1 Mai – sărbătoarea pe gustul românului… care nu se dă în vânt după muncă

Dintotdeauna Ziua Muncii a fost o sărbătoare pe gustul românului. Chiar dacă nu după muncă se dă el în vânt… Însă, fiind în lună de primăvară, când vremea este numai bună de ieșit din casă și de mers la un grătar cu prietenii, este fix ce ne place mai mult. Iată de ce ziua de 1 Mai  a fost sărbătoarea iubită sub toate regimurile politice.

1 Mai a fost decretată Ziua Internațională a Muncii în anul 1889, în cadrul Congresului Internaționalei Socialiste. Din anul următor, 1890, și România a început să o sărbătorească. Timp de 55 de ani, atât sub regele Carol I cât și sub regele Ferdinand, ziua de 1 Mai avea un farmec aparte, fiind marcată prin petreceri câmpenești.

În vremurile comunismului, 1 Mai era în primul rând prilej de organizare a unor manifestații de amploare, în cadrul cărora era preamărit Partidul Comunist Român și „mult iubitul fiu', Nicolae Ceaușescu. Chiar dacă nu avea fastul lui 23 August, și în ziua de 1 Mai era nelipsită parada. Românii aveau zi liberă, însă nu pentru a se distra ci pentru a participa la această defilare.  Oamenii erau scoși forțat la defilare, fie că erau intelectuali sau muncitori, fără deosebire. Îmbrăcați în costume din timp pregătite de propagandiștii „de carieră', oamenii erau aduși din zorii zilei în zona statuii Aviatorilor din Capitală. Aici urmau să defileze, prin fața tribunei oficiale în care dictatorul și sinistra lui soție (înconjurai de membrii Comitetului Central) își primeau de fiecare dată elogiile poporului. De la aceste manifestări nu lipseau niciodată nici sportivii. Ca într-un penibil spectacol de circ, aceștia erau urcați în celebrele care alegorice, și erau puși să schițeze gesturi care să  semnifice sporturile practicate sau să execute diverse coregrafii. Până la fuga ei din țară, Nadia Comăneci a fost nelipsită de la paradele de 1 Mai.

Dictatorul nu rata ocazia ca, de Ziua Muncii, să vorbească poporului despre marile realizări ale Partidului Comunist și să laude clasa muncitoare. Căreia i se cerea, în fiecare an, să facă și mai mult, să muncească și mai mult pentru îndeplinirea planului cincinal. În avans dacă era posibil…

Dincolo de spectacolul grotesc, românii serbau această zi liberă într-un mod simplu, devenit tradițional, care se mai păstrează și azi. La petreceri câmpenești, la iarbă verde, lângă un grătar cu mici și-un „țap' de bere. Asta în vremurile bune, nu și anul acesta. Poate la următorul…

Foto: 123rf

Citeste și:

Am fotografiat un castel abandonat din Franța'… detaliile o să vă șocheze

Avocatul Marinei Almășan intervine, după ce Georgică Cornu a dat-o în judecată: „Cereți banii înapoi din vacanțe…chiar nu se face'

Citește și următorul articol:

12 castele abandonate din întreaga lume