Dragostea nu se poate cumpara

Pe masura ce imbatranim, ne asteptam sa fim mai prosperi. Credem ca vom avea o casa mai frumoasa, mai mult spatiu, o curte sau chiar o gradina, vacante mai frumoase, datorii mai mici. Credem ca vietile noastre vor deveni mai confortabile si mai sigure din punct de vedere financiar.

La ceea ce nu ne asteptam insa este sa ni se traga brusc covorul chiar de sub picioare. Sa atingem varsta mijlocie si sa trebuiasca sa ne punem problema daca si cum ne vom plati ipoteca in fiecare luna.

Si totusi asta este exact ce mi s-a intamplat mie si stiu ca nu sunt singura. Oameni care nu s-au gandit nici o clipa ca isi vor pierde slujba se lupta acum sa isi gaseasca un job. Orice job. In toata Anglia familiile se vad nevoite sa se descurce cu probleme financiare pe care nu le-au anticipat niciodata.

Eu am ajuns de la un serviciu super si un pachet salarial excelent, la a nu avea nici o idee cum o sa-mi platesc urmatoarea factura, asa ca stiu perfect cat de groaznic poate sa fie. Dar am realizat ca banii nu te fac neaparat mai fericita. Ei iti ofera doar mai multe optiuni, insa nu iti ofera si solutia alegerilor corecte in viata.

In 2003, traiam o viata diferita. Lucram ca manager pentru Serviciile Civile, eram mandra de ceea ce realizasem si de cum reuseam sa imi intretin copiii de una singura: pe Hope, de sase ani, si pe Ellie, de trei ani. Datorita salariului meu, aveam o casa minunat decorata, unde traiam eu si fiicele mele, aveam economii la banca, purtam cu toate haine scumpe, iar fetele aveau cele mai noi jucarii.

Cu toate astea, slujba mea era obositoare si stresanta, iar asta imi influenta negativ viata de familie. Le duceam pe fete la baby-sitter dimineata la opt si le luam, mereu, mult dupa sase seara. Ajungeam acasa de fiecare data extenuata si nici vorba sa ma joc sau sa stau la povesti cu fetele. O baie rapida si la culcare.

Momentul care a schimbat totul
Faceam tot ce era posibil sa ma revansez pentru aceasta situatie, in weekend-uri, mergand in calatorii la Londra si luand masa in oras, dar sambetele si duminicile treceau prea repede si ne afundam, din nou, in rutina saptamanala.

Si atunci, in acea vara, l-am cunoscut pe Paul. Eram divortata de tatal fetelor de trei ani si eram pregatita din nou pentru o relatie. Paul era un cantaret de opera fermecator, chipes, m-am indragostit de el destul de repede, dar vestea ca sunt insarcinata m-a luat prin surprindere. Am decis sa las lucrurile sa-si urmeze cursul si, pe 30 iulie 2004, s-a nascut fiul nostru, William. Si acela a fost momentul in care viata mi s-a schimbat definitiv. Nu era economia in cadere cea care mi-a cauzat problemele financiare, ci problemele de sanatate ale minunatului meu baietel.

Dilemele unei mame singure
William s-a nascut prematur, cu 10 saptamani inainte de termen, avand o afectiune extrem de rara, iar plamanii, sistemul digestiv si intestinele nu functionau cum trebuie. Si-a petrecut primele opt luni din viata in spital si a fost lasat sa mearga acasa numai dupa ce eu am invatat procedurile medicale complexe necesare ca sa il tina in viata.

William avea nevoie de ingrijire non-stop si am realizat cu groaza ca trebuia sa renunt la slujba care ne-a oferit un stil de viata atat de confortabil. Asa ca mi-am gasit o slujba noua noua, la o fundatie caritabila: lucram de acasa si o singura zi pe saptamana ma duceam la birou. Era un ajutor venit de la Dumnezeu, caci lucram relaxata si imi puteam ingriji copilul. Dar plateam pentru asta cu o reducere de 20.000 lire fata de vechiul salariu si stiam ca de acum trebuia sa fac fata unor serioase lipsuri financiare.

