Ce motive stau în spatele faptelor tale?

27.01.2015, 11:29 .

Homepage / Psihologie

Te-ai gândit vreodată că ceea ce faci zi de zi, gândurile, micile şi marile acţiuni ale tale au în spate anumite motive de care nu eşti conştientă? Desigur, unele motive îti sunt clare. Altele însă, nu. Și îti vor rămane necunoscute, dacă nu îti vei îndrepta atenţia asupra lor, dacă nu le vei conştientiza, într-un fel sau altul. Descoperind nevoile tale umane fundamentale, o rază de lumină va pătrunde în lumea ta interioară. Unele lucruri ce păreau fara sens, brusc vor căpăta semnificaţie.

foto femeie în cafenea via Shutterstock

Deci ce anume îţi determină acţiunile cotidiene? In primul rand, o serie de nevoi fundamentale, după teoria psihologului Abraham Maslow. Acesta a realizat o ierarhie a acestor trebuinţe, sub forma unei piramide, de la cele inferioare, de bază, la cele superioare. Nu se poate spune că cele inferioare' sunt inferioare în sensul negativ al cuvantului, ci că sunt primele ce necesită satisfacerea, nevoile aflându-se într-o ierarhie a dominaţiei.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Destăinuirea emoționantă a lui Teo Trandafir: „Dacă îl chem acum, vine fără să întrebe de ce”. Cine este singurul bărbat din showbiz pe care se bazează oricând

Nevoile fiziologice

Acestea se află la bază, pe prima treaptă a piramidei trebuinţelor realizată de Maslow şi se referă la nevoi fiziologice: hrană, apă, somn, sex. Astfel, pentru individul care este extrem de înfometat, singurul lucru care contează este hrana. Aceasta devine o obsesie: şi-o aminteşte frecvent, visează la ea – îl preocupă în mod excesiv. In astfel de momente, în care organismul este dominat de o anumită trebuinţă, întreaga filosofie asupra viitorului tinde să se schimbe. A avea pâine pentru tot restul vieţii este singurul lucru esenţial, aducător de fericire – restul sunt lipsite de importanţă majoră. Desigur, în societatea actuală, în care nevoile de bază sunt în general asigurate, astfel de cazuri sunt extrem de rare. Cu toate acestea, fiecare om simte uneori cât de puternic poate fi afectat de foame: crează agitaţie, nervozitate, iritabilitate, lipsă de energie şi concentrare, ameţeală, dureri de cap etc. In aceste condiţii, ne putem imagina ce s-ar întâmpla dacă această nevoie de a mânca ar fi nesatisfacută pe termen lung. Maslow spune că oamenii pot trăi doar pentru pâine, atunci când ea nu este. Sunt dispuşi, în astfel de situaţii extreme, chiar şi la acte de canibalism – iata deci forţa trebuinţelor de bază. Dar ce se întâmplă cu dorinţele atunci cand hrana nu mai reprezintă o problemă, se întreabă el? Răspunsul este că apar alte nevoi.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Horoscop Urania: 5 zodii ajutate de Jupiter să adune bani și să rezolve probleme acute în luna iulie

Nevoia de securitate

Aceste nevoi sunt legate de siguranţă, stabilitate, dependenţă, protecţie, lipsa fricii, anxietăţii şi senzaţiei de haos; trebuinţa de structură, ordine, lege şi limite. Atunci când acestea sunt ameninţate, întregul organism se poate activa în căutarea satisfacerii lor, ca în situaţia descrisă mai sus, referitoare la lipsa hranei, dar totuşi nu la aceeaşi intensitate, susţine Maslow.

Aceste nevoi de securitate ne determină să apreciem economiile financiare, asigurările medicale, de şomaj, de invaliditate, pensiile private – ca soluţii de liniştire şi protecţie. De asemenea, preferinţa pentru lucruri familiare, căutarea unei filosofii care să explice lumea şi să organizeze viaţa sunt şi acestea parţial motivate de nevoia de siguranţă. In situaţiile de criză reală, trebuinţa de siguranţă mobiliezează organismul şi îl ajută să supravieţuiască.

