Furia lui tacuta macina viata voastra de cuplu?

Barbatul pasiv-agresiv nu-i usor de dibuit. La prima vedere s-ar spune ca nu este nici macar chiar atat de rau sa traiesti in compania lui.

Nu ridica tonul si nici mana, nu arunca cu farfurii, nu are accese de furie. Pentru vecinii care adora linistea poate trece drept un individ ideal.

La locul de munca este taciturn, nu contrazice pe nimeni si aparent nu incearca sa puna bete in roate nimanui. Ai spune chiar ca nu e niciodata furios.

Citește și...

Simona Halep și Nadia Comăneci, stil și eleganță la ceremonia de decorare a lui Gică Hagi. Cum s-au îmbrăcat sportivele

Plicul secret pe care astrologul Minerva îl trimisese pentru Elena Udrea. Ce scria în scrisoare: „Nu știu dacă putea să evite pușcăria'

In realitate, sub masca lui de calm aparent, in spatele comportamentului pasiv se ascunde mania innabusita, agresivitatea tinuta in frau. Pasivitatea lui poate lua o varietate de forme: de la lipsa de opinie intr-un subiect, sau lipsa de decizie intr-o problema, pana la lipsa de atentie cand nu vrea sa auda ce i se spune sau uita ce trebuie sa faca atunci cand ceea ce are de facut ii displace. Agresiunea sa „subterana” este dispretul neafisat. Te poate ignora pur si simplu, facandu-te sa crezi ca pentru el nu existi.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Ilie Bolojan, îndrăgostit. Cine este femeia enigmatică de la brațul lui? E de o frumusețe aparte și are o profesie nobilă

Confruntarea cu pasiv-agresivul este cu atat mai dificila cu cat el nu admite niciodata ca este manios si in consecinta nu poti niciodata afla de ce, ce-l supara, ce-l deranjeaza, ce-l enerveaza. Pasiv-agresivul are „darul” de a interpreta gresit relatiile personale, pe care le percepe ca pe o lupta pentru putere. Si pentru ca agresiunea si-o exprima prin pasivitate, lupta cu el nu se da niciodata la scena deschisa, ci in culise, cu lumina stinsa. E, asadar, inutil sa-l infrunti in camp deschis.

Iata ce imi destainuie una dintre pacientele mele despre relatia de cuplu cu barbatul ei pasiv-agresiv: „Cand e suparat, nu-mi spune niciodata ce gandeste. Tace si nu stiu daca l-am ofensat cu ceva. Il rog sa ma ajute sa inteleg ce s-a intamplat si fie schimba subiectul, fie imi reteaza curiozitatea cu ‘Eu nu discut niciodata despre lucruri urate’.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Roata destinului se întoarce! 4 zodii rup lanțurile ghinionului și își rescriu destinul, pășind într-o eră a norocului suprem!

Cand il rog sa ma ajute cu ceva, nu ma refuza niciodata, nu spune ‘nu’ din principiu, dar treaba nu o face niciodata, pentru ca fie ‘a uitat’, fie ‘nu a avut inca timp’. Cand trebuie sa mergem intr-o vizita unde nu se simte bine, in loc sa imi spuna deschis ca nu doreste sa mearga, fie se ‘imbolnaveste’ cu o jumatate de ora inainte, fie ma provoaca la o discutie in contradictoriu, dupa care imi reproseaza ca din vina mea nu mai are dispozitia necesara.

Citește și...

SECUNDAR de Alexandra Badea: un joc indiscret cu rolurile din viaţa noastră

Plicul secret pe care astrologul Minerva îl trimisese pentru Elena Udrea. Ce scria în scrisoare: „Nu știu dacă putea să evite pușcăria'

Cand chiar nu are incotro si trebuie sa mearga, face tot ce ii sta in putinta ca sa strice seara: gaseste nod in papura chelnerului, localului sau mancarii. De cele mai multe ori il simt detasat, iar eu ma simt ignorata: cand nu lucreaza, isi petrece ore intregi in fata televizorului sau dormind. Iar de sex nici nu mai e vorba – cand nu il doare capul, e obosit, iar cand nu e obosit, are de lucru.”

