Atacul de panica

Atacul de panica

panicaAnxietatea se manifesta ca o senzatie neplacuta de neliniste a mintii si a corpului. Atacul de anxietate sau de panica e definit ca o perioada discreta, dar intensa, de teama si disconfort emotional si fizic, ce debuteaza abrupt, de cele mai multe ori "din senin", fara un motiv aparent, si care se traduce printr-o senzatie de teama impinsa uneori pana la teroare.

O caracteristica specifica este ingrijorarea constanta ca nu te poti descurca, ca nu poti depasi situatiile stresante, teama ca nu poti face fata unei vesti proaste, unui loc de munca nou sau unei relatii dificile. Uneori se traduce prin frica de moarte, de a face rau cuiva sau de a nu fi acceptat de ceilalti. Alteori se manifesta prin teama de inaltime, de sofat sau de a vorbi in public.

Atacul de panica duce la o viata plina de renuntari, amanari si evitari
Persoanele cu atacuri de anxietate "invata" sa anticipeze un atac de panica si sa evite situatiile si persoanele cauzatoare de stres. Ideea de a se confrunta cu situatiile care provoaca anxietate ii poate face chiar mai incordati decat atacul in sine, ajungand sa traiasca o viata de renuntari, de amanari si de evitari, plina de insatisfactii care ii lasa cu un sentiment de neimplinire.

In felul acesta ajung sa renunte la joburi din cauza ca trebuie sa mearga la serviciu cu metroul sau cu masina (daca teama este legata de sofat sau de mersul cu mijloacele de transport in comun), evita sa socializeze sau sa tina un discurs in public.

De asemenea, ajung sa amane bucuria unei vacante pentru ca trebuie sa calatoreasca cu avionul, sa renunte la a manca in locuri publice (de teama ca pot vomita). Indiferent ca se manifesta la nivel psihic – prin frica de intuneric, teama ca ne putem imbolnavi, ca ni se poate intampla ceva rau – sau prin simptome fizice, atacurile de panica trebuie tratate.

Manifestari la nivel fizic
Simptomele fizice asociate cu anxietatea sau atacul de panica se traduc prin:

  • dureri pectorale si disconfort;
  • ameteli;
  • dureri de cap;
  • tulburari gastrice si senzatie de voma;
  • sentiment de sufocare si dificultate in respiratie;
  • transpiratii care alterneaza (de la reci la calde);
  • amorteli ale bratelor si picioarelor;
  • nod in gat;
  • senzatia ca traiesti intr-o lume ireala.

Unii experimenteaza un fenomen numit agorafobie, care se manifesta prin teama de a se afla in locuri publice (centre comerciale, cinematografe, stadioane, amfiteatre sau orice alt loc de unde iesirea poate fi dificila). Altii se confrunta cu un sindrom de anxietate generalizata si traiesc in permanenta intrebandu-se: "dar daca…?" (nu ma place, ma imbolnavesc, n-am sa reusesc, am sa intarzii, pierd controlul la volan, imi pierd job-ul, mi se face rau in avion, patesc ceva copiii, ma fac de ras etc.).
 

Panica genereaza depresia
Atacul de anxietate se instaleaza brusc, dureaza de la 10 minute la cateva ore si este de obicei precedat de o perioada de neliniste, anticipare si urmat de una de confuzie. Depresia este o problema cauzata de atacuri frecvente de panica si se dezvolta in plan secund. Anxietatea provocata de anticiparea ca ceva rau se va intampla este de fapt cel mai rau lucru care se petrece. Aceasta predispune la evitarea unor situatii (de exemplu, un atac de panica avut in tramvai te impiedica sa mai circuli cu acesta).

Semnale de alarma

  • Te simti mereu obosita, niciodata odihnita sau plina de energie.
  • Esti iritabila si greu de multumit.
  • Esti nerabdatoare si intoleranta cu altii si cu tine.
  • Esti inflexibila si greu de convins.
  • Simti ca nu te poti relaxa sub nici o forma.
  • Te simti in permanenta sub presiune la serviciu, dar si acasa.
  • Simti ca nu ai niciodata destul timp, orice ai face.
  • Devii uituca si fara chef.

