Îți place să bârfești? Ai avantaje și dezavantaje…

Îți place să bârfești? Ai întâlnit pe cineva care să nu stea niciodată la o șuetă? Greu de crezut. Mai ales că „micile discuții de la colț” nu numai ca îți satisfac curiozitatea, dar îți pot aduce și beneficii neașteptate…

Deseori, întâlnim la cei de lângă noi o atitudine negativă față de bârfă, dar această reținere este mai degrabă o încercare de menținere a prestigiului social – suntem educați că nu este frumos să facem asta și, ca urmare, ne este greu să recunoaștem că ne place să „furăm' uneori câteva minute pentru o mică șuetă cu prietenii sau colegii.
Experții în comunicare spun că aproape două treimi din conversațiile noastre zilnice se înscriu în această categorie și, mai mult decât atat, că ea constituie un canal important de circulație a informației. De la zvonurile cu tentă de senzațional despre VIP-uri, până la pălăvrăgelile între vecini, bârfele reflectă o nevoie de comunicare absolut firească.
Cel mai important este însă că doar o mică parte dintre ele au urmări negative – majoritatea îți pot da indicii folositoare pentru un serviciu mai bun, o viață sentimentală mai frumoasă sau relații de prietenie mai strânse.

De ce să bârfim?

A bârfi cu prietenii, colegii sau cunoștințele întâmplătoare este o modalitate foarte eficientă de a fi la curent cu ceea ce se întâmplă în imediata ta apropiere sau în sferele mai îndepărtate, dar de interes general. De multe ori, când îți ajunge la urechi un zvon aparent lipsit de importanță, întelegi, mai devreme sau mai târziu, că, de fapt, ai aflat înaintea altora un amănunt care îți poate fi de folos la serviciu sau acasă.
Nu mai puțin important este faptul că micile bârfe pe care le auzi te ajută să ai o perspectivă mai clară asupra comportamentului celorlalți: poți înțelege de ce aceștia acționează într-un anumit fel, le poți acorda circumstanțe atenuante pentru o reacție aparent exagerată și poți prevedea ce vor face în continuare.

Citește și...

Ce e la mansarda și la parterul casei lui Silviu Prigoană. Locuința e una de lux: „Acea casă este bec, este foarte frumoasă, foarte bine amenajată'

Reacția Temu după ce Mihai Bendeac s-a plâns că în loc de două covoare a primit „niște cârpe': „Oferim o garanție de returnare a banilor'

La serviciu…

Ca orice alt grup social, cel profesional se bazează și el pe comunicare – care, de cele mai multe ori, depășește problemele legate strict de serviciu, incluzând și viața personală a membrilor grupului. Aceasta din urmă constituie, de regulă, subiectul conversațiilor dintre colegi; mai mult decât o simplă deconectare, micile discuții libere reprezintă o modalitate sigură de întărire a relațiilor sociale și profesionale din grupul respectiv.
În plus, din bârfele de la birou poți afla amănunte extrem de utile – de exemplu, despre un post liber, ocazia de a urma un curs de specializare sau detalii despre exigențele șefilor. Vei ști mai bine cum te poți face remarcată sau, auzind ce se zvonește despre dispoziția șefului în ziua respectivă, vei ști dacă este sau nu momentul să-i ceri o favoare oarecare.
Chiar dacă nu este cazul să te ferești de ele, e bine să fii atentă ce zvonuri împărtășești celorlalți și cum anume le formulezi – cu alte cuvinte, nu uita să respecți și câteva „reguli” ale șuetelor.
• Când reproduci un zvon, ferește-te să minți sau să exagerezi. Poți fi pusă într-o situație neplăcută și poți aduce prejudicii celor despre care vorbești.
• Evită să discuți pe un ton malițios. Ceilalți te vor considera invidioasă si, pe viitor, se vor feri să mai discute cu tine.
• Atunci când auzi un zvon și ai intenția să îl împărtășești și altora, asigură-te că cel care ți l-a spus este o persoană de încredere. Altfel, când vei discuta cu alții pe aceeași temă, s-ar putea să scazi mult în ochii lor din cauza zvonurilor false pe care le vehiculezi.
• Dacă ți se cere să fii discretă în legătură cu un anumit zvon, nu ezita să respecți această doleanță. În caz contrar, toți ceilalți își vor pierde încrederea în tine și te vor exclude din cercul lor, izolându-te.
A.L., 32 de ani:
„Eram nou venita în firmă și, în ciuda pregătirii mele, mi s-a dat un post inferior, pe motiv că cel dorit de mine nu este liber. Mi-am făcut repede amici printre colegi și am aflat ce se zvonea – cel care ocupa postul la care visam intenționa să plece la altă firmă. Ca atare, mi-am abordat șeful, reamintindu-i că pregătirea mea corespunde acelui post. În final, am avut succes.”