foto piramida lui Maslow via Shutterstock

Nevoia de apartenenţă şi dragoste

Buna satisfacere a nevoilor fiziologice şi de securitate duce la apariţia nevoii de afecţiune, apartenenţă şi dragoste. Familia, prietenii, colegii şi diversele grupuri sociale din care facem parte ne sunt necesare, ne reprezintă şi ne pot aduce anumite împliniri. Nevoia de stabilitate, de a prinde rădacini, de a ne alătura, de a aparţine unor grupuri sunt atât de importante şi amintesc de ceea ce este profund animalic' în noi, de felul în care păsările se strâng în carduri, iar animalele în turme. Omul este un animal social, spunea Aristotel. S-a născut în societate, are nevoie de aceasta şi societatea are nevoie de el. Să nu uităm că societatea este alcătuită exclusiv dintr-un număr de oameni. Făcand parte din grupuri, omul se bucură de companie, comunicare si afecţiune si totodată evită sentimentele de alienare, singurătate şi înstrăinare. De altfel, avertiza filosoful Karl Popper, unul dintre dezavantajele societăţii democratice este abstractizarea relaţiilor, una dintre cauze fiind tehnicizarea majoră.

Nevoia de stimă şi respect

Stima de sine şi respectul celorlalţi sunt nevoi fundamentale, arată Maslow, referindu-se la dorinţa de putere, de reuşită, competenţă, recunoaştere, apreciere, încredere, demnitate şi independenţă. Nesatisfacerea acestor trebuinţe poate duce la sentimente de inferioritate, slăbiciune şi vulnerabilitate, descurajare. A fi valoros, util şi necesar lumii contribuie la stima de sine. Este important ca stima de sine să se bazeze pe capacităţile reale ale individului si nu pe afirmaţiile neîntemeiate ale altora, pentru a avea fortă şi substanţă.

Nevoia de actualizare ale sinelui

Odată împlinite, cel puţin relativ, trebuinţele de pe primele patru trepte, vor apărea alte nevoi, de împlinire a propriului potenţial. Oamenii au nevoie să devină ceea ce pot fi, să îşi atingă potentialul, să fie fideli naturii lor. Suntem deja pe tarâmul trebuinţelor superioare. Modul în care aceste trebuinţe se manifestă, forma pe care o iau în viaţa de zi cu zi, poate diferi mult de la o persoană la alta. Dar dacă trebuinţele inferioare sunt bazale, fără de care nu putem avea linişte, cele superioare pot contribui substanţial la propria fericire.

Dorinţa de a şti şi a înţelege, a învăţa, a filosofa, a experimenta, a analiza, a căuta relaţii şi sensuri, a construi un sistem de valori. Atracţia sănătoasa faţă de mister, de necunoscut, dezorganizat şi neexplicat sunt trăsături ale oamenilor sănătoşi, arată Maslow, bazandu-se pe unele studii. Curiozitatea este importantă şi nu ar trebui inhibată prin instituţionalizare, uniformizare. De aceea, întoarcerea la curiozitate poate fi o provocare.

Creativitatea este de asemenea esenţială. Nu este nevoie ca o persoană să fie foarte talentată sau genială ca să îşi poată manifesta creativitatea. Există multe alte forme de a te bucura de efectele ei. Amenajarea unei case, realizarea unei coafuri, pregătirea unei mese festive, chiar maniera în care alegi sa rezolvi unele treburi la birou poate implica o anumită creativitate.

Tot din această categorie fac parte trebuinţele estetice: nevoia de frumos, ordine şi structură, desăvârşirea unui act.

Transcendenţa este vârful acestei piramide. Este nivelul la care depăşim preocuparea faţă de noi şi nevoile noastre şi ne gândim şi la ceilalţi, care trăiesc alături de noi. Ceilalţi fac şi ei parte din lumea în care trăim, chiar dacă nu îi cunoaştem personal. Au şi ei trăirile şi frământările lor. Ca şi noi, au nevoie uneori de ajutor, direct sau indirect. Astfel, aceasta nevoie de transcendenţă se poate manifesta prin încercarea de a-i ajuta pe ceilalţi si a ne implica activ în societatea în care traim, ceea ce poate conduce la o viaţă mai bună în general, la a privi lumea ca întreg, tu fiind o parte din ea, conectată cumva la ea şi nu o insulă' distinctă, izolată de ceilalţi. Fie că ajuţi anumite persoane ocazional, că te implici în activităţi sociale sau militezi pentru o cauză nobilă – toate acestea sunt forme de a pune în practică această nevoie, contribuind la o lume ceva mai bună.