Cauzele atacului de panica
Atacul de anxietate sau de panica este de cele mai multe ori o diversiune, un fel de a ne distrage de la ceva cu care nu vrem sa ne confruntam. Adesea exprima un conflict interior nerezolvat, pe care il evitam pentru ca ne-ar crea disconfort. Cauzele atacului de panica s-au dovedit a fi:

  • Genetice. In general, cei cu predispozitie ereditara au tendinta de a reactiona exagerat; gandirea lor se caracterizeaza prin pesimism, ceea ce le cauzeaza o stare cronica de anxietate.
  • Determinate de circumstante exterioare: un factor de stres care depaseste capacitatea de adaptare (o pierdere, o separare de ceva ori de cineva iubit, sau atunci cand parintii au asteptari prea mari de la tine, inca de la varsta copilariei).
  • Cauze biochimice traduse prin cresterea de catecolamine, adrenalina sau cortizon, stimulate de un stres puternic sau continuu, ceea ce predispune la hipersensibilitate si nervozitate fizica.
  • Trasaturile de caracter/personalitate: tipuri comportamentale predispuse la anxietate precum personalitatile analitice, auto-critice, perfectioniste, timide sau fara incredere in sine. Acesti oameni doresc ca lucrurile sa fie facute intr-o anumita ordine, sa detina tot timpul controlul asupra a ceea ce se intampla, sa fie aprobati si placuti de altii, cu orice pret. Cand nu se intampla asa, se simt dezamagiti, neimpliniti si devin anxiosi. O mare parte din gandurile lor sunt concentrate pe anticiparea evenimentelor negative, traind mereu cu teama ca ceva rau o sa li se intample. O astfel de persoana se teme ca va muri, se va imbolnavi sau ca isi va pierde mintile. De asemenea, se sperie la gandul ca poate sa faca rau cuiva, fara ca de fapt sa aiba cea mai mica intentie in acest sens.

Tipologii de personalitate predispuse la atacuri de panica

  • Perfectionistii sunt cei care asteapta ca totul sa le iasa ca la carte si ca totul sa fie bine organizat si ordonat. Ceea ce pretind de la altii este sa-i indeplineasca standardele inalte si, cum nimeni si nimic nu e perfect, se vor simti dezamagiti si nemultumiti de sine. Un prim pas spre un comportament dezirabil consta in a invata sa ceri ajutor, sa delegi responsabilitati, sa renunti la idea de a detine controlul total asupra lucrurilor. Fixeaza-ti obiective realiste, pe care le poti atinge fara a fi nevoita sa faci compromisuri in ceea ce priveste propriile principii.
  • Persoanele energice, mereu ocupate si aflate tot timpul in miscare, care vor sa termine ceea ce au de facut inainte de a se fi apucat. Daca ai un surplus de energie, incerca sa o folosesti in mod creativ.
  • Persoanele care reactioneaza excesiv, care dramatizeaza primirea unei vesti proaste sau care se identifica cu raul care li se intampla altora (daca mi se va intampla si mie?). In caz ca aceasta tipologie te caracterizeaza, invata sa pui lucrurile in balanta, sa intelegi ca vestea nu este atat de rea precum ai perceput-o intial. Schimba-ti gandirea in una pozitiva, optimista si rationala. Nu "colectiona" toate durerile altora si invata sa fii recunoscatoare pentru lucrurile bune care se intampla in viata ta.
  • Persoanele care se simt mereu vinovate, culpa care se naste de obicei din lipsa de incredere in sine. Ele cred ca nu merita nimic, ca nu li se cuvine nici o recompensa, asa ca anxietatea se naste ca un autosabotaj sau autopedepsire. Invata din greseli pentru ca viata e un continuu proces de invatare si este normal sa ai si esecuri. Intelege ca de multe ori gresesti mult mai putin decat crezi tu.
  • Persoanele sensibile la critica, pe care o considera o insulta sau un atac personal. Foloseste criticile in mod constructiv, invata din ele si incearca sa fii mai buna.
  • Persoanele indecise, nehotarate, incapabile sa ia o decizie si sa isi asume riscul, de teama sa nu faca greseli. In acest caz, gandeste-te ca atacul de panica este un semn ca trebuie sa schimbi ceva.

De ce se tem oamenii anxiosi?

  • Teama de schimbare. Oamenii anxiosi se simt mai in siguranta in rutina zilnica si gasesc tot felul de scuze care sa-i impiedice sa schimbe ceva in viata lor. Isi repeta: "Asta e felul meu de a fi si gata" sau "O sa astept sa fac asta cand ma voi simti mai stapan pe mine" sau "Nimeni nu ma intelege, orice as face". In felul acesta continua sa ramana la un job care nu le aduce satisfactii, intr-o relatie abuziva, se complac intr-o viata nefericita din teama de a schimba ceva, caci orice schimbare le-ar produce neliniste.
  • Teama de a esua. Persoanele anxioase evita sa faca lucruri noi de frica nereusitei, urmata de sentimentul de neputinta, dezaprobare din partea altora si, de cele mai multe ori, sfarsesc prin a-si spune: "Regret ca nu am facut cutare lucru in viata".
  • Teama de disconfortul pe care i l-ar putea produce confruntarea cu o situatie cauzatoare de anxietate, tradusa prin frica de simptome fizice dureroase, care insotesc atacul de anxietate. Fuga de disconfort, de durere ii determina sa renunte la multe din bucuriile vietii.
  • Teama de a pierde ceva. De cele mai multe ori, persoanele anxioase se tem ca se vor pierde pe sine, adica persoana pe care o cunosc, fiindu-le frica sa raspunda provocarii de a deveni altcineva, pentru ca orice incercare de schimbare aduce cu sine si mai multa neliniste.