Am inceput sa caut locurile cu cele mai bune reduceri, am schimbat cativa dintre furnizorii de servicii, iar astfel am reusit sa fac economii. Am renuntat la mesele in oras din weekend, la extravagantele de shopping si la iesirile scumpe cu familia. Asa am economisit aproape 300 lire lunar.

Pana in vara anului 2008, boala lui William s-a agravat, astfel ca avea nevoie de un transplant de intestin subtire ca sa supravietuiasca, iar stresul bolii lui cronice a macinat tot ce era mai bun intre mine si Paul, asa ca ne-am despartit. Pe langa asta, recuperarea lui William in urma transplantului a fost lunga si cu multe esecuri, si, indiferent de cat de mult ma straduiam, nu mai reuseam sa jonglez cu ingrijirea lui, cresterea fetelor si responsabilitatile unei slujbe.

Asa ca, intr-un final, in 2009, am decis sa renunt la munca platita si sa devin o scriitoare independenta. Din acel moment, am devenit oficial o familie cu venituri mici. Acum, venitul meu este unul fluctuant. Pe ansamblu, castig suficient pentru strictul necesar. Sunt luni in care am mai mult de lucru si ne putem oferi mici bucurii, cum ar fi o masa in oras sau haine, dar lunile in care ne descurcam greu imi provoaca insomnii cand ma gandesc cum imi voi plati facturile sau ipoteca.

Si totusi suntem o familie fericita
Comparativ cu felul in care traiam in 2003, viata noastra de acum este aproape de nerecunoscut. Dar, si aici vine partea emotionanta, suntem asa de fericiti… Pentru toate lucrurile la care a trebuit sa renuntam, am gasit un inlocuitor mai valoros sufleteste. Pranzurile la restaurante au devenit sandvisuri pe plaja, zilele la parcurile de distractii sunt acum vizite la muzeu, shopping-ul de haine de la mall s-a transformat intr-o zi petrecuta cautand prin magazinelecu super-oferte.

Este nevoie, intr-adevar, de mai multa grija, de atentie, timp, ingeniozitate si efort ca sa organizezi o familie atunci cand banii trebuie dramuiti, dar partea cea mai buna e ca o facem impreuna. Sigur ca ma ingrijoreaza viitorul nostru. Nu am nici o idee cum o sa imi sustin fetele, care au acum 11 si 14 ani, sa mearga la universitate sau cum o sa economisesc pentru pensie. Si totusi, in pofida acestor griji, imi iubesc viata de acum. William are deja sase ani si, desi sanatatea lui a fost mult mai stabila de la transplant, alimentatia lui speciala il va limita pe viata.

Saptamana trecuta, ne-am luat zmeul pe plaja si am petrecut ore intregi alergand de colo-colo. Hope si Ellie erau epuizate, timp in care William statea fericit langa surorile lui si arunca pietre in valuri. Uitandu-ma la ei cum chicoteau impreuna, am realizat ca toti banii din lume nu m-ar fi putut face sa renunt la asta.

Tips-urile lui Sarah pentru vremuri grele

• Ce vor copiii si ce au nevoie sunt doua lucruri diferite. Nu le confunda!
• Petrece un timp organizandu-ti strict bugetul: vei economisi bani pe o perioada lunga de timp.
• Cauta idei de distractii in familie pe site-urile de crestere a copiilor.
• Afla ce beneficii ai la: www.turn2us.org.uk/benefits_search.aspx.

Text si foto: IPC Media Essentials, traducere si adapteare: Adrian Ciltan

Reacția Mariei de la „Insula Iubirii' după ce fanii emisiunii au râs de ea că vinde la patiserie: „Mă întrețin cum pot'. Unde a mai lucrat

Citește și următorul articol:

Fiecare dintre noi poate fi parte dintr-un program ECO