In „Living With The Passive Aggressive Man”, Scott Wetzler, PhD, ne reaminteste ca oamenii, pentru a supravietui, au in mod natural tendinta de a depinde unii de altii, intr-o mai mare sau mai mica masura. Cat de dependenti ramanem la maturitate este in functie de cat de bine ne-am rezolvat conflictul separarii. Cum pasiv-agresivul nu si-a rezolvat cu succes faza de separare, el continua, in viata adulta, sa aiba probleme cu dependenta de altii. Asta il face sa se simta neputincios, incompetent, il manie. Iar cum mania nu si-o poate manifesta fatis, si-o exprima printr-un comportament pasiv.

Pasiv-agresivul se teme de fapt de propria agresiune, ostilitate, sentimente care, reprimate, nu pot fi experimentate decat prin intermediul reactiilor negative ale celor din jur, ca raspuns la comportamentul sau.

Paradoxal, exista si forme colective de agresiune pasiva, care intra in campul marilor tensiuni sociale, nu neaparat daunatoare, ce tin de procesul de adaptare, supravietuire. Sub comunism, Romania a fost cel mai clasic exemplu de agresivitate pasiva la scara nationala, ilustrat in atitudinea fata de munca. Folclorul a formulat-o in cunoscuta expresie „Ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim.”
 

Barbatul pasiv-agresiv se teme de propria agresiune si ostilitate; aceste sentimente, reprimate, nu pot fi experimentate decat prin intermediul reactiilor negative ale celor din jur, ca raspuns la comportamentul sau.

Cum se naste un furios tacut?
Cum de la Freud incoace cam totul e din „vina mamei”, psihologia incearca sa explice formarea caracterului pasiv-agresiv prin prisma unei relatii cu o mama protectoare, care adesea refuza copilului dreptul la o progresiva independenta, de teama ca „nu se va descurca singur”. Atitudinea ei ii anihileaza initiativele si ii incurajeaza dependenta de ea, crescand un gen de barbat-copil, care continua sa ramana la maturitate „baiatul mamei”.

Tatal, in general pasiv sau absent emotional si/sau fizic, isi pune si el amprenta pe ceea ce va deveni mai tarziu caracterul pasiv-agresiv al copilului in formare.

Conflictul dintre trasaturile de caracter ale parintilor nu rareori confuzioneaza copilul; astfel, in orbita „complexului Oedip”, se naste frica de a-si satisface mama si de a intra in competitie cu tatal. Renunta asadar la „lupta” pentru putere cu tatal, pentru a nu-i submina autoritatea, de unde lipsa de decizie, tendinta de a amana actiunile care nu-i plac, inertia de mai tarziu.

De asemenea, se subordoneaza aparent mamei, de care ramane dependent si careia va continua sa i se opuna/reziste pasiv. In sfarsit, o alta teorie face referire la parintii autoritari, punitivi, care nu permit copilului sa-si exprime emotiile negative.

Acesta invata sa si le suprime, sa se teama de ele, iar agresivitatea, ca o expresie emotionala negativa, si-o exteriorizeaza printr-o rezistenta pasiva, ca o forma indirecta de comunicare a ostilitatii. Pentru pasiv-agresiv, a spune „nu” sau a recunoaste ca este manios este echivalent cu a intra in conflict si in consecinta a se expune dezaprobarilor si chiar abandonului.

De ce se teme?
In principal, de dependenta. Caracterul pasiv-agresiv are in fata dependentei un sentiment de ambivalenta: o cauta si se teme de ea in acelasi timp. Desi dependenta il sperie, teama de a fi autonom este chiar mai puternica. Alege in consecinta dependenta de tine. Si cu cat se va simti mai dependent de tine, cu atat va deveni mai agresiv, in cazul lui, mai pasiv, ca o forma de rezistenta impotriva acestei dependente. Intr-atata dispretuieste dependenta de tine, incat regizeaza despartiri dramatice, rupturi ireversibile pe care insa neputand sa le finalizeze singur, te aduce pe tine in pragul disperarii, ca tu sa fii cea care sa-l paraseasca.

