Ești meteodependentă? Relaxează-tă! Nu există termenul de meteodependență… cel puțin nu unul cu valoare medicală și științifică recunoscută. Cu toate acestea se știe că există persoane care sunt afectate în mod semnificativ de schimbările condițiilor meteorologice.

O persoană „meteodependentă' se plânge de simptome fizice sau emoționale în funcție de starea vremii, prin urmare poate simți disconfort sau durere la nivelul articulațiilor sau mușchilor atunci când vremea se schimbă.

Până la meteodependență e bine să știi că…

• Vântul poate declanșa crize de astm și sinuzite alergice.
• Creșterile bruște de temperatură aduc astenii de primăvara și gripe.
• Frigul excesiv este periculos pentru bolnavii de inimă.
• Durerile articulare sunt caracteristice anotimpului rece și umed.
• Modificările de presiune acutizează afecțiunile circulatorii.

Cum știi că ești meteodependentă?

O persoană meteosensibilă este cea care reacționează la variațiile de temperatură, de presiune și umiditate atmosferică.
În general, schimbarea vremii agravează problemele de sănătate existente (cardiace, circulatorii, reumatice) sau duc la apariția unora noi (amețeală, anxietate, oboseală, tulburări de somn etc.).
Simptomele diferă de la o persoană la alta și cresc în intensitate odată cu vârsta, alterarea formei fizice și gravitatea bolii.

Citește și...

Cum să alegi piesele de veselă și tacâmurile potrivite pentru o cină specială

Sarmale după rețeta lui Chef Sorin Bontea. Ce ingredient secret folosește

Suferinzii de inimă sunt, în mod special, meteosensibili. Cei care au avut deja un infarct sunt supuși unui risc întreit de a suferi tulburări legate de schimbarea vremii, iar femeile cardiace sunt de două ori mai expuse decât bărbații.

Meteosensibilii devin nervoși cu o zi-două înainte de schimbarea vremii și se simt groaznic în timpul producerii ei. În aceste perioade se nasc mai mulți copii, crește numărul sinuciderilor, al atacurilor de cord, crizelor de ulcer si al migrenelor.
Reumaticii sunt primii care „anunță” schimbarea vremii, iar crizele de astm alergic și bolile respiratorii sunt declanșate de vântul puternic – particulele de polen, spori și gaze toxice care circulă odată cu masele de aer. Ploile acide, deșeurile, smog-ul și poluarea pot contamina arii întinse, în funcție de condițiile meteo, iar cei care trăiesc în mediul urban sunt mai vulnerabili decât locuitorii zonelor rurale.

Ce e de făcut dacă ești meteodependentă?

Mărește-ți rezistenta la schimbările de mediu, petrecând cât mai mult timp în mijlocul naturii și chiar folosind stimulanți puternici, cum ar fi sauna ori dușurile scoțiene (cald-rece, rece-cald).

Frigul, vântul și ploaia

Bronșite, migrene și crize de astm: virusurile gripale se „simt” foarte bine în mediul răcoros și umed, iar proliferarea acestora provoacă multe afecțiuni respiratorii cu complicații (bronșite). Toamna și primăvara aduc variații de presiune atmosferică, foarte neplăcute pentru meteodependenți.
O presiune atmosferică crescută scade frecvența respiratorie, cea scăzuta duce la tahicardie și la hipertensiune arterială. Dacă ai migrenă, ai putea descoperi că se apropie un vânt uscat, un front de aer rece sau de joasă presiune.

Citește și...

Rețeta de sarmale a lui chef Sorin Bontea. Ce pune în sarmale pentru a le da cel mai bun gust. A dezvăluit chiar el ingredientul secret

Sarmale după rețeta lui Chef Sorin Bontea. Ce ingredient secret folosește

La noi în țară, în anumite perioade ale anului, apare un fenomen specific Alpilor, care aduce brusc temperaturi ridicate, umiditate și presiune scăzută. Îl „cunosc” foarte bine locuitorii Banatului, cei din Defileul Oltului, din Depresiunile Cibin și Făgăraș, Țara Bârsei („vântul cel mare de primăvară”), din Depresiunea Dornelor și cei din Sovata. Acest fenomen meteo crește ionizarea pozitivă, excitantă, din aer și tulbură echilibrul vegetativ și cardiovascular, determinând decompensări circulatorii. Impuritățile purtate de vânt, în cantități impresionante, sunt cauza celor mai multe reacții alergice.