O persoană cu întreg potenţialul uman împlinit poate părea un miracol, o întâmplare atât de puţin probabilă încât trezeşte veneraţia – faptul că este posibil, că există oameni aflaţi pe calea actualizării sinelui – arată că se poate trece de toate pericolele şi se poate ajunge la capătul cursei scria Maslow. Aceasta nu înseamnă că aceşti oameni sunt perfecţi. Au defectele lor şi este firesc să fie aşa. Perfecţiunea nu este posibilă decât ca idee, concept, dar nu şi în realitatea de zi cu zi.

Raportul dintre trebuinţe

In această ierarhie a trebuinţelor pot uneori să apară inversări, unele aparente. Astfel, pentru unii stima de sine poate fi mai importantă decât dragostea. O justificare posibilă a acestei inversări este că, de fapt, ei pot căuta afirmarea de sine pentru a putea dobândi astfel iubirea. Alte nevoi pot fi neglijate sau pot părea neimportante pentru că pur şi simplu persoanele respective nu au avut şansa de a le trăi, ca să îşi poata da seama ce pierd, de fapt, prin nesatisfacerea acestora.

De asemenea, uneori putem căuta, inconştient, satisfacerea unor nevoi prin altele, deşi nu aceasta este soluţia potrivită pe termen lung. Astfel, o persoană care mănâncă în mod compulsiv nu are nevoie de fapt de acel exces de mancare, ci de altceva. Poate fi vorba de alinare sau dependenţă, de exemplu.

Pentru unii creativitatea primează, sfidând trebuinţele de satisfacere primare. Pentru alţii, marcaţi fiind de sărăcia cu care s-au confruntat în mod îndelungat, nivelul de aspiraţie nu urcă: pot fi mulţumiţi doar la gândul că vor avea toată viaţa hrană suficientă. O persoană care a renunţat la un job ca să nu-şi piardă stima de sine poate să accepte un job similar dacă timp îndelungat nu a reuşit să găsească altul – iată cum trebuinţa de securitate financiară primează în final menţinerii stimei de sine. Există şi persoane care, de dragul unor valori, idealuri, standarde superioare, pot renunţa la tot, devenind un fel de martiri. Maslow consideră că aceştia au o toleranţă crescută la frustrare, datorită unor gratificări timpurii. Cu alte cuvinte, dacă trebuinţele lor primare au fost satisfăcute toată viaţa, mai ales în primii ani, aceştia pot face faţă mai bine nesatisfacerii prezente sau viitoare.

Trebuinţele sunt, în general, mai mult inconştiente, decat conştiente. Motivaţia inconştientă este covârşitoare, arată studiile de specialitate. Trebuinţele primare pot fi conştientizate, deşi sunt în mare măsură inconştiente, de exemplu prin psihoterapii de mare profunzime, în cadrul unor demersuri complexe care urmăresc vindecarea şi dezvoltarea personală. Psihanaliza a demonstrat că relaţia dintre o dorinţă conştientă şi scopul ultim inconştient, subiacent, nu e în mod necesar directă , subliniază Maslow.

Fericirea, consideră Maslow, nu este o stare intensă continuă, formată din experienţe de vârf. Odată satisfăcute unele trebuinţe, apar altele. Unele dorinţe determină altele, aşa cum satisfacerea, odată atinsă, aduce mulţumire, dar şi altă dorinţă. Insă aşa cum nesatisfacerea constantă a primelor nevoi, cele inferioare', conduce cel mai probabil la nefericire, aşa satisfacerea nevoilor superioare poate conduce la împlinire, actualizare, fericire. Cu siguranţă fericirea vine, poate fi obţinută şi este reală', arată Maslow, dar este episodică şi nu continuă. Omul nu poate fi niciodată satisfăcut pe deplin, ci relativ, pas cu pas.

Această actualizare a sinelui, propusă de Maslow, presupune un nivel înalt de maturitate, sănătate psihică şi împlinire personală. Cum devine, o persoană ajunsa la capatul' evoluţiei, voi descrie într-un articol următor.

Autor: Psihoterapeut Alina Tuica

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro