Scrisoarea „de eliberare” a părintelui „perfect” către copilul său
Sursa foto: 123rf.com
„Dragul meu copil,
Deși ne-ar placea amândurora să credem că am fost o mamă minunată/perfectă/
Îți spun toate astea pentru că vreau să știi că dacă uneori te copleșesc emoții sau gânduri grele și greu de înțeles, nu e pentru că e ceva greșit cu tine. Nu e pentru că „nu ești în stare să fii mai bun”. Este pentru că în loc să te liniștesc, ți-am stârnit de multe ori emoții prea greu de suportat pentru un copil, iar acele emotii au ramas în corpul tău și vor mai rămâne o vreme.
Când apar, tu de-acum să știi că sunt de acolo, din acele momente când eu nu am știut să-ți fiu alaturi așa cum ai fi avut nevoie. Când apar, tu doar să respiri, și să nu te mai cerți și tu, așa cum te certam eu…
Nu iți cer iertare, ți-am cerut deja prea multe. Acum vreau să iți ofer; cât de mult voi putea, înțelegere, calm și susținere. Și ori de câte ori îți amintești de vreo suferință din trecut, te rog vino și hai să povestim despre ce s-a întâmplat și despre cum te-ai simțit, ca să știi ce emoții ți-au rămas de acolo și ca să poți să te eliberezi.
Cu dragoste, mama”
Acesta este un model de scrisoare „de eliberare”, pentru părinții care se simt pregătiți sa iasă, de dragul copilului, din aura de părinți perfecți. Vă încurajez ca, pornind de la acest model, să scrieți propria scrisoare sau chiar să comunicați față în față!
Poate fi nevoie de o pregătire pentru o astfel de asumare sau pentru a putea primi acele emoții invitate sa iasă la suprafață. Dacă aveți întrebări, nu ezitați să mi le adresați!
Cu drag,
Vistiana Long
Psihoterapeut