Cat timp petreci cu copilul tau?

Ti l-ai dorit mult, dar nu poti renunta la serviciu sau la cariera cu greu construita. Cand e mai potrivit sa revii la viata profesionala, astfel incat micutul tau sa nu aiba de suferit?

In ultimii ani, multe mame revin in viata profesionala la varste mici ale copiilor – doar cateva luni. Nu e vorba ca nu isi iubesc copilul sau nu doresc sa fie alaturi de el, dar nevoia financiara si siguranta postului le preseaza pe cele mai multe femei sa „dubleze” rolul de proaspata mama cu cel profesional.

Separarile repetate ale bebelusului de mama pot atrage unele probleme de atasament ale copilului, care, in mod inconstient, va resimti o stare de nesiguranta afectiva care poate avea urmari in dezvoltarea lui ulterioara.

La extrema cealalta se situeaza femeile care, absorbite de rolul de mama, isi pierd interesul pentru orice altceva in afara micutului, supraevaluand, uneori, nevoile lui afective si hiperprotejandu-l. Prezenta lor continua alaturi de copil il poate impiedica pe acesta ca, la varsta potrivita, sa devina independent, social si emotional.

Exista oare o varsta ideala a copilului la care mama isi poate permite reluarea activitatii profe- sionale sau este mai bine sa nu asculti de retete universale, ci sa iti urmezi instinctul de mama si de femeie?

„Bun gasit, lume!”
Iata ca a venit pe lume cel mai nou membru al familiei tale. Fericire, emotie, ingrijorari si temeri legate de viitor sau de propria capacitate si disponibilitate – te coplesesc toate si viata ta se schimba fundamental.

Simbioza placuta in care au trecut ultimele luni de graviditate pare sa se fi incheiat si parca iti pare rau. Acum privesti o fetisoara cand serioasa, cand zambitoare ori schimonosita de plans, care e total dependenta de tine. Pe cat de fragil este, copilul tau are o mare putere asupra ta – este responsabilitatea ta, care, pentru un timp, iti va dicta viata. Sa-l lasi pe mana altora – fie ele bunici iubitoare sau bone pricepute – pare cel mai greu lucru din lume!

Dar trebuie sa stii ca taierea „cordonului ombilical” nu e – deocamdata – definitiva. Cei mai multi specialisti sunt de parere ca in primul an de viata al copilului exista un cordon ombilical psihologic, care face legatura cu mama si de care depinde, in mare parte, dezvoltarea intelectuala si mai ales afectiva a copilului. Mai ales in primele 9-12 luni de viata, copilul cunoaste si exploreaza lumea prin ochii mamei.

Majoritatea reactiilor invatate ale copilului sunt o oglindire, mai mult sau mai putin fidela, a comportamentului mamei.

Tot in aceste prime luni de viata, din punctul de vedere al dezvoltarii sale psihosociale, copilul trece printr-o faza de oscilare continua intre dependenta fata de mama si incercarea de a deveni autonom. Te cauta cu privirea orice ar face, iti cauta prezenta si iti cere sa impartasesti cu el orice lucru.

Pe de alta parte insa, are tendinte de independenta, nu mai vrea sa il tii de mana cand este mai sigur pe picioruse si ar vrea sa plece singur catre mari „descoperiri”,in jurul camerei sau in parc. In aceasta perioada, prezenta mamei este foarte importanta pentru sentimentul de siguranta fizica si afectiva a copilului. Dar mai importanta decat prezenta fizica este capacitatea mamei de a raspunde adecvat nevoilor copilului.

Mami se intoarce la serviciu!
In legislatia romaneasca actuala, concediul de ingrijire a copilului se poate prelungi pana la varsta de trei ani a acestuia. Dar realitatea arata ca putine mame isi pot permite acest lux, fiind presate de nevoile financiare, accentuate de venirea copilului pe lume.

In multe tari europene, perioada in care mama poate sta alaturi de copil, avand asigurata continuitatea profesionala la acelasi loc de munca, este mult mai mica – desigur, si posibilitatile de ingrijire asistata a copilului mic sunt altele.

Multi specialisti considera ca, pentru buna dezvoltare fizica si psihica a copilului este ideal ca mama sa petreaca alaturi de copil cel putin primele noua luni, aceasta fiind o perioada de acomodare a copilului cu lumea inconjuratoare.

Evolutia micutului in primii doi-trei ani de viata e de-a dreptul spectaculoasa si merita sa fii prezenta la fiecare pas inainte al lui. Mai mult, trebuie sa fii prezenta tot timpul! Dar aceasta evolutie poate fi foarte solicitanta pentru mama, pe o perioada atat de lunga, mai ales in cazul femeilor care au o viata profesionala foarte activa, o cariera „in constructie” sau deja consolidata.

Este foarte important sa acorzi cat mai mult timp copilului tau, mai ales in primii trei ani de viata ai sai, dar la fel de importanta e si disponibilitatea ta de a oferi acest timp. Daca te simti foarte solicitata sau chiar plictisita de rolul continuu de mama, ar fi bine sa iei in considerare reintoarcerea la serviciu. Dincolo de prezenta ta fizica, copilul are nevoie de rabdarea ta si de interesul tau, direct si continuu. Echilibrul tau emotional il asigura pe cel al copilului tau.

