Masurarea Aportului de Macro si Micronutrienti la copii prescolari (Studiul MAMM)

Masurarea Aportului de Macro si Micronutrienti la copii prescolari (Studiul MAMM)

Initiat de Danone, studiul a avut ca obiectiv principal inregistrarea timp de 7 zile consecutive a aportului alimentar la copii cu varste cuprinse intre 3 si 6 ani, in familie, in cresa si in gradinite.

O alimentatie nesanatoasa in copilarie are efecte pe termen lung asupra sanatatii individului, de aceea este esentiala investigarea si corectarea posibilelor erori nutritionale. In Romania, prin eforturile catorva grupuri de cercetare, au fost realizate cateva studii pentru identificarea deficientelor exprimate clinic ale copiilor.

In acest fel motiveaza initiativa acestui studiu Prof. Dr. Andrei Achimas de la UMF "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca, in raportul sau.

Studiul a fost efectuat pe un numar de 394 de copii prescolari care au constiuit un esantion reprezentativ din punct de vedere demo-geografic si social. Nu au fost inclusi in studiu copii care, datorita unor probleme medicale sau de dezvoltare psihosomatica au un regim alimentar special. Esantionul a fost compus dintr-un numar egal de baieti si de fete.

Informatia a fost obtinuta pe baza unor chestionare si a unui jurnal de alimentatie a copilului.

Aportul alimentar de micro- si macronutrienti

In urma analizarii informatiilor din jurnale, a rezultat ca majoritatea copiilor mananca de 5 ori pe zi:

mic-dejun 99 %
gustare de dimineata 78 %
pranz 100 %
gustare de dupa-amiaza 96 %
cina 100 %

Au aparut, insa si mese suplimentare, cum ar fi… gustarea de dupa cina (!) – 74 % – si, desigur, "altele"32 %.

Cantitatea de alimente consumata este mai mare in weekend (aproximativ 30% din respondenti).

Fie din cauza cantitatii mari de mancare consumata, fie din cauza tipurilor de alimente alese, 54% dintre copii au un aport hipercaloric, ceea ce ar putea explica rata de crestere a obezitatii in cadrul acestei grupe de varsta. Cu alte cuvinte, aportul de calorii este mai mare decat consumul.

Daca procentul de copii supraalimentati este de 59 % in cazul celor cu varsta de 3 ani, el scade pana la 49 % in cazul celor de 6 ani. Se constata ca necesarul caloric este depasit cu preponderenta in cazul copiilor care iau masa in cadrul unei gradinite particulare, 69 %, fata de 53 %, in cazul gradinitelor de stat.

Aportului zilnic de calorii recomandat pentru aceasta grupa de varsta este de 1800.

Aceasta medie este semnificativ depasita in cazul celor mai mici dintre copii, cei cu varsta de 3 ani 1934 calorii consumate zilnic – , pentru ca apoi aportul sa scada sub media recomandata, pana la 1779, la copii de 6 ani.

Cea mai mare depasire a aportului caloric recomandat – 1939 calorii pe zi – se inregistreaza la copiii din gradinitele cu program prelungit. De asemenea, institutiile particulare se inscriu in top, cu o medie zilnica de 1954 de calorii.

Carente in aportul de macro- si micronutrienti

Grupele de varsta si tipurile de institutii care detin recordurile alimentatiei hipercalorice par sa aiba, din asta, un mic avantaj in situatia carentelor de calciu si fier.

Situatia calciului este, insa, atat de grava, incat micile diferenta nu mai conteaza. Fierul ajunge intr-o mai mare masura in alimentatia celor mici, insa vitamina D… se pare ca nimeni nu a auzit de ea.

93% dintre copii au carente alimentare de calciu.

Copiii de 3 ani par sa beneficieze de un aport ceva mai mare: 14 % beneficiaza de un aport de calciu corespunzator, dar acest fapt se poate datora si necesarului mai redus la aceasta varsta. De asemnea, rezulta din studiu ca 20 % dintre copiii integrati in institutii private primesc suficient calciu in alimentatie.