… si acasă

Chiar și in familie, micile flecăreli au rolul de a consolida relațiile între membrii acesteia. Mai ales dacă rudele tale trăiesc în alte localități, micile discuții la telefon, de exemplu, sunt cel mai bun mijloc de a menține legăturile și de a fi la curent cu bucuriile și problemele celor la care ții.
Conversațiile de acest gen, în familie sau în grupul de prieteni, dau, în plus, ocazia exprimării libere a opiniilor referitoare la diverse situații.
Împărtășindu-i partenerului tău „ce se mai aude” și fiind atentă la reacțiile și părerile lui, îl vei cunoaște mai bine, vei afla cum gândește și cum s-ar putea să reacționeze în anumite momente ale vieții.
Poți include și copiii în micile discuții de familie – ai putea fi surprinsă când ți se vor dezvălui fațete, până atunci nevăzute, din viața și activitatea lor la școală sau în grupul de prieteni.
R.M., 25 de ani:
„Obișnuiesc să-i povesesc prietenului meu multe din ceea ce aud la birou. Povestindu-i cât de supărată era o colegă al cărei soț refuza vehement să aibă copii, am rămas surprinsă când am aflat că prietenul meu gândea la fel. De atunci, am început să-mi pun mari semne de întrebare privind căsătoria pe care o plănuim – oare câte alte lucruri esențiale nu știu încă despre el?…”

Oricum, respectă regulile!

A participa la cleveteala celorlalți presupune, în primul rând, să fii acceptată în cercul lor. Dacă ți se întâmplă prea des să fii ultima care află un zvon oarecare, înseamnă că ceilalți nu au încredere în tine sau nu pun preț pe părerile tale. Gândește-te la acest lucru data viitoare, când vei întâlni o persoană care îți spune, pe un ton superior, „Eu nu bârfesc!” și vei înțelege că, de fapt, ar putea fi vorba de un dezavantaj.
Faptul că ceilalți te acceptă și ascultă cu interes opiniile pe care le exprimi (chiarîin timpul unei mici flecăreli) îți sporește încrederea în tine însăți.
Pe lângă consecințele benefice ale acestui gen de discuții, nu trebuie să neglijăm nici aspectele ei negative. Modul în care te exprimi atunci când iei și tu parte la o șuetă îți poate afecta imaginea și poate aduce neplăceri celor din jur. Este ușor să îți dai seama de asta dacă te pui în situația celui despre care se răspândesc zvonuri răutacioase sau chiar false.
Ideea că flecăreala ar fi un apanaj al femeilor este greșită. Chiar dacă nu le place să recunoască, bărbații stau la șuetă tot atât de mult.

Sindromul Instagram'

Reacția Temu după ce Mihai Bendeac s-a plâns că în loc de două covoare a primit „niște cârpe': „Oferim o garanție de returnare a banilor'

Citește și următorul articol:

Moduri în care sexul te poate ajuta să trăiești mai mult timp