Jocurile de noroc, o dependență psihologică. Acestea sunt drogurile care îți distrug viața

dependența de jocurile de noroc

Există foarte multe tipuri de dependențe de băutură, de țigări, de droguri sau chiar și de mâncare sau sex, dar în același timp există și gamblingul, dependența de jocurile de noroc.

Jocurile de noroc pot deveni cu ușurință o adevărată obsesie şi pot duce la dependentă.  Iubitorii jocurilor de noroc se împart în două feluri. Cei care joacă din plăcere şi cei care joacă din cauza unor probleme pe care le au, adică pentru a câştiga bani. Ei au cea mai mare nevoie de ajutor.  De cele mai multe ori, cei care încearcă o fac prima oară din curiozitate, iar apoi se transformă în placere, urmând să se transforme cu pași repezi într-o neîmplinire constantă, atrăgând după sine senzația de frustrare.

Paleta jocurilor de noroc este una destul de largă, variind de la cele din cazinouri, aparate electronice cu castiguri, loterie, pariuri sportive, caritabile sau de alta natura, mergand până la cursele de cai.  Dar oare ce face dependența asta de jocuri? Ea doar mutilează viețile celor care joacă și nu numai, multilează si viețile famiililor celor ce joacă. Jucătorul patologic va continua să joace, gândindu-se că de data asta o să câștige, după ce s-a îndatorat post-mortem, lăsându-si pe drumuri toată familia.

Care este diferența dintre un jucător pathologic și unu profesionist? Un jucător patologic cheltuieşte o cantitate excesivă de timp şi bani la jocurile de noroc care afectează negativ viaţa lui şi a familiei sale( acesta de fiecare dată când joacă este trist sau fericit și nu se oprește nici măcar atunci când vede că nu are nicio șansă). În schimb, jucătorul profesionist  este cel care datorită aptitudinilor sale câștigă frecvent.

Alex este unul dintre cei care a pierdut pentru un timp lupta cu jocurile de noroc, dar acum totul a revenit la normal.

A.C- Spune-mi cum a început totul

A-Totul a început când aveam 14 ani și la noi în oraș s-a deschis o nouă locație unde puteai să joci păcănele. Era foarte aproape de locul în care mergeam la suc cu prietenii mei.

A.C- Au jucat și prietenii tăi cu tine sau ai mers singur?

A-Inițial nu am vrut să merg și m-am lăsat convins de ei. Din gașca mea un băiat era mai mare  și mai jucase și el ne-a convins. Avea deja experiență și câștiga mereu.

A.C- Cât a durat această perioadă?

A.- Cam un an.

A.C- Când ți-ai dat seama că nu e bine ce faci?

A– Eram mic și nu aveam bani atunci și o tot mințeam pe mama că îmi trebuie bani pentru diferite lucruri la școală, până când a aflat. A venit la școală, a fost un adevărat spectacol acolo, eu aveam foarte multe absențe, chiuleam. Și am fost nevoit să spun tot ce făcusem.

A.C-  Poți să afirmi că ai fost dependent de jocuri în aceea perioadă

A- Da.

A.C- Ai urmat un tratament?

A-Nu, nu am ajuns chiar la acel stadiu, doar am discutat de câteva ori cu psihologul școlii. S-a terminat brusc această poveste. Mi-am schimbat cercul de prieteni la insistențele părinților, am fost urmărit de ei o perioadă, mă aflam și sub observația mai atentă a a profesorilor. Pentru orice absență diriginta suna acasă.

Acum Alex are 21 de ani și afirmă că nu ar mai juca niciodată jocuri de noroc și crede că de la primul joc la dependență nu e decât un singur pas.

Pentru a înțelege mai bine fenomenul jocurilor de noroc și pentru a ajuta într-un fel părinții, am discutat cu doamna psiholog Alina Ciupercovici.

1. Cum definiți dumneavoastră gamblingul?

Jocurile de noroc si pariurile pot fi privite ca o formă acceptată social de divertisment sau de a face ceva incitant, de ”a-ți încerca norocul”.

Cu toate acestea, riscul ca practicarea excesivă, abuzivă a gamblingului să determine pierderea controlului asupra acestui comportament, cu numeroase consecințe negative în toate domeniile vieții, este unul ridicat, care trebuie luat în considerare. În momentul în care o persoană începe să petreacă tot mai mult timp în comportamentul de gambling în ciuda neplăcerilor asociate care pot apărea (neînțelegeri în familie, pierderi de bani, datorii, afectarea echilibrului afectiv) și să interfereze cu îndeplinirea responsabilităților cotidiene personale, familiale sau profesionale, vorbim despre un comportament patologic, o tulburare psihiatrică a controlului impulsului – joc de noroc/șansă patologic.