Dincolo de aceste mici – si poate intamplatoare – diferente, media aportului de calciu constatat de studiu este de 524 mg/zi, fata de standardul de 800 mg/zi, necesar in cazul copiilor mai mari de 3 ani.

99,7 % dintre copii au deficiente ale aportului de vitamina D.

Aportul recomandat de vitamina D este 200 UI/ zi, adica 5 mcg (micrograme). Media de consum rezultata din studiu este de numai 50 UI/zi.

40% dintre copii au un aport insuficientde fier.

Cumva, aportul de fier din alimentatia copiilor este ceva mai bun. Meida zilnica rezultata din studiu este de 11 mg, mai mare chiar decat cea recomandata, de 10 mg. Depasirea este realizata pe seama unui aport mai ridicat in cazul celor 60 % care primesc in mod controlat alimente bogate in fier.

Independent de acest studiu, in lucrarea Ghid pentru o alimentatie sanatoasa editat de Societatea Romana de Nutritie, editura Performantica, 2006, sunt mentionate principalele nevoi medii nutritionale pentru copii si adolescenti. Sunt evidentiate doar valorile acelor nutrienti al caror necesar este mai ridicat in perioada de crestere. Iata care sunt acestea, in cazul copiilor pe care s-a efectuat Studiul MAMM:

  1-3 ani 4-8 ani

Energie (kcal/zi)

1300 1800

Proteine % *

15 14

Lipide % *

30 31

Glucide % *

55 54

Calciu (mg/zi)

500 800

Fosfor (mg/zi)

460 500

Vitamina D (mcg/zi)

10 5

* din ratia calorica, furnizat de macronutrientii respectivi

Copiii prefera dulciurile

70% dintre copii consuma legume si fructe doar de 2-3 ori pe saptamana. Laptele este consumat in medie de 2-3 ori pe saptamana de 51% dintre copii, iaurtul de 74%, iar branza, de 66%.

Iata cum arata tabloul consumului zilnic de alimente considerate sanatoase:

Legume

16 %

Fructe

18 %

Lapte

27 %

Branza

10 %

Iaurt

10 %

Studiul a incercat sa afle care sunt motivele respingerii produselor lactate proaspete si iata raspunsurile obtinute:

Nu ii place copilului

77%

Nu este sanatos

25%

Nu cumparam

10%

Este prea scump

8%

Dupa cum se pare, pe primul loc, de departe, este plasata lipsa de interes a copiilor. La intrebarea directa privind preferintele alimentare ale copiilor, s-au obtinut raspunsuri care infirma ipoteza de mai sus.

Locul ocupat
in topul prefetintelor
declarate
Grupa de alimente Procentul de respondenti cu
"foarte mult"
Procentul de respondenti
cu "mult"
1

Dulciuri

45

29

2

Fructe

34

40

3

Lactate

24

42

4

Carne

21

31

5

Oua

17

31

6

Legume

15

31

7

Snacks

23

22

8

Fast food (pizza, hamburgeri)

18

18

9

Fainoase

10

23

10

Mancare pentru copii (ex. Milupa, Nestle)

15

18

Cele mai multe raspunsuri cu foarte putin sau deloc au obtinut:

Mancare pentru copii
(ex. Milupa, Nestle):

43 %

Fast food:

25 %

Snacks:

17 %

…fata de:

Legume:

2 %

Lactate:

2%

Fructe:

1 %

Asadar, problema nu vine din preferintele copiilor. Copiii ar manca fructe si lactate care, combinate, ar putea sa inlocuiasca dulciurile.

Ce putem face?

…se intreaba in final autorii studiului.

  • Sa alertam parintii sa modifice proportia principiilor nutritive in alimentatie.
  • Sa includa in alimentatia copiilor zilnic fructe si legume proaspete.
  • Sa reconsidere locul produselor lactate in ratia zilnica, 2-3 portii/zi.
  • Sa evite consumul dulciurilor, al sticks-urilor, chips-urilor ce aduc numai calorii fara valoare nutritionala.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
TV Mania
Sfatul parintilor
Mai multe din Mama si copilul