Cu teme sau fără teme? Aceasta-i întrebarea…

Copil plictisit

Teme? Noi am avut coșmaruri și insomnii din cauza lor. Ne-am jucat mai puțin sau câteodată nu ne-am mai jucat deloc. Ba unii dintre noi ne-am mai luat și vreo trei scaltoace pe spinare.

Temele n-au fost o plăcere, au fost o obligație. Acum ce facem? Ne răzbunăm pe temele pentru acasă scutindu-ne copiii să treacă prin acest calvar zilnic sau ducem mai departe tradiția temelor, cu pioșenie și neobosit respect?

Experimentul fără teme

O școală gimnazială din Constanța încearcă, zilele acestea, să spargă tiparele: experimentează, pe o perioadă determinată, scoaterea temelor pentru acasă din tiparul orelor de la clasă. Profesorii vor desfăşura orele conform programei, elevii vor avea de învăţat, li se va sugera la finalul cursului ce exerciţii ar fi bine să lucreze, dar nu ca temă pentru acasă. Iar la finalul experimentului, copiii vor primi testări pentru a fi evaluați și pentru a se trage concluzia câștigătoare.

Citeşte şi Elevii învață fără manuale

Cum e mai bine pentru ei, cu sau fără teme?

Fără teme de făcut acasă înseamnă fără caiete și cărți de cărat în ghiozdan. Celebrele auxiliare vor rămâne cuminți în dulapul clasei pentru că e interesant de văzut dacă informațiile elementare, de bază, ajutate cu mici detalii și îmbogățite cu povești ajutătoare și la obiect, pot fi învățate direct din clasă, în timpul orelor de curs. Și nu acasă cu noi, părinții, pe post de educator-profesor-formator!

Acum vin și pun întrebarea firească: de ce nu se extinde această practică, de ce părinții nu iau inițiativa de a propune o astfel de aventură pentru copiii lor, de ce profesorii…. Ah! Profesorii? Pentru ei va fi mai greuț. Pentru că lecțiile vor trebui să fie făcute mai simpăticuț. Atmosfera de “foaie verde-lobodă” nu se potrivește cu această nouă schemă.

Să nu-i dai teme elevului înseamnă să zbârnâi la catedră în fața lor. Să vorbești, să le explici și să le ajungi în toate sertarele minții. Să-ți măsori talentul pedagogic astfel încât după 50 de minute de explicații, și tencuiala de pe perete ar fi înțeles logica, povestea sau formula pe care-ai explicat-o. Să le vibreze sufletul după ce-ai ieșit din clasă. Sufletul, nu telefoanele…

Ghiozdan cu teme de Sisif

Copilul meu învață într-o mină. Mi-am dat seama după greutatea rucsacului pe care-l poartă-n spate. Pesemne are în el bucăți mari și grele din granit, marmură și cupru… le plimbă și la dus și la întors. Nu se poate dispersa de ele, mi-a spus.

Sunt cărți și caiete după care trebuie să învețe acasă. Multe dintre ceaslovuri nu sunt deschise și nici răsfoite decât foarte rar. Din lipsă de timp, interes și plăcere. Dar de cărat, sunt cărate în spate asemeni unui ritual. Apoi sunt scoase, înșirate prin toată camera, înlocuite cu altele la fel de grele și plimbate iarăși pe drum.

Nici nu-i de mirare că școala e văzută de copii ca o corvoadă. Oare cât timp va mai trece până vom reuși să simplificăm viața copiilor noștri? Cu temele pentru acasă sigur vom face ca-n Caragiale: ‘ori să se revizuiască dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale.’

Presimt că dacă vom ajunge la un numitor comun vom găsi o altă problemă în care ne vom poticni: unde ținem caietele și cărțile pentru că nu avem dulapuri individuale în școală.

Mai puţine teme

Numitorul comun ar trebui să nu excludă definitiv lecțiile făcute și acasă. Mar rare și mai altfel: de creat și de gândit, nu de efectuat și de copiat. Pentru că toată multitudinea asta de teme musai de executat acasă poate sădi în noi un sâmbure de neîncredere în instituția școlii. Și nu vrem, Doamne ferește, să ne gândim că profesorii s-au învățat să facă un conspect succint al lecțiilor la clasă și-apoi să le dea de învățat și de scris fix cât ar fi trebuit să le predea și să le explice în timpul orei.

Putem, de exemplu să ne gândim că dacă-i așa… de ce nu ne rămâne definitiv copilul acasă să-nvețe și să facă teme cu un meditator personal?! Și-am mai crea o isterie, aceea a homeschooling-ului. Dar nu vrem asta. Vrem echilibru. Și profesori dedicați.

de Florentina Muşat

Citeşte si Elevii nu mai au parte de teme, la o şcoală din Constanţa

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...

EVA.RO
Recomandari
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Educatie