Cum ne afecteaza stresul la serviciu
De origine engleza, conceptul de „stress a fost introdus in limbajul medical prin 1936, de catre psihologul canadian Hans Selye, si are un inteles mai larg: presiune, apasare, efort, solicitare, tensiune, constrangere, incordare nervoasa.
Ulterior, a aparut ipoteza, confirmata mai apoi de numeroase cercetari, ca in cadrul organizatiilor se poate vorbi de un stres specific: stresul organizational, iar o varianta a acestuia poate fi considerata stresul ocupational, care se manifesta la anumite categorii socio-profesionale si este generat de factori de mediu cu conotatii negative, cum sunt situatiile economice dificile.
Managerii si creativii sunt cei mai expusi
Astfel, data fiind perioada de recesiune economica prin care trecem cu totii, aproape ca nu exista domeniu in care sa nu fie prezent acest tip specific de stres. Expertii in consultanta HR apreciaza, insa, ca exista si domenii in care nivelul de stres ocupational atinge cote foarte apropiate de maximumul suportabil, cum sunt: pozitiile manageriale complexe, activitatile de creatie care sunt supuse unor dead-line-uri dure, apoi vanzarile, achizitiile si activitatile bursiere.
„Cauzele care contribuie la stresul organizational pot fi multiple, dar, in principal, e vorba despre presiunea timpului si despre comunicarea defectuoasa la locul de munca, ceea ce conduce frecvent la tensiuni si conflicte. Presiunea timpului, la randul ei, poate veni, fie de la o organizare defectuoasa in companie sau de la slaba eficienta a personalului, fie de la supraincarca-rea cu sarcini si responsabilitati, precum si de la rutina excesiva sau de la folosirea unor mijloace tehnice depasite si neperformante, spun specialistii in Resurse Umane.
Cercetarile de psihologie sociala organizationala au mai identificat o serie de alti factori caracteristici ce duc la declansarea stresului organizational: complexitatea, diversitatea, noutatea si schimbarea frecventa a sarcinilor de zi cu zi cu care se confrunta o persoana la locul de munca, ritmul alert de adoptare a deciziilor, responsabilitatile sporite si prelungirea duratei de munca, dar si preocuparile legate de viitor sau exacerbarea dorintei de afirmare si promovare.
„Si din punct de vedere organizational efectele sunt dintre cele mai severe si implica: scaderea randamentului, schimbarea job-ului, absenteism pe motive medicale, accidente, workoholism, hartuirea psihologica, epuizarea psihica si, in final, pot duce la o patologie organizationala generalizata (o organizatie bolnava, nevrotica, haotica). O precizare: stresul de la locul de munca este frecvent adus in spatiul personal, in familie, si are perponderent efecte negative asupra relatiei de cuplu, a calitatii si timpului acordat copiilor, uneori cu consecinte dramatice, manifestate prin divorturi, violenta domestica, tulburari emotionale si de comportament ale copiilor, afirma Elvira Alexandrescu, psiholog la Centrul Medicover.
Mamele se autoprotejeaza la stres
Psihosociologii sunt de acord cu faptul ca femeile sunt mai sensibile la efectele stresului ocupational decat barbatii, iar rezultatele unor studii arata ca acest tip de stres creste de la 40 la 67% in ceea ce le priveste pe femeile fara copii in comparatie cu cele care au copii.
„Stresul poate fi definit strict din perspectiva psihologica si anume ca nu atat ceea ce ni se intampla e important, ci ceea ce credem noi despre ceea ce ni se intampla. Exista diferente semnificative in psihologia sexelor, privitor la modul lor de raportare la activitatea profesionala si la locul de munca, iar anumite trasaturi specifice femeilor (centrarea pe relatii, emotionalitatea, implicarea) pot deveni elemente de succes in reusita lor profesionala, dar pot atrage in acelasi timp si mari vulnerabilitati.
Asadar, femeile au un risc sporit de preluare a unui stres cu un grad mai mare de afectare decat la barbati. Uzura emotionala, re-zonanta emotionala mai profunda si de durata mai lunga fata de diferite evenimente profesionale le expun mai mult, crede psihologul Elvira Alexandrescu.
Pe langa aceste diferente emotionale, spun expertii, exista inca bariere culturale, bariere traditionale de percepere diferita intre femei si barbati aflati in aceeasi pozitie profesionala. „Este ca si cum femeile ar avea in continuare de demonstrat ca merita o recunoastere egala cu a barbatilor; poate de aceea ele aloca mult mai mult timp si atentie tuturor aspectelor profesiei, nu doar celor centrate strict pe eficienta, performanta, operativitate.