Este necesară diferențierea între jocul de șansă social, desfășurat pe o perioadă de timp, cu cheltuirea unei sume fixe de bani, de regulă împreună cu prietenii, jocul de șansă patologic, și jocul de șansă profesionist, care implică o anumită disciplină riguroasă. În gamblingul patologic, persoana nu mai simte bucurie sau relaxare asociată jocului, ci petrece cel mai mult timp în încercarea de a-și recupera banii pierduți anterior, devine iritabilă, agitată când nu poate juca, ajunge să aibă probleme la muncă, să fie anxioasă, irascibilă, deprimată, să își neglijeze familia și grija pentru propria persoană.

2. Care sunt motivele care ar trebui să îi îngrjoreze pe părinti în legătură cu jocurile de noroc și copiii lor?

Motivul principal de îngrijorat atunci când vorbim despre jocurile de noroc și tineri este puterea adictivă a acestui comportament și gravitatea dependenței de jocuri de noroc în momentul instalării acesteia.

În primul rând, nevoia de a face ceva incitant în contextul petrecerii timpului cu prietenii, caracteristică uneori adolescenților, îi poate orienta pe aceștia să se implice în acest comportament puternic adictiv. Apoi, nu doar comportamentul în sine prezintă putere adictivă, ci o mare contribuție este dată și de specificul sălilor de joc – culorile vii, sunetele care anunță câștigul, luminozitatea scăzută și lipsa luminii naturale pentru a distrage atenția de la trecerea timpului.

De asemenea, nivelul ridicat de adrenalină, de endorfine descărcat în organism la fiecare apăsare a butonului aparatului de joc și expectativa câștigului sunt comparabile ca intensitate și impact asupra stării emoționale cu efectele unei doze de drog, asemănător cazului consumatorilor de cocaină.

Prin umare, dacă acestor aspecte se adaugă dorința des întâlnită la tineri de a simți satisfacere imediată a nevoilor, de gratificare, de a simți emoții intense, vulnerabilitatea în cazul adolescenților spre a dezvolta probleme legate de controlul impulsului de a juca, în cazul practicării gamblingului, devine una ridicată.

3. La ce vârstă încep copiii să joace jocuri de noroc?

Vârsta la care copiii încep să joace jocuri de noroc este în prezent în scădere îngrijorătoare, cele mai multe studii indicând vârsta de 10 – 11 ani ca moment de debut al comportamentului de joc, majoritatea începând în jurul vârstei de 15 ani. De asemenea, cercetările au ajuns la concluzia că expunerea precoce, în copilărie și adolescență la jocurile de noroc reprezintă un factor de risc înalt pentru jocul de noroc patologic la vârsta adultă. Mulți copii încep să fie atrasi sa joace jocuri de noroc prin a sta in compania fraților mai mari sau altor membri ai familiei, ori a prietenilor mai mari atunci cand acestia practică acest comportament.  De asemenea, ajung să creadă că abilitățile personale, norocul, îndemânarea, experiența de joc au o contribuție importantă în câștigul la jocurile de noroc. Copiii și adolescenții sunt foarte vulnerabili pentru a dezvolta probleme legate de gambling pentru că pe lângă vulnerabilitatea psihică, fiind încă în dezvoltare, prezintă abilități suficient dezvoltate în utilizarea tehnologiei care permite accesul la toate tipurile de joc de noroc. Astfel, prezența gamblingului la copii și adolescenți este explicată și de disponibilitatea, accesabilitatea si diversitatea tot mai mare a jocurilor în jur, în societate.

4. Joacă și fetele? Daca da, care este numărul acestora în comparație cu băieții

Cu toate că și fetele joacă jocuri de noroc, numărul acestora este mult mai scăzut comparativ cu cel al băieților, mai ales în cazul jocului patologic. O cercetare recentă facută în țara noastră de Asociația Română pentru Studiul Jocurilor de Noroc în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 11 și 19 ani a indicat că jocul patologic este întâlnit într-o proportie mult mai mare la baieti (98%) față de fete (8%). Aceste rezultate sunt îngrijorătoare, prevalenta dependentei de jocuri de noroc la adolescentii romani fiind mai mare decât în alte țări din centrul și estul Europei.

5. Cum își dau părinții seama că propriul copil este dependent de jocuri de noroc?

Aspectele care ar trebui să îi îngrijoreze pe părinți în legătură cu copiii lor și jocurile de noroc, mai ales atunci când știu că aceștia practică acest comportament, sunt legate de apariția unor schimbări semnificative în conduita zilnică. În primul rând, creșterea preocupării pentru jocurile de noroc și obsesia următorului câștig, parierea unor sume de bani din ce în ce mai mari, datoriile, sunt primele semne care indică dezvoltarea unei probleme patologice legate de gambling. Totodată, stările afective schimbătoare, iritabilitatea sau anxietatea atunci când nu poate juca, absenteismul școlar și scăderea performanței școlare, conflictele tot mai dese în familie sau relațiile interpersonale pe motivul jucatului, minciunile sau izolarea socială pentru a putea juca, sunt de asemenea semne care indică dezvoltarea unei probleme de dependență de jocuri de noroc.

