Enigma legământului trac

Un reportaj în serial despre unul dintre cele mai ascunse mistere ale istoriei româneşti: enigma legământului pierdut a unui arheolog care şi-a sfârşit viaţa în ospiciu cu minţile arse de fantasme nebune şi a semnului tainic de pe coifurile din aur ale regilor traci.

În subsolul blindat al Tezaurului Muzeului Naţional de Istorie, sub metri de beton, se ascund poate, dovezile unei ipoteze tulburătoare despre existenţa unei dinastii traco-gete şi unei civilizaţii complexe, aproape necunoscută lumii de azi.

Două milenii de trecut transformate în câteva piese din aur greu, înconjurate de legende şi taine. Frunţile regilor care le-au purtat s-au transformat de mult în pulbere iar urmele lor au fost risipite de vântul timpului. Galbenul stins al aurului n-are amintiri, însă enigma trăieşte…

Citește și...

Școala fără Pauză, campania ce luptă împotriva abandonului școlar, încheie cu success cel de-al patrulea an

Anunțul făcut de Andreea Marin în ziua în care a împlinit 50 de ani: „Poate că sună banal, dar această normalitate a devenit raritate'

O poveste pornită de la câteva vorbe, care ar putea dezvălui realitatea unui neam îmbrăcat în sclipirile aurului, migălitori ai unei arte comaparabilă cu cea a Egiptului faraonic: fabuloasa civilizaţie tracă.

Legenda spune că acolo, la începuturile istoriei, regii traci, stăpânitorii Lânii de aur, domnitori şi peste lumea dunăreană, erau uniţi între ei de un jurământ tainic de ajutor, că-şi apărau împreună pământurile şi comorile şi că de fapt, triburile tracice de pe teritoriul României de azi, erau unite prin înfrăţirea regală a conducătorilor, cu mult înainte de marele Burebista.

Semnul de recunoaştere al celor aleşi, al iniţiaţilor în taina Legământului Trac' erau coifurile de aur sau de argint pe care le purtau, gravate cu aceleaşi semne tainice, numai de ei înţelese şi ştiute.

Semnul regal

Dar asta ar însemna aproape o răsturnare a lucrurilor cunoscute. Să fi fost spaţiul românesc leagănul unei culturi extraordinare şi asta cu trei mii de ani înainte de Hristos? O civilizaţie locală avansată, uluitoare, despre care nu se ştie încă nimic? Marii regi traci să fi fost uniţi şi de legături de sânge?

Citește și...

Cum arată sufrageria Andreei Raicu, după ce a decorat-o de Crăciun. Cele mai frumoase sunt imaginile inedite așezate pe șemineu

Anunțul făcut de Andreea Marin în ziua în care a împlinit 50 de ani: „Poate că sună banal, dar această normalitate a devenit raritate'

Să fi existat poate, o dinastie traco-getă al cărei mister nu s-a gândit încă nimeni să-l dezlege? Iar coifurile din aur cu însemne tainice să fi fost semnul primei regalităţi din arcul carpato-danubiano-pontic? Cât e legendă aici şi cât e adevăr? Să existe oare, ca şi în cazul uluitoarei poveşti a Troiei lui Schillemann, un sâmbure de adevăr?

Sunt teorii şi întrebări care nu există în niciun manual de istorie şi cărora un mare arhelog român le-a căutat până în ultima clipă a vieţii, răspunsurile.

O disparitie misterioasa

Puţini ştiu însă că în România au fost aduse la lumină câteva tezaure ce conţin, poate, un răspuns. Aici, au fost descoperite pe rând, nu mai puţin de cinci coifuri tracice, lucrate integral din aur sau argint care conţin, absolut straniu, aceleaşi motive, aproape aceleaşi însemne încrustate pe ele.

Coifurile din aur au fost găsite la sute de kilometri distanţă unul de altul, în locuri diferite dar toate datează din aceaşi epocă predacică şi au asemănări uluitoare. Primul, cel mai cunoscut dintre ele, coiful de la Peretu, apoi cel din mormântul de la Coţofeneşti, încă unul descoperit la Cucuteni, lângă Iaşi şi încă două: cel de la Agighiol, dezgropat tot dintr-un mormânt regal şi ultimul, cel mai enigmatic dintre toate, coiful găsit nu se ştie exact cum, pe malul Dunării, lângă Porţile de Fier şi care apoi, a şi dispărut misterios din ţară, pentru a reapare tocmai peste Ocean, într-unul din cele mai mari muzee ale lumii.

Cinci coifuri din metal nobil care seamănă între ele ca şi cum ar fi fost făurite de aceea şi mână, deşi acest lucru este imposibil, semne ale legăturilor unei civilizaţii uluitoare şi atât de puţin cunoscută.

Arheologii marilor tezaure

Fixate pe hartă, locurile în care au fost descoperite coifurile din aur, formează exact un arc de cerc între Carpaţi şi Dunăre care începe din capătul sud-estic, de la Iaşi, trece prin Tulcea, prin Prahova, apoi Mehedinţi şi se închide în colţul sud-vestic al ţării lângă punctul de intrare a Dunării în România, la Cazane.

Existenţa unei legături strânse între conducătorii triburilor tracice aflate la nord de Dunăre sau chiar şi cu cei de pe malul sudic, din Bulgaria de azi, ar putea părea, la prima vedere, o speculaţie, dar a fost susţinută cu argumente puternice, de unul dintre marii arhelogi români, profesorul Vasile Boroneanţ.

Fost director al Muzeului de Istorie al Bucureştilor doctorul în istorie Boroneanţ, a fost cel care a dezgropat tezaurul din aur de la Hinova iar elevul său, Emil Moscalu, aventurierul arheologiei româneşti' a adus la lumină coifurile din mormintele de la Peretu şi Agighiol şi a urmărit primul teoria Legământului Trac'.

Citeste in continuare despre semnele misterioase si legaturile ciudate dintre coifurile de aur.

Adrian Ciltan, Foto: libertatea.ro

Anunțul făcut de Andreea Marin în ziua în care a împlinit 50 de ani: „Poate că sună banal, dar această normalitate a devenit raritate'

Citește și următorul articol:

'Timpul în care trăim este unul privilegiat' – interviu cu diaconul Sorin Adrian Mihalache