Femeile cu copii, insa, sunt afectate diferit si in mai mica masura de stres, deoarece ele isi subordoneaza alte prioritati maternitatii. Lucrul acesta poate genera un conflict interior, care adauga un stres in plus, dar in relatia lor cu mediul, ii vor alege intotdeauna pe copii. Asta inseamna ca vor reusi sa stabileasca mai bine limitele de timp in programul lor de lucru si, pentru ca viata lor are si un alt sens, se incarca energetic din relatia cu copiii si uneori pot fi mai egoiste cu risipa de energie si timp si mai atente la primele semne de stres, care, de regula, se exprima in probleme de sanatate.
De cealata parte, femeile care inca nu au copii pot intra in capcana alegerii celui mai potrivit moment pentru a deveni mame si amana maternitatea pana la limita biologica. Deseori isi fac griji ca sarcina si perioada postnatala le pericliteaza pozitia profesionala la care au ajuns la un moment dat si se tem de reactia angajatorilor, continua psiholog Elvira Alexandrescu.
Colaborare manager-medic-pacient
Gestionarea stresului ocupational la nivelul companiilor se poate face, spun specialistii, doar printr-o abordare multidisciplinara, al carei prim pas este diagnoza organizationala, o procedura care sa identifice disfunctiile si cauzele multiple care conduc la efecte nedorite atat pentru angajat, cat si pentru compania respectiva.
Acest proces inseamna o abordare multidisciplinara si complementara in definirea, explicarea si contracararea efectelor stresului, indiferent de ceea ce-l provoaca, si necesita colaborarea si cooperarea intre management, departamentul de Resurse Umane, medicii de Medicina Muncii si angajat, care trebuie sa devina partener activ.
Cateva solutii ale depasirii, prevenirii, inlaturarii surselor si efectelor stresului ocupational pot include, conform specialistilor psihoterapeuti: indentificarea situatiilor conflictuale, invatarea unor metode de relaxare si de rezolvare a problemelor, o viata sociala mai activa, un stil de viata sanatos, o gandire pozitiva si, nu in ultimul rand, valorizarea performantelor proprii.
De altfel, la nivelul Uniunii Europene se estimeaza ca stresul afecteaza cel putin 40 de milioane de muncitori din spatiul comunitar, iar costurile efectelor acestuia se ridica la aproximativ 20 miliarde dolari anual, iar 9,6% din PIB sunt cheltuiti pentru contracararea consecintelor stresului ocupational.
Anxietate, nervi, dar si probleme fiziologice serioase
„Starea instalata de stres organizational se manifesta pe mai multe planuri si este perceputa de fiecare persoana in mod diferit si cu grade de intensitate mai mici sau mai mari:
- Emotional: labilitate emotionala, nervozitate, anxietate, demotivare, dificultati de concentrare.
- Cognitiv: scaderea increderii in sine, dificultati de invatare, latenta in executia sarcinilor, greseli si erori frecvente.
- Comportamentale: cres-terea frecventei conflictelor, accidente de munca, absenteism, scaderea randamentului profesional, adictii (abuz de tutun, alcool, droguri, somnifere etc).
- Fiziologic: palpitatii, dureri de cap, insomnii, probleme gastrice, cresteri mari in greutate (obezitate) si altele, care, in timp, pot conduce la o serie intreaga de afectiuni medicale, unele dintre ele foarte grave, precizeaza psihoterapeutul Elvira Alexandrescu.
In Statele Unite, costul stresului organizational, in 1999, a fost de 150 miliarde dolari, in fiecare zi de lucru inregistrandu-se un milion de muncitori absenti de la locul de munca din cauza tulburarilor legate de stres: migrene, ulcere, insomnie, anxietate, depresie, probleme cardiace si gastrointestinale.
Cifre care ne pun pe ganduri
- 80% dintre consultatiile date de medicii generalisti au ca motiv simptome legate de stres.
- 60-80% dintre accidentele industriale sunt cauzate de stres.
- 23% din morbiditatea cardiovasculara este atribuibila stresului.
- 50-60% dintre cazurile de absenteism la locul de munca sunt legate de stresul ocupational.
- 40% din turnover-ul angajatilor este cauzat de stresul la locul de munca.
- Pierderile legate de stresul angajatilor prezenti la lucru, dar „absenti ca eficienta (prezenteismul), sunt estimate la 10-14 zile/lucratoare pe an.
- 9 din 10 americani sufera de stres foarte intens o data, de doua ori pe saptamana, in timp ce 1 din 4 se plange de aceasta stare zi de zi.
- In Marea Britanie, costul estimat al absentelor cauzate de stres si de tulburari mintale depaseste 5 miliarde lire sterline pe an.
Adrian Ciltan; foto: Shutterstock