Cum a salvat Prințul Barbu Alexandru Știrbey viticultura românească de la un dezastru complet

Prințul Barbu Alexandru Știrbey a fost o figură importantă în istoria României, fiind cunoscut atât pentru rolul său politic, cât și pentru contribuțiile sale în domeniul economic și agricol. Se spune că a avut o contribuție majoră la salvarea viticulturii din România, înființând la Drăgășani și la Buftea pepiniere de viță de vie, ca raspuns la extinderea Filoxerei – o insectă din America ce atacă vița de vie. Cercetătorii au dezvoltat atunci sistemul de altoire a soiurilor nobile europene pe portaltoii de viță americană- rezistentă la Filoxera. Doar prin această altoire s-a putut salva viticultura în Europa.

Prințul Barbu Alexandru Știrbey și confruntarea sa cu filoxera reprezintă un episod important în istoria viticulturii românești. Filoxera este o insectă dăunătoare, care a devastat podgoriile din Europa la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, inclusiv în România. Prințul Barbu Alexandru Știrbey, împreună cu familia sa, a avut o influență semnificativă asupra dezvoltării viticulturii în România, în special în regiunea Drăgășani. Familia Știrbey a fost implicată în viticultură de mai multe generații, iar Prințul Barbu a continuat și a extins această tradiție. Regiunea Drăgășani, situată în sudul României, este una dintre cele mai vechi și mai prestigioase zone viticole din țară. Crama Știrbey, reînființată și modernizată în anii ’90 de către descendenta familiei, Principesa Ileana Kripp, strănepoata Prințului Barbu Știrbey, continuă să producă vinuri de calitate înaltă.

Contextul apariției filoxerei

Filoxera (Daktulosphaira vitifoliae) este un parazit originar din America de Nord, care atacă rădăcinile viței de vie. Aceasta a fost introdusă accidental în Europa prin importuri de viță de vie din America și a început să distrugă vastul peisaj viticol european, inclusiv cel din Franța, Italia și alte țări viticole de renume. Această criză a ajuns și în România spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Filoxera a fost detectată pentru prima dată în România în anul 1897, iar efectele sale devastatoare nu au întârziat să apară. Podgoriile extinse, care erau o sursă majoră de venit pentru mulți viticultori, inclusiv pentru Prințul Barbu Alexandru Știrbey, au fost grav afectate. Acesta era proprietarul unor mari suprafețe de viță de vie în regiunea Drăgășani, care au fost și ele afectate.

Citește și...

Dragoș Bucur a cumpărat coteț pentru găini ultramodern. Viața l-a țară l-a schimbat complet pe prezentator

Mesajul transmis de Andra după ce socrul ei a murit: „L-am iubit și respectat din toată inima'. Constantin Măruță a fost judecător

Răspunsul Prințului Barbu Alexandru Știrbey

Prințul Barbu Alexandru Știrbey, recunoscut pentru angajamentul său în modernizarea agriculturii, a căutat soluții pentru a combate efectele filoxerei. În acele vremuri, una dintre metodele principale de combatere a filoxerei a fost replantarea viței de vie cu soiuri rezistente, adesea prin altoirea soiurilor europene pe portaltoi americani, care erau rezistenți la filoxera. Eforturile depuse de Prințul Barbu Alexandru Știrbey și de contemporanii săi au contribuit la salvarea viticulturii românești de la un dezastru complet. Astfel, prințul a jucat un rol esențial în gestionarea uneia dintre cele mai grave crize din istoria viticulturii românești, contribuind nu doar la salvarea propriilor sale domenii, ci și la revitalizarea sectorului viticol național.

Fondată de Prințul Barbu Alexandru Știrbey la începutul secolului XX, crama Stirbey a fost redeschisă în 2004 de către Ileana și Jakob Kripp, care au continuat moștenirea viticolă a familiei Știrbey. De la prima recoltă vinificată după renovare, crama a devenit un etalon al vinurilor fine, concentrându-se pe soiuri pure, adaptate condițiilor pedoclimatice din Drăgășani, ceea ce reflectă „Genius Loci” – spiritul unic al fiecărei parcele de vie.
„Suntem susținători fermi ai soiurilor tradiționale de struguri, care au evoluat și s-au adaptat de-a lungul secolelor la condițiile pedo-climatice specifice unei podgorii. Aceste soiuri tradiționale pot să își dezvolte pe deplin caracterele doar în acest mediu specific. În procesul nostru de vinificație, tratăm fiecare soi de struguri separat, producând exclusiv vinuri din soiuri pure. Această abordare ne permite să evidențiem și să punem în valoare caracteristicile unice și distinctive ale fiecărui soi în parte, respectând astfel autenticitatea și individualitatea fiecărei varietăți.', explică Ileana Kripp.
Crama Știrbey gestionează patru hectare de viță de vie pe panta vestică a Dealului Olt. Solul acestei zone este predominant lutos, cu straturi de nisip în unele regiuni și cu argilă la adâncime.
„Solul, climatul, flora și fauna, alături de tradițiile oamenilor care lucrează în vie, influențează esențial evoluția strugurilor și a vinului. Natura este pe primul loc. Îngrijim vița de vie manual și reducem la minimum utilizarea tratamentelor chimice. În procesul de vinificație, respectăm ritmul natural de fermentare și maturare, evitând intervențiile tehnice forțate.', completează Jakob Kripp.
Crama din Drăgășani este deschisă și pentru vizitatori, oferindu-le acestora oportunitatea de a descoperi peisajul deosebit și de a degusta Crâmpoșia, un soi vechi local, apreciat pentru prospețimea și aromele sale distincte.

Citește și următorul articol:

Plante care purifică aerul și elimină sporii de mucegai

Răspunsul dat de Andreea Bălan după ce un fan a întrebat-o de ce Victor Cornea nu și-a găsit „o tânără pe măsura lui'. Îndrăgostiții sunt în Italia