Ii este teama de intimitate; cum intimitatea ne face dependenti mutual, in cazul pasiv-agresivului, sentimentul iubirii e perceput ca o frica de a deveni dependent, inrobit, subjugat. Si intr-o incercare de a se descatusa de povara dependentei, incepe certuri care sa-i permita sa ia distanta fata de tine.

Ii este teama de relatiile sexuale; aceasta teama este de fapt o consecinta a fricii de intimitate si de dependenta. Impulsul sexual este perceput de catre barbatul pasiv-agresiv ca un act de agresiune. „Alege” asadar si in cazul acesta rolul pasiv, retragandu-se din competitie prin dezvoltarea de probleme ca impotenta (lipsa de erectie) sau ejacularea prematura. Unii aleg calea abstinentei, invocand „Nu ma simt bine”, „Am de lucru” sau „Mi-e somn”. Iar cand in sfarsit cedeaza, prefera pozitia submisiva, dedesubt.

Intr-o relatie, pasiv-agresivul tinde sa vada nevoile personale in conflict cu cele ale partenerului. De teama ca o parere personala contradictorie cu cea a interlocutorului sa nu fie confundata cu o agresiune dezlantuita, de teama de a nu intra in conflict, alege sa nu-si spuna deschis parerea, sa nu spuna deschis ce gandeste, sa nu-si ceara drepturile, cu sinceritate. Asadar, nu te „agreseaza” cu pareri personale sau cu rugaminti, ci mocneste pasiv, in tacere.

Deoarece responsabilitatea vietii in doi il copleseste, pasiv-agresivul recurge la a nu se implica, la a nu se angaja activ, nici fizic si nici emotional intr-o relatie. Si cum orice relatie are la baza spiritul de echipa, iar orice activitate in echipa inseamna dependenta mutuala a membrilor care o compun, pasiv-agresivul fuge din nou din fata mult temutei dependente.
 

Profilul lui
Nu stie sa spuna „nu”, dar fie nu face ceea ce-l rogi, fie amana la nesfarsit. E intarziat si uituc, lasand lucrul neterminat in timp ce se apuca de altul. Gaseste mereu scuze, evitand sa-si duca la bun sfarsit obligatiile.

Se izoleaza in urma unei dispute. Se retrage din fata presiunilor, nu spune ce il supara, nu ridica vocea. Foloseste ostilitatea, pasivitatea, pentru a crea distanta fata de tine, incercand sa-ti demonstreze ca n-are nevoie de tine. Asteapta ca altii sa ia decizii in locul lui, sa-i rezolve problemele. Se crede atacat la cele mai mici observatii si raspunde cu exagerata sensibilitate la ceea ce percepe drept critica. Se simte ranit usor si anticipeaza rejectia, chiar imaginara, incercand sa fie el primul care sa rejecteze, de teama sa nu i-o spui tu..

Profilul partenerei lui
Fara sa stie si fara sa si-o doreasca, femeia din compania barbatului pasiv-agresiv contribuie sau ii „incurajeaza” trasaturile de caracter.

Iata cum arata ea:
Femeia-victima sau cea care se scuza pentru ca are sentimente: „Imi pare rau ca te-am deranjat cu problemele mele.” Pentru ea, nevoile partenerului sunt pe planul intai, ea temandu-se de singuratate, de a nu fi parasita. Este asadar o colectionara de barbati abuzivi. Ii lipseste increderea in sine, se multumeste cu putin, spunandu-si mereu: „Mai bine decat nimic. Poate fi si mai rau.”

