Povesti din viitor – Filmele SF

Povesti din viitor –  Filmele SF

Vizionarism si imaginatie debordanta. Eroi, extraterestri, forte nebanuite, locuri fantastice. Tehnologie futurista si adrenalina. Cum sa nu-ti placa filmele SF?

Filmul SF e un gen care provoaca, speculeaza, testeaza limite; in principiu, un astfel de film incearca o descriere, bazata pe argumente stiintifice, a fenomenelor imaginare – spre exemplu, atunci cand trebuie sa explice forme de viata extraterestre, diverse limbi nepamantene, calatorii in timp si o serie de elemente tehnologice futuriste, inclusiv roboti care rationeaza, teleportare s.a.

De-a lungul timpului, filmele SF au explorat diversele laturi psihologice ale naturii umane, prin prisma unor subiecte controversate si fascinante: ce anume ne face umani, calatoria in timp sau explorarea limitei posibilului. Intr-o oarecare masura, povestile SF au o natura profetica, pentru ca incearca sa desluseasca ceea ce va urma ori sa creioneze un potential viitor.

Alien, un film fara prea mare nevoie de prezentare. Dragostea nu are limite nici chair dincolo de univers: E.T. e dovada.

De asemenea, de cele mai multe ori, in filmele de gen se exprima anxietatea societatii in ceea ce priveste latura negativa a evolutiei tehnologiei si se ridica intrebari care inca nu si-au gasit raspuns (deci temerile continua sa planeze): avem control absolut asupra masinariilor? In ce masura putem remedia o potentiala aberatie tehnologica si care ar fi efectele acesteia in raport cu specia umana?

E suficient sa te gandesti la filme ca The Terminator (1984), Matrix (1999) sau I, Robot (2004) si intelegi exact ideea. Tot ce ne este necunoscut continua sa ne dea fiori pe sira spinarii, indiferent cat de maturi, culti sau descurcareti am fi.

Un subiect abordat de suficient de multe ori in filmele SF este si ideea de sfarsit al lumii provocat de dezastre sau dezechilibre naturale, de razboaie intre lumi, atacuri teroriste ori extraterestre etc., in ecranizari gen The Fifth Element (1997), Deep Impact (1998), Armageddon (1998), The Day After Tomorrow (2004).

O alta varianta de prezentare a genului SF ar fi dezechilibrele provocate de organisme vii – fie ele clone, vietati microscopice sau gigantice, monstri de orice fel (din adancul oceanelor sau din spatiul cosmic), mutanti sau chiar fapturi empirice create de subconstientul uman – asupra normalului cotidian al speciei noastre. In cazul acesta se subliniaza si latura intunecata pe care cunoasterea, evolutia si, implicit, actul creatiei, o presupun la un moment dat.

Intr-o lume in care totul apre posibil, I Robot rescrie definita umanitatii. Matrix, o modalitate fascinanta de a imagina viitorul.

Aici se poate vorbi despre filme de genul: Frankenstein (1931), The Fly (1986), 12 Monkeys (1995), Gattaca (1997), 28 Days Later (2002), The Island (2005) sau Children of Men (2006). In ceea ce pri-veste calatoria in timp, aceasta e un subiect mai mult decat familiar genului SF.

De obicei, e nevoie de o masinarie care sa faca posibila calatoria, ca in trilogia de succes a anilor ’80 Back to the Future, dar alteori este suficienta puterea mintii, ca in The Butterfly Effect (2004). E destul de dificil sa faci o clasificare precisa a tuturor filmelor banuite ca apartin genului science fiction, cu atat mai mult cu cat nu exista o definitie clara a acestui gen, care sa fie universal acceptata.

De exemplu, conform spuselor lui Rod Serling, scenaristul american cunoscut mai ales pentru seria de succes The Twilight Zone, "filmele SF creioneaza ideea de improbabil devenit posibil, in comparatie cu genul fantastic, ce defineste imposibilul devenit probabil".

Filmul SF e un gen care provoaca, speculeaza, testeaza limite; in principiu, un astfel de film incearca o descriere, bazata pe argumente stiintifice, a fenomenelor imaginare – spre exemplu, atunci cand trebuie sa explice forme de viata extraterestre, diverse limbi nepamantene, calatorii in timp si o serie de elemente tehnologice futuriste, inclusiv roboti care rationeaza, teleportare s.a.

De-a lungul timpului, filmele SF au explorat diversele laturi psihologice ale naturii umane, prin prisma unor subiecte controversate si fascinante: ce anume ne face umani, calatoria in timp sau explorarea limitei posibilului. Intr-o oarecare masura, povestile SF au o natura profetica, pentru ca incearca sa desluseasca ceea ce va urma ori sa creioneze un potential viitor.