Ești meteodependentă dacă te dor articulațiile la schimbarea vremii

Toamna este timpul agravării artrozelor. Puseele reumatice ating un vârf în anotimpul rece și umed, și sunt mult diminuate, până la dispariție, în sezonul uscat și cald. Dacă toamna ai articulații umflate și dureroase, rezervă-ți timp vara pentru cure balneoclimaterice și fizioterapie la: Amara, Bazna, Eforie, Baile Felix, Geoagiu, Govora, Herculane, Mangalia, Ocna Sibiului, Pucioasa, Sovata sau Techirghiol.

Ești meteodependentă dacă intri ușor în depresie

Cerul gri, bacovian, este o sursă de melancolie și deprimare. Te simți obosită și lipsită de energie? De vină este glanda pineală (epifiza), a cărei funcționare depinde de lumina ambiantă. Cu cât mai puțină lumină, cu atât mai multă secreție de melatonină, un hormon care produce starea de somnolență. Lipsa de activitate fizică și somnolență duc la plictiseală și stare de deprimare.

Cel mai bun sfat

Pe termen scurt, lumina artificială poate fi o soluție. Ca să te protejezi și de lipsa cronică a vitaminei D, „produsă” prin expunerea la soare, în lunile reci ia suplimente farmaceutice sau pleacă într-un concediu în emisfera sudică…

Dacă ești meteodependentă reacționezi la temperaturi scăzute

Probleme cardiace și respiratorii: ninsorile și viscolele aduc zăpadă, gheață și combinații periculoase de temperatură și vânt. Media de temperatură diferă de la o regiune la alta, iar locuitorii zonelor temperate suferă de frig la temperaturi mai ridicate decât cei din zonele reci ale globului. Cu fiecare grad ce coboară sub 18C, rata mortalității crește cu 2,15% la Atena și cu numai 0,27% în Finlanda, de exemplu. Cauza acestor decese este, mai ales, infarctul survenit la diferență bruscă de temperatură.

Hipertensiune arterială și infarct

Iarna înseamnă mai puțină mișcare și o alimentație încărcată de grăsimi, nesănătoasă pentru circulație și inimă. Organismul reacționează la scăderea temperaturii prin îngustarea vaselor de sânge periferice, supunând inima unui efort suplimentar. Cele mai expuse riscului sunt persoanele hipertensive și cele cu afecțiuni cardiace.

Temperaturile scăzute modifică și compoziția sângelui. Schimbarea este imediată și persistă până la doua zile de la instalarea frigului. Crește numărul globulelor roșii, nivelul de fibrinogen și colesterol – toate contribuind la creșterea viscozității sângelui și, implicit, la apariția unor blocaje circulatorii la nivelul inimii, plămânilor sau creierului.
Medicamentele, alcoolul și țigările dublează riscul. Vremea rece este și anotimpul răcelilor și al gripelor.
Decongestionantele folosite pentru viroze au efect asupra celorlalte vase de sânge, crescând presiunea arterială. Un alt vasoconstrictor important este nicotina. Iarna, tensiunea fumătorilor crește de două ori mai mult decât cea a nefumătorilor.

Sfaturi în așteptarea sezonului rece

Poartă mai multe straturi de haine subțiri – sunt mai călduroase decât o singură haină groasă! – iar dacă transpiri, schimbă-te.
Protejează-ți căile respiratorii: poartă un fular la nas atunci când este foarte frig.
Înainte de a ieși afară, încălzește-te făcând exerciții de întindere.
Fii atentă la primele semne de hipotermie: tremurături incontrolabile, vorbire înceată, scăpări de memorie, amețeli și oboseală.
Urmărește primele semne de îngheț: pierderea simțului tactil și albirea degetelor, a nasului sau lobilor urechii.
Evită eforturile fizice bruște, cum ar fi alergarea după un mijloc de transport, iar dacă stai la curte, nu exagera cu curățatul zăpezii.