Femeia-dictator este cea careia ii place sa detina intotdeauna controlul, in orice situatie, sa fie „seful casei”, cea care nu poate accepta sa i se spuna „nu” atunci cand cere ceva. In felul acesta ea il descurajeaza pe pasiv-agresiv sa-si exprime deschis punctele de vedere contrare: „Nu pot, nu cred, nu-i bine asa”, incurajandu-l pe barbat sa raspunda mai degraba cu „Da, draga, dar am uitat.”

Femeia-salvator sau femeia din umbra barbatului, asa-numita „mama ranitilor”. Ea incearca sa castige bataliile pentru el si in locul lui, il scuza in fata altora, il apara, isi asuma responsabilitatile lui, ia decizii in locul lui, termina treburile incepute de el si neduse la capat – „O fac mai bine si mai repede decat el.” Ii incurajeaza pasivitatea, il face dependent de ea, exact ceea ce el uraste mai tare.

Raspunzand intrebarilor testului de mai jos, poti afla daca partenerul tau este pasiv-agresiv.
Acorda cate un punct pentru fiecare raspuns pozitiv dat intrebarilor de mai jos, aduna-le si calculeaza apoi scorul.

1. Intarzie, amana la nesfarsit actiunile care nu-i fac placere.
2. Opune rezistenta indirecta – zice da, dar nu face nimic concret.
3. E furios si nu spune ce-l supara.
4. Te provoaca, apoi te intreaba de ce esti nervoasa.
5. Se retrage dupa o discutie neplacuta, evitand confruntarile.
6. Se scuza frecvent ca a uitat sa faca ce l-ai rugat.
7. Este evaziv in discutii si evita sa-si spuna clar punctul de vedere.
8. Evita responsabilitatea, se eschiveaza in a lua decizii.
9. Are dificultati in a fi intim sexual si emotional.
10. Este dependent de tine pentru a-i rezolva treburile personale.
11. Se comporta egoist, neinteresat de problemele tale.
12. Pare a face lucrurile gresit in mod intentionat.
13. Este frecvent nemultumit, nimic nu ii este pe plac sau indeajuns.
14. Se plange adesea ca soarta ii este potrivnica.
15. Se teme deseori ca altii profita de el.

INTERPRETARE
Scor intre 0 si 5: putin probabil ca partenerul tau este pasiv-agresiv.
Scor intre 5 si 10: destul de probabil ca ai de-a face cu un pasiv-agresiv.
Scor intre 10 si 15: cu siguranta ca partenerul tau poate fi numit pasiv-agresiv.

Strategii si solutii
Pasiv-agresivul traieste permanent intre doua „iaduri” si intr-o perpetua stare de autosabotaj: nu poate tolera succesul, dar nici lipsa lui, nu poate tolera dependenta, dar nici autonomia nu-i e pe plac, nu vrea sa aiba puterea, controlul, dar nici pe tine nu te lasa sa le ai.

Asa cum Dorothy Mc.Coy ne aminteste in „The Manipulative Man”, lupta cu pasiv-agresivul nu e usoara. E greu de castigat o batalie cu un partener care este evaziv, te abate de la subiect, nu spune niciodata ce-l supara. Daca incerci sa-l implici in viata de cuplu, simte ca il coplesesti, ca ii ceri prea mult, incearca sa se izoleze ca sa iti demonstreze ca este independent, ca mai apoi sa se simta ignorat, abandonat. Daca nu-l bagi in seama, te acuza ca nu-ti pasa de el.

Asadar, daca nu inveti foarte bine regulile jocului cu pasiv-agresivul, episoadele vietii in doi se transforma intr-o lupta care se reia mereu si nu se sfarseste decat atunci cand eventual iti vei da tu obstescul sfarsit.