SF in filme mute
Genul SF a existat inca de la inceputul cinematografiei mute, cand filmul vizionar al lui George Mélics din 1902, Le voyage dans la lune – inspirat din nuvele precum From the Earth to the Moon a lui Jules Verne si First Men in The Moon (autor H.G. Wells) – a frapat intreaga audienta pe parcursul celor aproximativ 14 minute (si circa 30 de scene) si a marcat o noua era in cinematografie. Era science fiction!

Apoi, unul dintre cele mai bune si mai novatoare filme de gen facute vreodata – conform specialistilor – este Metropolis, filmul din 1927 al regizorului german Fritz Lang, o adevarata opera de arta pentru cunoscatorii de gen. Multi l-au numit "Blade Runner al acelor vremuri", cu trimitere la filmul din 1982 al lui Ridley Scott, o alegorie futurista despre valoarea vietii.

De altfel, tot Metropolis a fost si sursa de inspiratie pentru George Lucas in ce-l priveste pe robotelul sau, C3-PO din Star Wars, celebra pelicula ce a creat cateva personaje nemuritoare precum Luke Skywalker, Han Solo, Darth Vader.

Din ’90, si desenele animate au abordat cu succes genul. Viitorii adulti dependenti de SF deja adora Lilo&Stitch.

Viitorul suna bine!
Filmele science fiction au luat avant prin 1950 si a urmat ceea ce istoria avea sa consemneze ca fiind "anii de aur ai filmelor SF". Curand, genul SF a inceput sa fie vazut ca extrem de profitabil din punct de vedere financiar. A urmat o serie de filme despre invadatorii din spatiu, cu mesaje mai mult sau mai putin pacifiste precum deja clasicul, The Day The Earth Stood Still (1951) al lui Robert Wise, un precursor al productiilor lui Spielberg Close Encounters of the Third Kind (1977) si E.T.: Extra-Terrestrial (1982).

Apoi a venit randul unor filme science fiction al caror subiect erau dezastrele de orice fel, in productii cum ar fi capodopera din 1959 a lui Stanley Kramer On the Beach, cu Gregory Peck si Ava Gardner in rolurile principale, sau pelicula lui Stanley Kubrick Dr. Strangelove or How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb (1964) – o comedie neagra despre un potential holocaust nuclear, cu Peter Sellers in rolul principal (mai exact, in trei). Un alt titlu demn de a fi mentionat in analele genului este si Forbidden Planet (1956), povestea unei nave cu astronauti, in misiune spre o planeta indepartata.

"Forta fie cu tine" – un indemn celebru, adjudecat de Star Wars. Terminator sau viitorul fara oameni?

In rolul comandantului il vedem pe Leslie Nielsen, intr-unul din primele sale roluri. Filmul a inspirat multe productii viitoare, printre care si serialul Star Trek al lui Gene Roddenberry si Star Wars al lui George Lucas. Nu putem trece mai departe fara a bifa si pelicula A Space Odyssey (1968) a lui Stanley Kubrick, bazata pe nuvela lui Arthur C. Clarke, film care a revigorat genul science fiction si i-a dat greutate pe scena Hollywood-ului, atentie de care avea sa se bucure mult timp incepand cu acel moment.

Sfarsitul anilor ’70 aduce Alien, filmul lui Ridley Scott, care a marcat o noua serie de filme SF, combinate cu horror, puse in valoare de efecte speciale remarcabile.

Un gen din ce in ce mai sofisticat
De la inceputul anilor ’90, interesul pentru filmele science fiction a crescut, iar tehnica cinematografica s-a perfectionat continuu. Efectele digitale sofisticate au cucerit nu doar fiecare centimetru de pelicula cinematografica, ci si interesul spectatorilor, care, de altfel, au devenit si foarte pretentiosi – ca atare, mai greu de multumit.

Astazi insa, putem contoriza numeroase productii SF reusite, indiferent de subiectul pe care-l abordeaza: Jurassic Park (1993), Men In Black (1997), The Truman Show (1998), Dark City (1998), Bicentennial Man (1999) bazat pe o nuvela de Isaac Asimov, ca de altfel si I, Robot (2004), A.I.: Arti-ficial Intelligence (2001), The Matrix (1999).

Text: Delia Bratosin; Foto: www.cinemagia.ro, www.movies.yahoo.com, www.imdb.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Muzica, filme, carte