Se poate intampla sa te simti atat de legata de copilul tau, incat sa nu iti mai doresti deloc revenirea la serviciu. Viata ta se concentreaza pe copil, iar rolul de mama inlatura multe dintre celelalte roluri pe care le aveai inainte de graviditate si nastere. Este un fenomen prin care pot trece chiar si femei foarte atasate initial de viata lor profesionala.

Dar exista si aici o capcana: este posibil ca, fara sa iti dai seama, sa creezi o legatura de dependenta prelungita, care poate fi periculoasa. Pentru copil, aceasta dependenta emotionala excesiva si exclusiva fata de mama poate fi un obstacol serios in calea castigarii autonomiei si independentei sociale si emotionale. Un astfel de copil se va simti nesigur in absenta mamei, va avea probleme de acomodare la situatii noi si va ramane la o structura emotionala infantila.

Nici pentru mama dependenta nu este mai putin periculoasa: la un moment dat, ea va resimti frustrarile legate de absenta celorlalte roluri ale sale si va reactiona negativ la incercarea copilului de a se desprinde. Multe dintre aceste mame se simt inutile atunci cand copilul ajunge la varsta adolescentei – sau chiar mai devreme!

Echilibrul tau emotional asigura echilibrul emotional al copilului tau.

„Am crescut mare!”
Vine si timpul gradinitei si al scolii si, odata cu acestea, copilul tau incepe sa se raporteze si la alte persoane de referinta: educatoarea, invatatoarea, profesorii, colegii de scoala si prietenii. S-ar putea sa resimti aceasta schimbare ca pe o mica tradare, dar trebuie sa te bucuri: copilul tau creste si se dezvolta normal.

Atentie, insa: faptul ca isi petrece o considerabila parte din timp la gradinita ori la scoala, cu bunicii sau cu prietenii, nu inseamna ca nu mai are nevoie de prezenta ta.
Nevoia lui afectiva este aceeasi si, chiar daca nu ii mai esti alaturi toate cele 24 de ore, prezenta ta – emotional vorbind – trebuie sa ramana constanta.

Ar fi ideal sa petreci alaturi de copilul tau cel putin o jumatate de ora pe zi – interval care sa nu includa insa faptul ca ii faci baie ori ca ii dai sa manance, ci activitati potrivite varstei lui, pe care sa le desfasoare alaturi de tine. Numai intrebandu-l cum a fost la gradi ori la scoala sau ce vrea sa manance nu inseamna ca tu intr-adevar comunici cu copilul tau. Joaca-te cu el in fiecare zi, stati de vorba, lasa-l sa iti spuna ce bucurii sau ce preocupari are, astfel incat sa ii oferi in continuare siguranta afectiva pe care numai mama o poate da.

Nu uita nici de vacantele petrecute impreuna sau de weekenduri. Multi copii asteapta cu nerabdare aceste perioade tocmai pentru a se putea bucura integral de atentia parintilor.

Desigur, odata cu pubertatea si adolescenta, te vei simti mai lasata in umbra ca mama, iar timpul fizic petrecut alaturi de copilul tau se va micsora simtitor. Dar, daca relatia dintre voi se bazeaza pe comunicare si sprijin afectiv, fii sigura ca nu iti vei „pierde” copilul (care nu mai este chiar copil!), desi acum prefera alta companie.

Tu linistita, el – fericit
Pentru ca timpul petrecut alaturi de copilul tau sa fie placut si incarcat de rezonante pozitive pentru amandoi, fara sa regreti vreun moment ca nu esti in alta parte, tine cont de sfaturile noastre.

– Daca simti ca te apasa rutina ingrjirii zilnice de care are nevoie bebelusul tau, aranjeaza lucrurile astfel incat, pentru doua-trei ore, sa ramana cu tata sau cu unul dintre bunici.
Intre timp, da o raita prin magazine, intra la cinema, mergi la coafor sau fa orice alt lucru care iti va reaminti ca esti femeie, nu doar mama.

– Atunci cand te reintorci la serviciu, asigura-te ca cel mic este pe maini bune si, cat esti la munca, incearca sa nu te lasi prada grijii fata de el.
– Fa treptat trecerea catre reluarea sarcinilor profesionale, incepand cu un program flexibil, cu norma redusa. Te vei acomoda mai usor la ritmul profesional, iar copilul tau – la despartirile zilnice.

– Pentru a gasi un echilibru intre dependenta si independenta in timpul petrecut alaturi de copil, incearca sa ii lasi celui mic posibilitatea sa exploreze lumea inconjuratoare si fara tine. Indeparteaza-te discret, dar astfel incat sa il ai sub supraveghere.

– In timpul petrecut cu copilul tau, fii activa. Implica-te in jocurile si activitatile lui, aratand un real interes pentru ceea ce face. Si, mai ales, ia-ti in serios rolurile pe care „micul regizor” ti le acorda in timpul jocului in doi!

Text: Valentin Banica

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Publicitate
Libertatea
VIVA!
Unica.ro
Retete
Baby
ELLE
CSID
Ego.ro
Descopera.ro
Diva Hair
TV Mania
Trending news
Mai multe din Psihologie