Cum poti iesi din acest cerc vicios:

1. Spune-i clar ce astepti de la el. Exemplu: „In fiecare sambata seara as dori sa ne facem un program impreuna.” Spune-i in ce fel comportamentul lui afecteaza legatura dintre voi ori de cate ori uita sa-si tina promisiunile. Exemplu: „Imi pierd increderea in tine cand promiti ca ma ajuti si n-o faci.”
2. Ajuta-l sa-si articuleze dorintele. Faciliteaza comunicarea intrebandu-l: „Simt ca ma eviti. E ceva care te nemultumeste. Ce pot face sa te ajut?”
3. Incurajeaza-l sa fie autonom. Lasa-l sa invete sa-si castige bataliile singur, sa ia decizii si sa-si stabileasca standardele independent. Ajuta-l sa inteleaga ca a avea puncte de vedere contrare nu inseamna neaparat a fi in dezacord, iar a admite ca este de acord cu tine nu inseamna neaparat capitulare in fata independentei personale.
4. Lasa-l sa simta consecintele comportamentului lui. Arata-i ce a gresit in comportamentul lui („Cand te comporti asa, ma deranjeaza”) in loc sa-l critici („Esti mizerabil cand te comporti asa”).
5. Nu-i accepta scuzele, justificarile. Fiind maestru la asa ceva, va incerca sa te seduca, vanzandu-ti promisiune dupa promisiune, dupa care o va lua de la capat. Incearca sa nu-i gasesti scuze. Exemplu: „Poate e prea timid sa-mi spuna ca ma iubeste.” Nu accepta vinovatia, decat daca e intr-adevar vina ta.
6. Fii consecventa. Daca astepti ca el sa inceapa sa-si tina promisiunile, trebuie sa vada ca si tu ti le tii pe ale tale. Exemplu: nu-i spune „Daca intarzii mai mult de 15 minute, nu ma mai gasesti acolo”, si dupa o jumatate de ora inca il mai astepti.
7. Permite-i sa-ti spuna cand e furios. Explica-i ca e acceptabil sa se simta furios, dar ca nu-i bine sa se comporte agresiv. Daca o face, nu-i raspunde la fel. Exemplu: in loc sa spui „Nu vreau sa te mai ascult, ca faci prea mult zgomot”, poti spune „Daca vei continua sa ma intrerupi, nu pot sa-ti spun ceea ce trebuie sa auzi de la mine.”
8. Fii empatica. Pasivitatea lui i se trage din frica de el insusi in fata propriei agresiuni. Punandu-te in pielea lui, il vei ajuta sa inteleaga ca poate avea incredere nu numai in tine, dar si in el. Fa-l sa inteleaga ca mania, dependenta, conflictul sunt emotii normale, de care nu trebuie sa ne temem si nici sa ne simtim vinovati.
9. Nu-i imita caracterul. Nu incerca sa castigi jocul folosind armele lui, adica devenind pasiva, absenta sau evitand subiectul.
10. Daca nimic nu da rezultate, hotaraste daca vrei sa ramai in continuare in fata unei usi la care sa continui sa bati ca sa ti se deschida (cand poate nu-i nimeni acasa) sau daca alegi sa inchizi usa in spatele tau si sa pornesti mai departe.

Agresivitatea pasiva poate fi intalnita si in cazul femeilor, dar studiile de specialitate fac referire in special la barbati.

Despre autor
Dr. Juliet Nichols este psihiatru practician in New York, director general al Mather Partial Hospital, Adult and Adolescent, clinica specializata in tratarea tulburarilor survenite in comportamentul alimentar. Colaboreaza cu clinici de psihiatrie si detine un cabinet de practica privata in Mount Sinai, New York. E doctor in medicina generala, titlu obtinut la Facultatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”, din Bucuresti, in septembrie 1984. Articolele ei pot fi citite si pe siteul www.curteaveche.ro.

Dr. Juliet Nichols; foto: Dreamstime.
 

Reacția Otnielei Sandu, după ce Sebastian Dobrincu a fost surprins cu Ioana Ignat: „Sunt o femeie puternică'. S-au despărțit după câteva luni de relație

Citește și următorul articol:

Secretele seductiei