Cele mai frumoase tradiții și obiceiuri de Paște

09.04.2026, 18:07 .

Homepage / Diverse

Paștele este considerat cea mai mare sărbătoare a creștinătății, un moment în care lăsăm de-o parte grijile cotidiene și ne întoarcem cu fața spre credință. Această sărbătoare este una importantă, de aceea este bine să știi cât mai multe despre tradiții și obiceiuri de Paște.

Cuprins

1 De ce se trece pe sub masă în Vinerea Mare
2 Semnificația mielului
3 Tradiții și obiceiuri de Paște, în Sâmbăta Mare
4 Duminica Paștelui
5 De ce se vopsesc ouăle roșii?
6 Masa de Paște începe cu ciocnitul ouălor
7 Tradiții legate de friptura de Paște
8 Rugăciunea care se rostește în prima zi de Paște

De ce se trece pe sub masă în Vinerea Mare

Ca în fiecare an, Paștele este încărcat de semnificație și emoție, iar credincioșii respectă cu sfințenie câteva obiceiuri vechi de sute de ani. Iată lista de tradiții și obiceiuri de Paște .

Un obicei practicat înainte de Paște este trecutul pe sub masă. Foarte multe persoane merg la biserică pentru a face acest lucru, fără să știe care este semnificația acestui gest. Se spune că în Vinerea Mare, credincioșii coboară în mormânt împreună cu Iisus, pentru ca mai apoi să se ridice la cer.

Acest lucru se face în mod simbolic, trecând pe sub o masă poziționată în mijlocul bisericii, masă pe care se află trupul mort al lui Iisus Hristos, întipărit pe Sfântul Epitaf. În momentul în care vin la biserică, credincioșii aduc cu ei flori pe care le lasă pe masa special amenajată.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Tudor Chirilă, cel mai dur mesaj la adresa lui Nicușor Dan. Un text ca o palmă pe obrazul președintelui

Semnificația mielului

La români, aproape că nu există Paște, dacă nu există și friptura de miel. Acest obicei își are rădăcinile în trecut, atunci când evreii asemănaul acest animal cu Mielul lui Dumnezeu Care ridică păcatele lumii. Practic, mielul este animalul sacrificat în mod simbolic, așa cum Iisus s-a sacrificat pentru noi.

Tradiții și obiceiuri de Paște, în Sâmbăta Mare

Aceasta este ultima zi a postului și ziua în care credincioșii merg la biserica pentru a asista la slujba de Înviere. În această seară, la miezul nopții, preotul îi cheamă pe credincioși să ia lumină. După ce au luat lumina sfântă, credincioșii merg la cimitir pentru a le duce lumină și celor dragi care s-au stins din viață. În Sâmbăta Mare, gospodinele vor face ultimele pregătiri pentru Paște, iar această zi este încarcată de tradiții și obiceiuri. În această zi se coc pasca și cozonacul.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Vica Blochina iubește din nou. Cum a fost surprinsă alături de iubitul misterios

Există mai multe superstiții legate de această zi, printre care și aceea că toate oasele și resturile adunate după tăierea mielului ar trebui îngropate la rădăcina unui copac, pentru ca membrii familiei să fie sănătoși. O altă superstiție spune că cel ce se va împiedica în drum către slujba de Înviere, va avea ghinion tot anul. Tot în Noaptea de Înviere, tradiția spune că se deschid cerurile, iar sufletele celor morți se întorc la casa unde au locuit înainte de a muri.

Vezi și cele mai inspirate Mesaje de Paște 2023

Duminica Paștelui

În ziua de Paște, credincioșii ciocnesc ouă roșii și își spun „Hristos a înviat”,” Adevărat a înviat”. Se spune că cu persoanele cu care vei ciocni ouă în ziua de Paște te vei întâlni și pe lumea cealaltă și că este foarte important ca din primul ou ciocnit să mănânce toată familia, pentru a rămâne mereu împreună. Mai mult, există obiceiul ca în această zi, oamenii să poarte haine noi pentru a avea noroc tot anul.

În zona Moldovei, în dimineața Paștelui există o tradiție potrivit căreia fiecare membru al familiei trebuie să se spele pe fața cu apa în care au stat câteva monede și un ou roșu. Cel care se trezește ultimul, va lua mondele din vasul cu apă. Tot în dimineața Paștelui, credincioșii mănâncă din pâinea sfințită în biserică în noaptea de Înviere, pâine care poartă denumirea de Paști și beau câte o gură de vin. Acest ritual face referire la trupul și sângele Mântuitorului.

O altă superstiție legată de Paște spune că persoana care va păstra un ou timp de 40 de zile, fără ca acesta să se strice, va avea noroc tot timpul anului.

De ce se vopsesc ouăle roșii?

Conform traditiei crestine, ouale sunt rosii, pentru ca simbolizeaza sacrificiul lui Iisus Hristos si miracolul invierii Sale. Vopsirea oualor in albastru, verde, mov sau alte culori este o expresie a decadentei: a transformarii unui ritual intr-o festivitate, intr-o petrecere. Practica deruteaza, pentru ca nu are legatura cu traditia si nu comunica sensul sarbatorii.

