

Specialistii in psihologia evolutionista considera ca aceasta perioada poate fi intuita in functie de culoarea hainelor, ceea ce ar explica interesul crescut pentru o femeie care se imbraca in astfel de culori. Cercetatorii in psihofiziologie au subliniat ca rosul are o asa-numita capacitate de activare fiziologica si de excitare.

Masurarea tensiunii musculare a aratat, de asemenea, ca anumite culori ne afecteaza raspunsurile fiziologice: rosul creeaza cea mai mare tensiune musculara, apoi galbenul si albastrul. Au fost observate efecte si asupra ritmului cardiac sau a tensiunii arteriale, deci este posibil ca activarea unei astfel de stari sa duca la varierea comportamentelor indivizilor.


De ce ne cucereste o voce?

Anumite caracteristici, cum ar fi sexul, varsta sau chiar rasa, pot fi stabilite prin simpla ascultare a vocii unui individ. Pentru anumiti cercetatori, caracteristicile sonore ale vocii au drept functie reflectarea nivelului de dominatie al barbatului. Se stie ca la non-primate indivizii cei mai masivi au frecventele vocalizarilor mai grave.

Aceasta trasatura exista si la barbati, ceea ce nu surprinde, avand in vedere faptul ca frecventele depind de diametrul si lungimea corzilor vocale, iar testosteronul afecteaza acesti parametri. La primate, marimea tractului vocal depinde de inaltimea scheletului, ceea ce favorizeaza anumite rezonante si frecventele grave. In procesul seductiei, pentru barbat este important ceea ce spune sau modul in care spune, insa si muzicalitatea enunturilor are, cu siguranta, importanta ei.
 

Ii putem simti pe cei care chiar ne seamana?
Unii cercetatori considera ca mirosul i-ar sluji omului in recunoasterea sociala. Cercetarile privind capacitatea de distingere a mirosurilor arata ca omul isi deosebeste propriul miros de al celorlalti sau ca parintii, bunicii sau rudele apropiate diferentiaza mirosul copiilor familiilor lor de al altora. Un studiu din 2005 (n.r. "Preference for Human Body Odors is influenced by gendre and sexual orientation") a analizat felul in care mirosul permite o diferentiere atat a barbatilor si femeilor, cat si a orientarii lor sexuale.

Studiul lor implica barbati si femei (18-35 de ani) care se declarau homosexuali/lesbiene sau heterosexuali/heterosexuale. Cercetatorii au colectat timp de trei zile mirosurile cu ajutorul unor plasturi asezati in zona axilara. Prelevarea s-a facut pe un grup de barbati si femei a caror orientare sexuala era cunoscuta. Apoi i se cerea subiectului sa miroasa plasturii si sa spuna care miros i-a placut. Evaluarea mirosului ales a fost facuta pe o scara de la 1 ("nu imi place acest miros") la 9 – "imi place mult acest miros".


Rezultatele au aratat urmatoarele preferinte:

  • heterosexualii (barbati si femei) prefera mirosurile barbatilor heterosexuali celor ale barbatilor homosexuali;
  • homosexualii prefera mirosurile homosexualilor;
  • heterosexualii (barbati si femei) prefera mirosurile lesbienelor celor ale homosexualilor;
  • barbatii heterosexuali prefera mirosurile femeilor heterosexuale;
  • homosexualii prefera mirosurile femeilor heterosexuale celor ale barbatilor heterosexuali.

Cercetatorii considera ca mirosul contribuie la identificarea unui subgrup. E posibil ca diferentele genetice observate intre heterosexuali si homosexuali sa poata explica efectele hormonale si, prin urmare, variatiile mirosurilor si preferintele pentru unele dintre acestea.

Sfantul Valentin, sarbatoarea iubirii sau a relatiilor destramate?
Sfantul Valentin este sarbatoarea iubirii si a cuplurilor, dar pentru unii este si sarbatoarea relatiilor destramate. Morse si Neuberg (2004) au chestionat cuplurile implicate intr-o relatie sentimentala de cel putin o luna, dar necasatorite sau abia logodite. Subiectii au fost intrebati despre calitatea relatiei lor, despre asteptarile pe care le au si despre cum cred ca este relatia lor in comparatie cu cea a altora.

Evaluarea s-a facut cu o saptamana inainte si una dupa Sfantul Valentin. Alte grupuri au fost chestionate in alte perioade ale anului, in preajma altor evenimente (sarbatoarea nationala a SUA, in iulie, sau Ziua Recunostintei, in noiembrie). Doua saptamani mai tarziu cuplurile erau contactate pentru a se vedea nivelul la care se afla relatia lor.

Cercetatorii au observat ca dupa Sfantul Valentin are loc un numar mai mare de rupturi decat in alte perioade, iar acest lucru poate fi remarcat chiar si dupa verificarea duratei relatiei si a numarului relatiilor sentimentale din trecut. De altfel, in comparatie cu perioada de dinainte de sarbatoare, cea de dupa Sfantul Valentin a scos in evidenta diminuarea perceptiei asupra calitatii relatiei cuplului.

Sfantul Valentin nu este, asadar, atat de roz pe cat se crede. Dar studiile complementare ale cercetarilor arata ca acest efect nu se observa decat la cuplurile la care calitatea relationala era de la inceput medie sau slaba.

Acest articol a fost realizat pe baza unor extrase din cartea "Psihologia seductiei. 100 de experimente pentru intelegerea comportamentului in dragoste" , aparuta la editura Polirom, sub semnatura lui Nicolas Guéguen, doctor in psihologie cognitiva, profesor-cercetator la Facultatea de Psihologie Sociala si Cognitiva a Universitatii Bretagne-Sud si director al laboratorului de cercetare LESTIC. Vei afla ca la baza misterului seductiei stau informatii pretioase despre modul de functionare al fiintei umane.

Catalina Ioancea; foto: arhiva Edipresse.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Recomandari
Publicitate
ziareonline.ro
Libertatea
CSID
Descopera.ro
Life.ro
Retete
Baby
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Mai multe din Psihologie