Este anxietatea buna la ceva?
Un anumit grad de anxietate poate fi considerat productiv, fiind o sursa de energie care ne tine activi, ne impinge de la spate, ne ajuta sa ramanem concentrati pe scopul vizat. Alte "beneficii" pe care o persoana anxioasa le are si care sunt considerate "castiguri secundare" ar fi: atentia sporita din partea altora, evitarea responsabilitatilor, justificarea de a nu schimba job-ul actual.
 

Pasi spre recuperare si vindecare
Desi nu se poate spune ca este vina ta pentru ceea ce se intampla, tu ramai singura in masura sa depasesti anxietatea.

Primul pas pe care trebuie sa-l faci este sa-ti intelegi teama, sa admiti faptul ca gandesti negativ si sa afli ce te face anxioasa. Accepta-ti simptomele de panica, inclusiv pe cele fizice, si constientizeaza ca ele nu te vor ucide, ca sunt doar evenimente pasagere provocate de anxietate. Ia-le ca pe un narav sau obicei prost, pe care trebuie sa il schimbi.
Pasul al doilea. Invata strategii prin care poti sa-ti depasesti propria teama, relaxeaza-te, incearca sa iti induci ganduri pozitive, ai rabdare si cultiva-ti simtul umorului.
Pasul al treilea. Testeaza-ti aptitudinile prin implicarea intr-o activitate care te face anxioasa. Incearca sa nu mai fugi de ea.

Strategii salvatoare

  • Defineste-ti scopurile si intelege care iti sunt dorintele. Permite-ti sa visezi din nou, in loc sa te plangi. Altfel, nu-ti poti atinge aspiratiile.
  • Fixeaza-ti o perioada pentru actiune si impune-ti o limita de timp pana cand vei reusi sa te schimbi.
  • Fa-ti un plan de actiune si stabileste pasii pe care vrei sa-i urmezi. Scuzele nu te vor ajuta sa progresezi, doar actiunea iti va folosi.
  • Fii pozitiva, transforma-ti gandurile negative in unele pozitive.
  • Incearca sa gasesti si sa descoperi calitatile celorlalti in loc sa identifici doar defectele lor.
  • Incearca sa iei decizii fara ezitare, eliminand sentimentul de ambivalenta care produce anxietatea.
  • Inconjoara-te de persoane optimiste si energice.
  • Nu-ti fie frica sa risti, ai voie sa gresesti. Este un lucru firesc.
  • Ai incredere in tine si in ceea ce ti-ai propus sa faci.
  • Ai asteptari realiste de la cei din jur? Ei nu sunt o reflexie a ta, nu sunt mereu cine sau cum vrei tu sa fie. Intelegand acest lucru, vei fi mai putin dezamagita si anxioasa.
  • Invata sa ceri un lucru daca ti-l doresti, fara sa te temi ca poti enerva pe cineva sau ca vei fi refuzata.
  • Elimina din vocabularul tau fraze ca "ar fi trebuit sa fac asta", ar fi trebuit sa stiu acest lucru?. In caz contrar, o sa iti scada increderea in tine.
  • Cere ajutorul unui psiholog specialist in terapie cognitiv-comportamentala si al unui medic psihiatru pentru eventuala medicamentatie dovedita de mare ajutor in tratarea deficientelor de serotonina de la nivelul creierului, survenite in urma stresului sau induse ereditar.

Despre autor
Dr. Juliet Nichols este psihiatru practician in New York, director general al Mather Partial Hospital, Adult and Adolescent, clinica specializata in tratarea tulburarilor survenite in comportamentul alimentar. Colaboreaza cu clinici de psihiatrie si detine un cabinet de practica privata in Mount Sinai, New York. E doctor in medicina generala, titlu obtinut la Facultatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila", din Bucuresti, in septembrie 1984. Din luna octombrie, sustine rubrica de relatii interumane din avantaje. Articolele ei pot fi citite si pe site-ul www.curteaveche.ro.
Foto: Shutterstock.
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3 4

Recomandari
Publicitate
ziareonline.ro
Libertatea
CSID
Descopera.ro
Life.ro
Retete
Baby
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Mai multe din Psihologie