6. Care sunt primele măsuri care trebuie luate?

Primele măsuri recomandate spre a fi luate sunt de oprire a comportamentului de joc de noroc, pentru a preveni în primul rând agravarea problemei. Apoi, este recomandată evaluarea de către specialiști – psihologi, psihiatri, pentru a fi stabilită severitatea problemei și un plan de intervenție. În cazul asocierii cu alte probleme de comportament sau emoționale, adolescentului îi va fi dificil să oprească fără sprijin jucatul și să se reechilibreze emoțional, să învețe să își gestioneze impulsurile atunci când deja există o afectare a controlului impulsului. De asemenea, o recomandare importantă este comunicarea în cadrul familiei, acceptarea faptului că există o problemă care necesită sprijin specializat, și nu ține de voința persoanei…sau că ”este inconștientă, iresponsabilă sau nu îi pasă destul încât să se oprească”. Jucătorii de noroc patologici au tendința oricum să se izoleze pe măsura agravării problemei, a ascunderii acestui fapt de ceilalți, a pierderilor tot mai mari și a datoriilor. De aceea, este important ca ceilalți din jur, familia, prietenii, să nu amplifice acest fapt și să încurajeze căutarea ajutorului specializat.

7. Există tratamente pentru acest lucru?

Tratamentul pentru dependența de jocuri de noroc este reprezentat prin intervențiile psihiatrice și psihoterapeutice. În primul rând, fiind o tulburare a controlului impulsului, este necesară evaluarea psihiatrică și psihologică pentru a examina predispoziția sau riscul dezvoltării altor probleme care apar frecvent în asociere cu problemele de control al impulsului – tulburări de personalitate , tulburări afective, tulburări de comportament etc. De asemenea, ca efecte ale dependenței de jocuri de noroc, persoana poate dezvolta depresie, anxietate, tulburări de somn, care pot necesita tratament medicamentos. Totodată, pe măsura remiterii simptomelor afective, este recomandată psihoterapia individuală, de grup și de familie pentru prevenirea reluării comportamentului de joc sau apariția altor comportamente de risc (consum de substanțe).

În cazul adolescenților, dependența de jocuri de noroc poate fi o urmare și agravare a altei tulburări deja instalate în momentul debutului gamblingului (depresie, anxietate, tulburare de conduită) sau ca urmare a unor probleme relaționale în cadrul familiei, caz în care gamblingul este folosit ca metodă de coping.

8. Psihologii pot să rezolve? Se ocupă de așa ceva?

Agravarea problematicii legate de jocurile de noroc în ultimii ani a atras interesul și preocuparea specialiștilor din domeniul sănătății mintale spre a dezvolta abordări terapeutice adaptate nevoilor de tratament specifice acestei tulburări.

Prin urmare, sunt recomandate abordările terapeutice integrate, care să răspundă cât mai bine nevoilor de recuperare a persoanelor cu dependență de gambling, prin psihoterapie individuală, de grup, de familie, tratament rezidențial, consiliere pentru un stil de viață sănătos, cu mișcare, odihnă, alimentație echilibrată. Specialiștii Clinicilor Aliat din Suceava – psihoterapeuti, psihiatri, psihologi, coordonatori medicali, terapeuti sportivi,  oferă astfel de programe de terapie integrată.

9. Cum putem să ii ferim de astfel de jocuri?

Disponibilitatea și accesabilitatea jocurilor de noroc face problematică prevenția intrării în contact cu astfel de jocuri, cu existența lor. În continuare, poate cea mai potrivită cale de prevenire a dezvoltării unei probleme legate de jocurile de noroc la copii și adolescenți râmâne prevenția comportamentelor de risc în general pentru aceste categorii de vârstă.

10. Care este sfatul dvs pentru părinți?

Părinții își cunosc cel mai bine copilul, știu ce este caracteristic copilului lor și ce este îngrijorător, nefiresc. Sunt cei mai potriviți observatori ai comportamentului copilului și mai ales, cei mai potriviți să intervină atunci când observă schimbări în conduita zilnică, afectivitate, comportamentul școlar sau relaționarea copilului. Comunicarea și încurajarea exprimării emoțiilor în cadrul familiei, îndeplinirea nevoilor emoționale ale copiilor de afecțiune, ghidare, protecție, creștere într-un mediu armonios, petrecerea timpului împreună, grija pentru bunăstarea relațională în familie, sunt căi de prevenție a comportamentelor de risc la copii și adolescenți.

Dependența de jocurile de noroc este tot mai des întâlnită în România, însă depistată la timp aceasta poate fi ținută sub control.

Ioana Andrada Constantinescu

Foto:

Citește și:

Jocurile de noroc care aduc ghinion

Jocuri de pe Facebook și bancuri aferente

Prietenul meu e dependent de jocurile electronice

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...

EVA.RO
Recomandari
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Avantaje.ro