Dezvoltare personală: Încetineşte ritmul şi ascultă-ţi sufletul
Aud mulţi oameni în jurul meu (inclusiv clienţii mei de coaching) care se plâng de lipsă de timp. Şi, la sentimentul că 'nu am timp', au tendinţa de a alerga, de a se grăbi şi de a se stressa, sub falsa impresie că această alergare permanentă le va aduce câteva minute în plus până la sfârşitul zilei.
Din păcate nu e varianta câştigătoare. Timpul face parte din acele lucruri care, dacă alergi după el, fuge de tine. Şi aşa ajungi să îţi trăieşti viaţa pe 'fast forward', uitând cum este ritmul din 'play'.
Uităm să ne jucăm, la propriu şi la figurat, să admirăm lucrurile simple şi care ne aduc bucurii maxime, să fim recunoscători şi să apreciem ce avem. Uităm să respirăm cu toată fiinţa. Alergăm tot timpul după altceva. Nici măcar teoriile noi pe care le-am citit recent conform cărora timpul s-a comprimat şi că nu am avea de fapt decât vreo 16 ore pe zi, în loc de 24, nu justifică această alergare.
Pentru că pur şi simplu nu ajungem la niciun rezultat. Te trezeşti cum au trecut luni, ani din viaţa ta în care nu ai apucat să faci cu adevărat lucrurile importante pentru tine. Mai este o consecinţă interesantă a acestei stări. Odată intrată în vârtejul fast forward, te opreşti foarte greu. Nici când ai pauze, în weekend, nu îţi vine să stai. Te opreşti doar când oboseala este atât de mare, încât corpul nu mai strigă decât 'somn!'. Şi de aici, sindromul 'biropat'.
Iată două scenarii diferite. Tu în care te regăseşti?
'Mă trezesc dimineaţa cu câteva secunde înainte să sune ceasul. Mă întind bine sub plapumă şi simt cum răcoarea din exterior mă cuprinde. Mă dau jos încet din pat. Mă duc spre bucătărie şi beau câteva pahare de apă cu înghiţituri mici. Mă bucur de fiecare dintre ele şi de faptul că o nouă zi începe. La baie, toaleta de dimineaţă. Zâmbesc în oglindă când mă spăl pe dinţi. După aceea mă 'închid' în locul meu şi mă apuc încet de practica de dimineaţă. (Rugăciune, Falung Dafa, Qi Gong, Tai Chi, Yoga, orice). După jumătate de oră iau micul dejul şi sunt pregătită de o nouă frumoasă zi a vieţii mele.'
'Sună ceasul de 5 minute şi tot îmi vine să-l arunc în perete. Mă dau într-un sfârşit jos din pat 20 de minute mai târziu şi alerg spre baie, împiedicându-mă de papuci. Bombăn din cauza durerii de la picior. Mă uit în oglindă şi mă îngrozesc de cearcănele vizibile. Iar nu m-am odihnit bine! E târziu şi mă îmbrac la repezeală. Din cauza grabei mi se rup dresurile. Mă enervez şi nu mai timp să mănânc, iau o gura de cafea rece şi am ieşit pe uşă în forţă cu gândul la bătălia zilei care urmează.'
Oricare este posibil şi plauzibil. Diferenţa este de doar jumătate de oră în plus pentru scenariul 1 şi o tonă de stress în minus. Şi, desigur, un pic de disciplină personală. Ghici în care dintre variante eşti de fapt mai eficientă? Şi care dintre ele aduce linişte interioară?
Uneori ne e greu să slăbim ritmul nostru de fast forward. Avem sentimentul că pierdem controlul vieţii noastre şi se duce totul de râpă, dar nu este aşa.
Şi, chiar dacă pare dificil, iată câteva idei despre cum s-o faci dacă îţi doreşti să savurezi viaţa în ritmul tău propriu:
1. În primul rând, acordă-ţi timp pentru tine. La început mai puţin, 15 minute pe zi, apoi creşte intervalul până la o oră. Ai deja un program atât de încărcat încât sigur găseşti încă 15 minute pe care să le dedici acestui mic proiect.
2. Creează-ţi acasă un colţ al tău personal. Un scaun la o masă, un fotoliu, un colţ pe jos cu perne lângă bibliotecă. Oriunde te simţi confortabil şi poţi să stai tu cu tine, fără nimeni altcineva. Fă acest loc ancora ta de linişte.
3. Gândeşte-te ce e cu adevărat important pentru tine. Cum vrei să arate viaţa ta? Cum vrei să-şi aducă oamenii aminte de tine când nu vei mai fi pe-aici? Poate vrei să spună 'a fost un manager de succes', sau 'a fost cea mai bună mamă din lume', sau 'am tabloul ei pe perete şi îmi bucură viaţa'.
4. Evaluează cât de multe din lucrurile pe care le faci acum conduc spre ce este important pentru tine. Cu cât mai mare procentul, cu atât mai bine.
5. Ce ai nevoie să ajungi acolo? Cum va fi dacă vei continua la fel ca acum? Cât va rezista sistemul tău (corp-minte-suflet)? Dacă te simţi într-un cerc vicios, poate ai nevoie de un sprijin specializat (consilier, coach, terapeut). De multe ori, pentru că ne aflăm în mijlocul problemei nu putem avea imaginea de ansamblu sau o perspectivă nouă.
6. Învaţă să respiri abdominal. În alergarea noastră zilnică, ne folosim cam 30% din capacitatea plămânilor, iar corpul nostru, mai ales creierul, nu se oxigenează suficient. În cele 15 minute, respiră adânc, din abdomen. Vei vedea cum, încet încet, neliniştea interioară scade, iar gândurile multe se liniştesc.
7. După ce practici acest mic ritual de a fi tu cu tine timp de 40 de zile, poţi trece la nivelul următor: tehnici de liniştire a minţii (reverie, introspecţie, meditaţie, etc.).
Dar despre acestea, într-un articol următor.
Anca Petrescu
Inner Self Alchimist, Professional Coach
http://goals2life.ro
Citeste si Dezvoltare personală: Şi tu poţi fi creativă!