Căldurile excesive din ultimele luni

Temperaturi de peste 40 grade C, asfalt topit, căldura sufocantă… – sunt condițiile în care ai supraviețuit vara aceasta! Umiditatea aerului face ca temperaturile să pară mai ridicate decât sunt în realitate.
Chinul provocat de căldura excesivă este exacerbat de poluarea aerului și de vânturile uscate și puternice, care aduc nori de praf.

Riscuri

Căldurile excesive supun organismul unui efort important de răcire a sa prin transpirație și evaporare. Combinația căldură-umezeală-poluare poate fi letală pentru locuitorii marilor orașe, care sunt cei mai expuși riscului afecțiunilor respiratorii și maladiilor cardiovasculare.
Căldura excesivă mai poate declanșa probleme oculare (conjunctivite, iritații ale corneei), dar și probleme circulatorii – flebite. Pericolul este cu atât mai mare în perioadele în care temperaturile nu coboară nici noaptea sub 21grade C.

Semnele supraîncălzirii: arsuri ale pielii, crampe și oboseală

Dincolo de mult discutatele afecțiuni dermatologice, arsurile solare reduc capacitatea pielii de a elibera căldura în exces, ceea ce poate conduce la insolație și șoc termic.
Crampele și durerile musculare (mai ales la mușchii abdominali și picioare semnalează pierderea apei prin transpirație.
Insolația se manifestă prin transpirații abundente, slăbiciune, senzație de frig, puls slab și vărsături. Mare parte din fluxul sangvin este direcționat către piele, pentru a face posibile pierderile masive de căldură, situatie în care aportul de sânge scade la nivelul organelor.
Dacă nu se intervine în această etapă, starea pacientului se poate agrava: crește temperatura, urmată de șoc termic, adică momentul în care organismul nu mai poate elibera căldură prin transpirație, iar temperatura ridicată produce distrugeri la nivelul creierului și deces.

Aerul ionizat

Aerul din preajma pădurilor, cursurilor de apă și oceanelor este bogat în ioni negativi, cu efect calmant asupra organismului. Aerul poluat din orașe este bogat în ioni pozitivi, „vinovați” de deteriorarea sănătații (afecțiuni respiratorii, deprimare și oboseală).
Umezeala și ceața reduc numărul ionilor, iar vremea uscată îi păstrează. Aerul ionizat este folosit în tratamentul unor afecțiuni respiratorii: astm, bronșite, febra fânului.

Ce regiune ți se potrivește dacă ești meteodependentă?

În regiunile de deal și câmpia din vest, climatul este ușor sedativ – aclimatizarea se face ușor, pe nesimțite. Este bine suportată de cei aflați în convalescență, care suferă de nevroze, surmenaj.
Câmpia Română, Podișul Moldovei, Dobrogea și Litoralul au un climat excitant, care solicită intens termoreglarea fizică și chimică și tonusul endocrin, iar prin expunerea la soare ameliorează imunitatea și metabolismul fosfocalcic.
Aceste regiuni sunt contraindicate bolnavilor cardiovasculari în stadii avansate, celor cu boli pulmonare și neurologice și hiperactivitate nervoasă.
În regiunile de munte există bioclimă tonic-stimulentă, care echilibrează sistemul nervos central și vegetativ, stimulând procesele imunologice nespecifice.
Stațiunile balneoclimaterice montane pana la 1.000 m altitudine (Vatra Dornei, Borsec, Tușnad, Sinaia, Lacul Roșu, Cheia, Bușteni, Predeal etc.) sunt indicate în hipertiroidie incipientă, nevroză astenică hiperactivă, surmenaj, anemie, tuberculoză, astm pulmonar alergic, rahitism, tulburări de creștere la copii.
Altitudinile de peste 1.000 m nu sunt indicate bolnavilor cardiovasculari cronici cu decompensări cardiace, insuficiență cardiopulmonara sau coronariană cronică.

Trăsături „nesănătoase' ale vârstei mijlocii legate de boli fatale

Sarmale după rețeta lui Chef Sorin Bontea. Ce ingredient secret folosește

Citește și următorul articol:

Trăsături „nesănătoase” ale vârstei mijlocii legate de boli fatale