Putini stiu ca este interzisa aruncarea cojilor de oua rosii la intamplare sau la gunoi. Cojilor li se da drumul pe o apa curgatoare, anuntandu-se astfel ca, la o saptamana dupa Pastele crestinilor, va sosi si Pastele blajinilor.

In anumite zone din Moldova, ouale rosii sau cojile lor se folosesc ca simbol al fertilitatii si de aceea se pun la radacina copacilor, a florilor, in straturile semanate. In zonele de campie, cojile de oua rosii se ingroapa in gradina si se mai folosesc la impodobirea Caloianului (o figurina din lut ars, cu ajutorul careia se invoca ploaia pe timp de seceta).

Masa de Paște începe cu ciocnitul ouălor

Masa incepe cu ciocnitul oualor. In prima zi de Pasti, ouale se ciocnesc numai la varf. Explicatia consta in sensul inaltarii dat prin inviere, care inseamna eliberare in sens vertical. De asemenea, capul familiei ciocneste primul, mai intai cu sotia si apoi cu copiii.
Oul nu se intoarce, pentru ca iti intorci norocul. De-abia in urmatoarele zile ouale se ciocnesc pe toate partile, uneori chiar si pe lateral, ca oul sa se sparga. Este asa-numitul ciocnit pe luate', specific Moldovei si sudului tarii, intalnit la toate petrecerile de tineret, in a doua si a treia zi de Pasti; cu acest prilej se declanseaza mici intreceri, pe care le castiga cel care detine oul cel mai tare.
In toate regiunile tarii, prima zi de Pasti este ziua familiei, cand rudele se reunesc pentru asa-numita reintegrare spirituala in spita de neam'.

Tradiții legate de friptura de Paște

Nu se pregăteste peste tot din carne de miel. În unele zone din Transilvania si mai ales la banateni, se obisnuieste purcelusul de lapte, iar in tara Zarandului, iedul inlocuieste mielul.
Friptura trebuie sa ramana intreaga. Dupa ce mielul se frige, capul familiei are misiunea sa-l taie, gest prin care membrii familiei sunt simbolic integrati intr-un tot. Pentru a incapea in cuptor, animalul sacrificat de Pasti trebuie sa fie mic.
Alte mancaruri in Oltenia si Muntenia, din maruntaiele si capatana mielului se fac ciorbe cu leustean. Se mai gateste drob si stufat, mancaruri cu usoara influenta orientala.

Rugăciunea care se rostește în prima zi de Paște

„Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ne‑ai învrednicit pe noi a trece vremea cinstitului si dumnezeiescului post de patruzeci de zile, care s‑a însemnat de Tine și s‑a dat nouă prin Tine; Cel ce ai pus noua pocăință pentru mântuirea sufletelor și curăția trupurilor și spre izgonirea demonilor; Care ne‑ai arătat nouă spre închinare chipul cinstitei Tale cruci și ne‑ai dăruit să o sărutăm cu atingerea nevrednicelor noastre buze; Cel ce ne‑ai învrednicit să auzim de învierea prietenului Tău Lazăr și de intrarea Ta în Ierusalim, întampinat fiind de pruncii evreiești care grăiau, strigând: osana întru cei de sus; și să vedem mântuitoarele Tale patimi și să ne închinăm dumnezeiestii Tale răstigniri, suliței, trestiei, buretelui, pogorârii celei de pe cruce și îngropării, și să ajungem la cinstita și dumnezeiasca Ta înviere.

Pentru aceea, văzând ziua învierii Tale, cu bucurie strigăm Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, și împreună cu îngerii, cu arhanghelii, cu heruvimii, cu serafimii, cu toți sfinții și cu preacurata Maica Ta, Te slăvim, lăudându‑Te pe Tine, marele Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Si acum Te rugam, Stapane, pentru robii Tai acestia , care vin sub acoperamantul casei Tale celei sfintite, primeste pocainta lor si‑i iarta pe dansii, pentru invierea Ta, de multimea pacatelor celor nenumarate, stiute si nestiute, de voie si fara de voie; curateste‑i ca pe desfranata ce plangea, si ca pe Petru care se lepadase si plangand cu amar iarasi l‑ai primit.

Primeste smerenia si marturisirea robilor Tai, precum ai primit pe vamesul care cu suspin se ruga. Pune frica Ta in inimile lor ca sa se teama de Tine si sa Te iubeasca din toata inima lor. Da‑le lor sa pazeasca toate poruncile Tale in toate zilele vietii lor, umbland dupa voia Ta. Invredniceste‑i pe dansii fara osanda sa vina si sa se impartaseasca cu preacuratul Tau Trup si cu cinstitul Tau Sange, ca, primindu‑le cu vrednicie, sa fie partasi imparatiei Tale, laudandu‑Te si slavindu‑Te pe Tine, impreuna cu Cel fara de inceput al Tau Parinte si cu Preasfantul si bunul si de‑viata‑facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.'

Foto: shutterstock.com

Citește și:

Top 3 modele de oua decorative pentru Paste de pe Breslo

Ce idee bună pentru Paște! Ouă din sfoară întărită – Video

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro